Pe scurt
- Guvernul a aprobat cheltuieli de 109.237.906,62 lei fără TVA, adică 132.177.867,01 lei cu TVA, pentru 300 de puncte din care se va verifica plata rovinietei și a tarifului TollRo. Sunt 250 de obiective fixe, pe rețeaua de drumuri naționale, și 50 mobile. Termenul de execuție este de 10 luni, iar banii se împart în 32.177.867,01 lei în 2026 și 100.000.000,00 lei în 2027.
- Cea mai mare parte a sumei, 105.241.841,18 lei, adică 96,3% din valoarea fără TVA, merge pe echipamente, licențe, console, instalare și branșamente. Se cumpără 1.208 camere de citire automată a plăcuțelor pentru cele 250 de puncte fixe și 50 pentru cele mobile, în total 1.258, plus 500 de indicatoare rutiere și 7.500 de metri de parapet. Pentru toate cele 300 de puncte se prevăd două stații de lucru de monitorizare.
- Nota aprobată de Guvern păstrează o țintă care expiră în mai puțin de 100 de zile: transferul a 10% din traficul rutier de călători și marfă către calea ferată „între 2020 și 2026”. Proiectul aprobat acum are 10 luni de execuție și se încheie, în cel mai bun caz, în iulie 2027. Publicitatea proiectului, 1.125.000 de lei, este de trei ori suma prevăzută pentru obținerea avizelor și acordurilor.
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 816 din 24 septembrie 2026
Intră în vigoare: 24 septembrie 2026, data publicării
De la 24 septembrie 2026, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere are aprobată cheltuiala pentru partea din noul sistem de tarifare rutieră care prinde șoferii care nu au plătit: 300 de puncte de control, 109.237.906,62 lei fără TVA și 10 luni de execuție. Tarifele pe care aceste puncte le vor verifica există deja, fiindcă tariful TollRo se aplică de la 31 august 2026, alături de rovinieta clasică. Noutatea de acum nu este un tarif, ci infrastructura fizică prin care el se va urmări.
Proiectul are două loturi. Lotul 1, sistemul informatic centralizat, este deja în derulare, pe bani din Planul național de redresare și reziliență, în baza Hotărârii Guvernului nr. 589/2025. Nota de fundamentare enumeră ce s-a făcut până acum la el: analiza sistemului informatic existent, proiectarea sistemului TollRo, punerea în funcțiune a echipamentelor în centrul de date principal, la CESTRIN, și în cel secundar, la Brașov, plus dezvoltarea modulelor de comercializare, control și sancționare. Lotul 2, cel aprobat acum, cuprinde etapa a doua, achiziția de echipamente și licențe, și etapa a treia, identificarea amplasamentelor de pe rețeaua de drumuri naționale și realizarea infrastructurii.
Structura de control este descrisă cifră cu cifră. Vor exista 250 de obiective fixe și 50 mobile, iar licențele software se cumpără pentru toate cele 300. Dintre cele 250 de dispozitive fixe, 190 vor folosi console care există deja pe drum, iar pentru celelalte 60 se cumpără console noi, cu branșamentele lor. La fiecare obiectiv se montează indicatoare de informare privind controlul plății și indicatoare de limitare a vitezei, iar pe o lungime de aproximativ 30 de metri se pune parapet metalic cu nivel de retenție H4. De aici vin cele 500 de indicatoare din tabel, adică două pe obiectiv fix, și cei 7.500 de metri de parapet, adică 30 de metri înmulțiți cu 250.
Ce se cumpără efectiv: 1.208 camere de citire automată a plăcuțelor de înmatriculare pentru punctele fixe și 50 pentru cele mobile, 250 de echipamente de supraveghere video, 250 de unități de procesare pentru punctele fixe și 50 pentru cele mobile, 250 de surse de alimentare, 250 de surse neîntreruptibile, 250 de cabinete exterioare, 250 de switch-uri, 300 de firewall-uri, 300 de echipamente de poziționare geografică, 300 de componente de server de timp, 60 de console, 60 de branșamente și două stații de lucru pentru monitorizare. Suportul tehnic pentru toate componentele sistemului este prevăzut pentru cinci ani.
Banii se împart astfel: 105.241.841,18 lei pentru echipamente, licențe, console, instalare și branșare, 1.500.000,00 lei pentru servicii de supervizare, 1.125.000,00 lei pentru publicitate, 1.000.000,00 lei pentru ajustare de prețuri și 371.065,44 lei pentru obținerea avizelor și acordurilor. Total 109.237.906,62 lei, plus TVA de 21%, adică 22.939.960,39 lei, deci 132.177.867,01 lei. Finanțarea vine din Programul Transport 2021-2027 și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, iar răspunderea pentru modul de utilizare a sumelor îi revine ministerului, prin companie.
Efectele pe care le produce
Primul efect îl resimt transportatorii de marfă cu vehicule de peste 3,5 tone. Pentru ei, sistemul trebuie să identifice permanent traseul parcurs pe rețeaua de drumuri naționale, prin echipament de bord, prin aplicație de telefon conectată la satelit sau la rețelele mobile, ori pe baza unei declarații a utilizatorului sub forma unui tichet de rută electronic. Tariful se stabilește automat, în funcție de distanța parcursă pe categorii de drum, de caracteristicile vehiculului și de clasa de emisii Euro. Cele 300 de puncte de control sunt veriga care verifică dacă tariful calculat astfel a fost plătit.
Al doilea efect este procedural și ajunge direct la șofer. Nota spune explicit că obiectivele de control colectează date despre autovehiculele care tranzitează sau se află în raza lor de acțiune, le trimit modulelor informatice centrale, iar acolo informațiile sunt procesate și, după caz, se întocmesc procese-verbale de contravenție. Cu alte cuvinte, sancțiunea pleacă de acum de la o cameră fixă, nu de la un echipaj oprit în trafic, iar șoferul află de amendă ulterior.
Al treilea efect ține de calendar. Termenul de execuție este de 10 luni, socotit de la momentul în care proiectul pornește, deci cel mai devreme la jumătatea anului 2027. Eșalonarea confirmă asta: 32.177.867,01 lei în 2026 și 100.000.000,00 lei în 2027, adică 24,3% și 75,7% din totalul cu TVA. Din 24 septembrie până la 31 decembrie 2026 mai sunt 99 de zile, deci tranșa din acest an înseamnă o cheltuială medie de aproximativ 325.000 de lei pe zi, într-un proiect pentru care licitația nici nu este anunțată în act.
Al patrulea efect privește costul unitar, care este singura cifră utilă pentru a compara proiectul cu alte investiții. Cele 109.237.906,62 lei fără TVA împărțiți la 300 de obiective dau 364.126 de lei pe obiectiv, iar cu TVA inclus 440.593 de lei. Suma cuprinde echipamente, licențe, instalare, branșamente, semnalizare, parapet și cinci ani de suport tehnic, dar nu cuprinde funcționarea ulterioară, care rămâne în sarcina companiei.
Al cincilea efect este asupra bugetului companiei. Branșamentele și racordurile necesare funcționării obiectivelor fixe, adică energia electrică și comunicațiile, sunt puse expres în sarcina Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, iar instalarea consolelor se face prin direcțiile regionale de drumuri și poduri, pe contractele de întreținere care există deja. Deci o parte a efortului cade în bugetul curent de întreținere a drumurilor, în afara celor 109,24 milioane de lei.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Până la 24 septembrie 2026, din proiectul de tarifare rutieră era aprobat pe bani doar Lotul 1, sistemul informatic centralizat, prin Hotărârea Guvernului nr. 589/2025 și cu finanțare din Planul național de redresare și reziliență. Partea de control exista ca intenție în structura proiectului, dar nu avea o valoare aprobată și nici o sursă de finanțare stabilită.
Acum ea are amândouă. Lotul 2 primește 109.237.906,62 lei fără TVA și trece pe altă sursă: Programul Transport 2021-2027, plus bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Schimbarea de sursă între cele două loturi ale aceluiași proiect nu este explicată în notă, dar are o consecință practică: cele două etape nu mai depind de aceleași termene și de aceleași condiții de eligibilitate.
S-a schimbat și gradul de detaliu. Nota de fundamentare aprobată acum conține lista completă a echipamentelor, cu 17 poziții și cantități, numărul de amplasamente, lungimea de parapet și numărul de indicatoare. Pentru prima dată se poate calcula din documente publice cât costă un punct de control al tarifelor rutiere în România.
Ce nu s-a schimbat este cadrul juridic al tarifelor. Obligația de plată vine din Legea nr. 226/2023 privind aplicarea unor tarife rutiere pe rețeaua de drumuri naționale din România, iar interoperabilitatea cu sistemele din celelalte state membre vine din Ordonanța Guvernului nr. 8/2022, aprobată prin Legea nr. 203/2022. Hotărârea de acum nu atinge niciunul dintre aceste texte, nu schimbă nicio tarifă și nu introduce nicio obligație nouă pentru utilizatorii de drum.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Închide golul dintre tarif și control. Tariful TollRo se aplică din 31 august 2026, iar până acum nu exista aprobat pe bani mecanismul fix de verificare a plății lui.
- Pune cifre publice pe un cost care nu se cunoștea: 364.126 de lei fără TVA pe obiectiv de control, cu echipamente, instalare, semnalizare și cinci ani de suport tehnic incluse.
- Refolosește infrastructura existentă. Din cele 250 de dispozitive fixe, 190 se montează pe console care există deja, deci se cumpără doar 60 de console noi.
- Prevede siguranța rutieră în zona fiecărui punct: indicatoare de limitare a vitezei și parapet metalic cu nivel de retenție H4, pe aproximativ 30 de metri la fiecare obiectiv.
- Include suport tehnic pentru cinci ani pentru toate componentele, deci costul de mentenanță nu apare ca o surpriză în primul an de funcționare.
- Leagă controlul de clasa de emisii Euro a vehiculului, ceea ce face aplicabil principiul „poluatorul plătește” și nu doar tariful pe distanță.
Ce rămâne o problemă
- Nota păstrează, între obiectivele noului sistem de taxare, transferul a 10% din traficul rutier către calea ferată „între 2020 și 2026”, o fereastră care se închide la 31 decembrie 2026, adică la 98 de zile de la publicare. Proiectul aprobat are 10 luni de execuție.
- Centralizatorul pune întreaga valoare fără TVA, 109.237.906,62 lei, pe coloana fondurilor externe nerambursabile, iar TVA-ul de 22.939.960,39 lei într-o coloană fără sursă indicată, deși art. 2 numește două surse de finanțare.
- Publicitatea proiectului costă 1.125.000,00 lei, adică de trei ori mai mult decât obținerea tuturor avizelor și acordurilor, 371.065,44 lei. Nota nu explică ce se face cu acești bani.
- Rezerva de ajustare a prețurilor este de 1.000.000,00 lei, adică 0,95% din linia de echipamente. Pentru o achiziție de hardware și licențe derulată pe 10 luni, marja este foarte mică.
- Cele 1.208 camere pentru 250 de obiective fixe dau 4,83 camere pe obiectiv, un număr care nu se împarte exact și pe care nota nu îl desface pe amplasamente.
- Pentru 300 de puncte de control se prevăd două stații de lucru de monitorizare, iar nota nu spune câți oameni le operează și în ce program.
- Tabelul dă 250 de switch-uri, dar 300 de firewall-uri, 300 de echipamente de poziționare și 300 de componente de server de timp, deci punctele mobile primesc o parte din echipamentul de rețea și nu alta, fără explicație.
- Nota descrie rovinieta pentru vehiculele de marfă „mai mică de 3,5 tone” și TollRo pentru cele „> 3,5 tone”, deci vehiculul cu masa maximă autorizată exact de 3,5 tone, cel mai răspândit prag din transportul ușor, nu apare în niciuna dintre cele două categorii.
Sfaturi utile
- Dacă aveți vehicule de marfă de peste 3,5 tone, verificați acum care dintre cele trei modalități de raportare a traseului o folosiți: echipament de bord, aplicație de telefon sau tichet de rută electronic. Controlul automat verifică plata, nu buna intenție.
- Actualizați în evidențele proprii clasa de emisii Euro a fiecărui vehicul din flotă. Tariful și, implicit, verificarea lui se fac în funcție de această clasă, iar o încadrare greșită produce diferențe de plată.
- Nu vă așteptați la echipaje care opresc în trafic. Procesul-verbal se întocmește pe baza datelor colectate de camere și transmise modulelor centrale, deci notificarea vine după fapt, la adresa deținătorului.
- Dacă folosiți tichetul de rută electronic, păstrați dovada pentru fiecare deplasare. Este singura formă în care plata se bazează pe o declarație a utilizatorului, deci și cea mai ușor de contestat de partea cealaltă.
- Firmele de construcții și de telecomunicații care lucrează cu direcțiile regionale de drumuri și poduri pot urmări lucrările de instalare a celor 60 de console noi și a branșamentelor, care se fac pe contractele de întreținere existente, nu printr-o licitație nouă.
- Furnizorii de echipamente pot citi lista din anexă ca pe un caiet de sarcini anticipat: 17 poziții, cantități, cinci ani de suport tehnic inclus și o rezervă de ajustare a prețurilor de numai 1.000.000,00 lei.
- Dacă vă interesează amplasamentele, rețineți că ele nu sunt încă stabilite. Identificarea locațiilor de control face parte din etapa a treia a proiectului și se desfășoară concomitent cu achiziția echipamentelor.
Întrebări frecvente
Ce a aprobat, practic, Guvernul?
Câte puncte de control vor exista și unde?
Ce se verifică la aceste puncte?
Cum se aplică amenda?
Când începe să funcționeze sistemul de control?
Din ce bani se plătește?
Se schimbă ceva la tarifele pe care le plătesc acum?
Ce s-a făcut deja la Lotul 1?
Analiza redacției
Actul rezolvă o problemă reală și o rezolvă în ordinea greșită față de cum a fost anunțat publicul. Tariful pe distanță pentru camioane se aplică de la 31 august 2026, iar mecanismul fix prin care se verifică plata lui capătă aprobare de cheltuială abia la 24 septembrie 2026, cu un termen de execuție de 10 luni și o eșalonare care duce grosul banilor în 2027. Între cele două momente, controlul rămâne pe ce există, adică pe echipaje și pe sistemul vechi, iar nota de fundamentare recunoaște implicit acest lucru atunci când descrie ca punct de plecare analiza sistemului informatic existent.
Prima observație care nu se vede citind actul de la cap la coadă ține de o dată. Printre obiectivele pe care noul sistem de taxare „trebuie să includă” figurează transferul a 10% din traficul rutier de călători și marfă către transportul feroviar „între 2020 și 2026”. Fereastra aceasta se închide la 31 decembrie 2026, adică la 98 de zile de la publicarea hotărârii, iar proiectul care ar trebui să contribuie la ea începe acum și durează 10 luni. Textul a fost preluat, fără actualizare, dintr-o generație anterioară de documente de politică publică. Comparația este ușor de făcut: în august 2026, Guvernul constata în strategia feroviară pentru 2026-2030 că 1.688 de kilometri de cale ferată au restricții de viteză. O țintă de transfer modal formulată pentru 2020-2026 nu poate fi îndeplinită de o cale ferată care își raportează în 2026 propriile restricții.
A doua observație privește o cifră care nu se împarte. Tabelul cere 1.208 camere de citire automată a plăcuțelor „pentru cele 250 de obiective fixe”, deci 4,83 camere pe obiectiv. Numărul nu este întreg, ceea ce înseamnă că amplasamentele nu sunt identice, probabil pentru că au numere diferite de benzi. Explicația este plauzibilă, dar nota nu o dă, iar în lipsa ei nu se poate verifica nici dacă 1.208 acoperă rețeaua, nici cum a fost dimensionat numărul. În schimb, celelalte cantități se verifică imediat: 500 de indicatoare pentru 250 de obiective fixe sunt exact două pe obiectiv, iar 7.500 de metri de parapet sunt exact 30 de metri la fiecare dintre cele 250, cât prevede textul.
A treia observație ține de echipamentul de rețea, unde cantitățile spun o poveste pe care textul nu o spune. Sunt 250 de switch-uri, dar 300 de firewall-uri, 300 de echipamente de furnizare a poziției geografice și 300 de componente de server de timp. Diferența de 50 corespunde exact obiectivelor mobile, care primesc așadar firewall, poziționare și sincronizare de timp, dar nu switch. Pentru un sistem în care probele produc procese-verbale de contravenție, sincronizarea de timp și poziția sunt esențiale, iar prezența lor la punctele mobile este coerentă. Absența switch-ului sugerează o altă arhitectură de comunicație la mobile, dar nota nu o descrie.
A patra observație ține de proporțiile din bugetul proiectului. Echipamentele, licențele, consolele, instalarea și branșarea iau 105.241.841,18 lei, adică 96,3% din valoarea fără TVA. Ce rămâne este împărțit între supervizare, 1.500.000,00 lei, publicitate, 1.125.000,00 lei, ajustare de prețuri, 1.000.000,00 lei, și avize, 371.065,44 lei. Două dintre aceste linii merită întrebări. Publicitatea costă de trei ori mai mult decât toate avizele și acordurile la un loc, pentru un proiect care nu vinde nimic și nu cere nimic publicului. Rezerva de ajustare a prețurilor, în schimb, este de numai 0,95% din linia de hardware, pentru o achiziție de echipamente și licențe derulată pe 10 luni, într-o piață în care prețurile componentelor electronice se mișcă mult mai mult de 1% într-un an.
A cincea observație ține de TVA. Art. 2 al hotărârii numește două surse de finanțare, fondurile externe nerambursabile din Programul Transport 2021-2027 și bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Centralizatorul din anexă pune însă întreaga valoare fără TVA, 109.237.906,62 lei, pe coloana fondurilor externe și înscrie TVA-ul de 22.939.960,39 lei într-o coloană intitulată doar „Valoarea – lei TVA”, fără nicio sursă. Practica obișnuită este ca TVA-ul neeligibil să fie acoperit din bugetul de stat, iar din combinarea art. 2 cu tabelul se ajunge la această concluzie. Nu am semnalat-o la erată pentru că cele două texte, citite împreună, lasă o singură lectură rezonabilă. Rămâne totuși faptul că un tabel de 22,9 milioane de lei nu își numește plătitorul.
În fine, o observație despre trimiteri. Nota citează „Directiva (UE) nr. 362/2022 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 februarie 2022”, în timp ce forma oficială a numărului este Directiva (UE) 2022/362, cu anul înaintea numărului. Actul este identificabil, fiindcă data și obiectul citat, modificarea Directivelor 1999/62/CE, 1999/37/CE și (UE) 2019/520, se potrivesc exact, deci nu este o eroare cu consecință juridică. Este însă o inversare care se propagă: cine caută „Directiva 362/2022” în bazele de date europene nu găsește nimic.
Ce ar trebui schimbat
- Ținta de transfer modal ar trebui recalibrată sau scoasă din notă. O fereastră 2020-2026 într-un document aprobat în septembrie 2026, pentru un proiect care durează 10 luni, nu este un obiectiv, ci un text rămas din altă generație de documente. Înlocuirea ei cu o țintă datată după 2027 ar face nota verificabilă la final.
- Centralizatorul ar trebui să numească plătitorul TVA-ului. Un cuvânt în capul coloanei, „buget de stat”, ar transforma 22.939.960,39 lei dintr-o sumă fără sursă într-o obligație clară, iar art. 2 nu ar mai trebui citit împreună cu tabelul ca să se înțeleagă repartiția.
- Linia de publicitate ar trebui detaliată sau redusă. 1.125.000,00 lei pentru comunicarea unui proiect de control al plății tarifelor rutiere cer o justificare pe activități, mai ales când toate avizele și acordurile costă 371.065,44 lei.
- Rezerva de ajustare a prețurilor ar trebui dimensionată pe riscul real al pieței de hardware. 0,95% din linia de echipamente, pe 10 luni, produce fie o renegociere, fie o economie la specificații. Un procent uzual, de câteva unități, ar costa mai puțin decât o achiziție blocată.
- Nota ar trebui să desfacă cele 1.208 camere pe categorii de amplasament. Un tabel cu numărul de benzi și numărul de camere pe tip de punct fix ar arăta cum s-a ajuns la cifră și ar face verificabilă acoperirea rețelei.
- Pragul de masă ar trebui scris fără gol. Formularea actuală pune rovinieta la vehiculele de marfă „mai mică de 3,5 tone” și TollRo la cele de peste 3,5 tone, lăsând în afară exact vehiculul de 3,5 tone. „Până la 3,5 tone inclusiv” închide problema cu trei cuvinte.
- Numărul de stații de monitorizare ar trebui corelat cu numărul de obiective. Două stații de lucru pentru 300 de puncte de control care generează procese-verbale cer o justificare de dimensionare, cu program de lucru și număr de operatori, altfel capacitatea de procesare devine limita reală a sistemului.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 816 din 24 septembrie 2026 8 pagini PDF, 77 KB actul începe la pagina 2
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
HOTĂRÂRE pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Sistem electronic de tarifare rutieră — Lot 2 — Obiective de control”
EMITENT: Guvernul României
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 816 din 24 septembrie 2026
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. — Se aprobă Nota de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Sistem electronic de tarifare rutieră — Lot 2 — Obiective de control”, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. — Finanțarea proiectului de investiții prevăzut la art. 1 se realizează din fonduri externe nerambursabile — Programul Transport (P.T.) 2021-2027 și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, precum și din alte surse legal constituite, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii.
Art. 3. — Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere — S.A., răspunde de modul de utilizare a sumelor prevăzute în anexă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
PRIM-MINISTRU
ILIE-GAVRIL BOLOJAN
Contrasemnează:
Viceprim-ministru, interimar,
Oana-Clara Gheorghiu
p. Ministrul transporturilor și infrastructurii, interimar,
Horațiu-Lucian Cosma,
secretar de stat
p. Ministrul finanțelor,
Mihai Diaconu,
secretar de stat
București, 24 septembrie 2026.
Nr. 767.
ANEXĂ
NOTĂ DE FUNDAMENTARE privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Sistem electronic de tarifare rutieră — Lot 2 — Obiective de control”
Conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 8/2022 privind interoperabilitatea sistemelor de tarifare rutieră electronică și facilitarea schimbului transfrontalier de informații cu privire la neplata tarifelor rutiere, aprobată prin Legea nr. 203/2022, cu modificările ulterioare, ordonanță care transpune în legislația națională prevederile Directivei (UE) 2019/520 a Parlamentului European și a Consiliului din 19 martie 2019 privind interoperabilitatea sistemelor de taxare rutieră electronică și facilitarea schimbului transfrontalier de informații cu privire la neplata taxelor rutiere în cadrul Uniunii, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere — S.A. (CNAIR — S.A.) este desemnată să perceapă tarife rutiere pe drumurile de interes național din România.
CNAIR — S.A. este persoană juridică română, de interes strategic național cât timp statul este acționar majoritar, care se organizează și funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, pe bază de gestiune economică și autonomie financiară. Printre sursele de finanțare ale CNAIR — S.A. se numără și veniturile obținute, în lei și în valută, din colectarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de autostrăzi, drumuri expres și drumuri naționale din România aflate în administrarea acesteia, stabilite potrivit legislației în vigoare.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 226/2023 privind aplicarea unor tarife rutiere pe rețeaua de drumuri naționale din România, cu modificările și completările ulterioare, lege care transpune în legislația națională prevederile Directivei 1999/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 1999 de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri, cu modificările si completările ulterioare, CNAIR — S.A. întreprinde demersurile pentru definirea și instituirea unui nou sistem informatic integrat de tarifare rutieră în vederea managementului, gestiunii și controlului aplicării tarifului de trecere și a tarifului de utilizare.
Noul sistem de tarifare rutieră trebuie să integreze atât un mod de tarifare ce are la bază perioada de utilizare a infrastructurii rutiere (time based) pentru autoturisme, autobuze, autocare și vehiculele de transport marfă cu masa totală maximă autorizată (MTMA) mai mică de 3,5 tone (rovinieta), cât și un mod de tarifare în funcție de distanța parcursă (distance based) pentru vehiculele de transport marfă cu masa maximă autorizată (MTMA) > 3,5 tone (TollRo).
Totodată, în vederea aplicării principiului „poluatorul plătește”, prevăzut atât în Directiva (UE) nr. 362/2022 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 februarie 2022 de modificare a Directivelor 1999/62/CE, 1999/37/CE și (UE) 2019/520, în ceea ce privește taxarea vehiculelor pentru utilizarea anumitor infrastructuri, cât și în Legea nr. 226/2023, cu modificările și completările ulterioare, noul sistem de tarifare rutieră trebuie să asigure aplicarea acestor tarife rutiere în funcție de clasa de emisii poluante Euro a vehiculelor.
În cazul vehiculelor de transport marfă cu masa maximă autorizată (MTMA) > 3,5 tone, sistemul de tarifare rutieră electronică trebuie să asigure: — identificarea, în permanență, a traseului urmat de un vehicul pe rețeaua de drumuri naționale (prin intermediul unui echipament de bord — OBE — sau prin intermediul unei aplicații destinate sistemelor de operare a telefoanelor mobile, conectate la satelit/rețele de comunicații mobile, sau în baza unei declarații a utilizatorului — tichet de rută în format electronic); — stabilirea în mod automat a tarifului datorat (TollRo) în funcție de distanța parcursă cu acest vehicul pe categorii de drum și de caracteristicile vehiculului; — virarea tarifului datorat de utilizator în contul CNAIR — S.A.; — interoperabilitatea cu sistemele de tarifare rutieră electronică din statele membre ale UE și facilitarea schimbului transfrontalier de informații cu privire la neplata tarifelor rutiere; — controlul achitării tarifului în concordanță cu caracteristicile vehiculului supus tarifării (prin intermediul „Sistemului electronic de tarifare rutieră — Lot 2 — Obiective de control”).
Noul sistem de taxare pentru vehicule rutiere trebuie să includă: — nivelul specific al taxelor în funcție de distanța parcursă și criterii clare pentru taxarea vehiculelor grele în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”; — stimulente pentru vehicule și moduri de transport nepoluante/cu emisii scăzute; — un sistem de descurajare a utilizării celor mai poluante vehicule, inclusiv prin măsuri fiscale/financiare, prin intermediul nivelurilor taxelor de proprietate pentru cele mai poluante vehicule de pasageri; — utilizarea veniturilor pentru a sprijini întreținerea drumurilor și noi investiții în transportul sustenabil; — transferul a 10% din traficul rutier (călători și mărfuri) către transportul feroviar între 2020 și 2026.
Pentru introducerea noului sistem de tarifare rutieră, proiectul a fost structurat astfel: — Lot 1: Sistem electronic de tarifare rutieră, Etapa I — Sistem informatic centralizat; — Lot 2: Sistem electronic de tarifare rutieră — Obiective de control: • Etapa II — achiziția de echipamente hardware și licențe software destinate dotării obiectivelor fixe și mobile de control; • Etapa III — identificarea amplasamentelor de control de pe rețeaua de drumuri naționale din România și realizarea infrastructurii.
Lotul 1 se află în derulare în baza unui contract realizat ca urmare a achiziției publice prin licitație deschisă și are sursa de finanțare din fonduri externe — în cadrul Planului național de redresare și reziliență (PNRR), potrivit Hotărârii Guvernului nr. 589/2025 pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Sistem electronic de tarifare rutieră — Lot 1 — Sistem informatic centralizat”.
Până în prezent au fost realizate următoarele: — analiza sistemului informatic existent (SIEGMCR) pentru a înțelege funcționarea actualului sistem de tarifare; — analiza pentru proiectarea sistemului de tarifare TollRo; — proiectarea sistemului de tarifare TollRo — arhitectura sistemului, arhitectura logică, detalii de proiectare; — livrarea, instalarea, configurarea, testarea și punerea în funcțiune a echipamentelor și a produselor COTS (aplicații sub licență) în data center-ul principal (CESTRIN) și secundar (Brașov); — dezvoltarea modulelor informatice (comercializare, control, sancționare etc.).
Lot 2 — Sistem electronic de tarifare rutieră — Obiective de control cuprinde: — achiziția de echipamente hardware și licențe software destinate dotării obiectivelor fixe și mobile de control; — identificarea amplasamentelor de control de pe rețeaua de drumuri naționale din România și realizarea infrastructurii. Lotul 2 are ca obiect achiziția și instalarea de echipamente hardware și licențe software pentru controlul achitării tarifelor datorate, console și semnalizare rutieră pe amplasamentele de pe rețeaua de drumuri naționale din România, astfel: — livrarea de echipamente hardware în 250 de obiective fixe de control; — livrarea de echipamente hardware pentru 50 de obiective mobile de control; — livrarea licențelor software perpetue sau subscripțiilor software pentru 300 de obiective de control; — instalarea și configurarea echipamentelor hardware în cele 250 de obiective de control fixe și cele 50 de obiective de control mobile; — analiza, proiectarea și dezvoltarea de module software specifice proiectului; — livrarea de componente software; — instalarea componentelor software; — asigurarea suportului tehnic, pentru o perioadă de 5 ani, pentru toate componentele sistemului; — asigurarea branșamentelor la echipamente; — console metalice necesare semnalizării rutiere și amplasării echipamentelor sistemului electronic de tarifare rutieră Nr. crt.
| Nr. crt. | Componenta | Cantitatea totală a produselor |
|---|---|---|
| 1. | Camera ALPR pentru cele 250 de obiective fixe | 1.208 |
| 2. | Camera ALPR pentru cele 50 de obiective mobile | 50 |
| 3. | Echipament supraveghere video | 250 |
| 4. | Echipament unitate de procesare obiective de control fixe | 250 |
| 5. | Echipament unitate de procesare obiective de control mobile | 50 |
| 6. | Echipament tip UPS | 250 |
| 7. | Echipament furnizare poziție geografică | 300 |
| 8. | Componenta server timp | 300 |
| 9. | Echipament de comunicație Switch | 250 |
| 10. | Echipament de comunicație Firewall | 300 |
| 11. | Sursă alimentare obiective fixe | 250 |
| 12. | Cabinet exterior (Shelter) | 250 |
| 13. | Stație de lucru pentru monitorizare | 2 |
| 14. | Console | 60 |
| 15. | Branșamente | 60 |
| 16. | Indicatoare rutiere | 500 |
| 17. | Parapet metalic de protecție | 7.500 ml |
Pentru operaționalizarea funcției de control se vor utiliza următoarele echipamente: 250 de dispozitive fixe, din care 190 de dispozitive vor folosi consolele existente, iar pentru celelalte 60 de dispozitive se vor achiziționa console noi, implicit branșamentele acestora. Ultima etapa a proiectului „Sistem electronic de tarifare rutieră” o reprezintă identificarea activităților necesare punctelor fixe de control, în care se vor instala echipamentele hardware și licențele software achiziționate, ce se va desfășura concomitent cu achiziția acestora.
În acest scop, CNAIR — S.A. intenționează să amenajeze locații de control fixe în care să instaleze echipamentele hardware și software achiziționate în etapa a II-a, locații de control care vor colecta date despre autovehiculele ce tranzitează sau se află în raza de acțiune a acestor obiective de control. Aceste obiective de control vor comunica cu modulele informatice din cadrul sistemului electronic de tarifare rutieră, unde informațiile colectate vor fi procesate, analizate și vor fi întocmite, după caz, procese-verbale de contravenție.
Obiectivul „Sistem electronic de tarifare rutieră — Lot 2 — Obiective de control” este și acela de culegere de date și transmiterea către modulele centrale din SER (sistem electronic rovinietă) și STRR (sistem de tarifare rutieră electronică din România). Furnizarea, instalarea și punerea în funcțiune a echipamentelor sistemului electronic de tarifare rutieră vor reveni integral operatorului economic desemnat în cadrul procedurii de achiziție aferente Etapei II, din cadrul proiectului.
Instalarea consolelor va fi realizată prin intermediul structurilor teritoriale ale CNAIR — S.A. — direcțiile regionale de drumuri și poduri (DRDP), în baza contractelor existente pentru lucrări de întreținere. Branșamentele și racordurile necesare funcționării obiectivelor fixe de control (energie electrică, comunicații etc.) sunt în sarcina CNAIR — S.A. La nivelul fiecărui obiectiv de control se vor instala indicatoare de informare privind controlul achitării tarifelor rutiere, precum și indicatoare rutiere privind limitarea vitezei pe sectorul de drum aferent. De asemenea, pentru asigurarea condițiilor de siguranță rutieră, în zona fiecărui obiectiv se va realiza sistem de protecție cu parapet metalic de nivel de retenție H4, pe o lungime de aproximativ 30 m.
Durata de execuție a proiectului de investiții a Sistemului informatic centralizat „Sistem electronic de tarifare rutieră — Lot 2 — Obiective de control” este de 10 luni.
Valoarea Lotului 2 a proiectului este de 109.237.906,62 lei, fără TVA (132.177.867,01 lei, cu TVA), defalcată astfel:
| Activitățile finanțate | Valoarea (lei, fără TVA) |
|---|---|
| Achiziții echipamente hardware și licențe software, console, instalare, branșare | 105.241.841,18 |
| Ajustare prețuri | 1.000.000,00 |
| Servicii de supervizare | 1.500.000,00 |
| Publicitate | 1.125.000,00 |
| Obținere avize, acorduri | 371.065,44 |
| Total | 109.237.906,62 |
| Valoare TVA (21%) | 22.939.960,39 |
| Valoare totală, cu TVA inclus | 132.177.867,01 |
Centralizator
| Costuri totale (lei, inclusiv TVA) | Fonduri externe nerambursabile — Programul Transport (P.T.) 2021-2027 — lei — | Valoarea — lei TVA — |
|---|---|---|
| 132.177.867,01 | 109.237.906,62 | 22.939.960,39 |
Durata de execuție a proiectului de investiții este de 10 luni.
Eșalonarea investiției
| Anul 2026 — 32.177.867,01 lei | Anul 2027 — 100.000.000,00 lei |
Finanțarea investiției se realizează din fonduri externe nerambursabile — Programul Transport (P.T.) 2021-2027 și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, precum și din alte surse legal constituite, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.