Pe scurt
- Numărul funcțiilor care pot da amenzi în transportul feroviar și cu metroul crește de la 17 la 23. Cele două autorități feroviare trec fiecare de la cinci la opt funcții împuternicite, iar lista personalului ministerului rămâne la șapte. Nicio funcție nu este scoasă.
- Legitimația arată la fel ca până acum. Cele patru modele stabilite în 2023 rămân neatinse, deci cine cere să vadă documentul are în față același carnet. Diferența stă în cine are dreptul să îl primească.
- Vizate sunt firmele din domeniul feroviar și personalul lor, adică operatorii de transport, administratorii de infrastructură, metroul și furnizorii de produse și servicii pentru calea ferată, nu călătorul fără bilet. Amenda pe care o pot aplica acești oameni ajunge, pentru o firmă, la 100.000 de lei.
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 18 septembrie 2026, pagina 5
Intră în vigoare: 18 septembrie 2026, data publicării, fiindcă ordinul nu prevede o dată ulterioară
Șase funcții noi capătă dreptul de a purta legitimație specială și de a da amenzi pe calea ferată și la metrou. Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii, interimar, nr. 870/2026, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 18 septembrie 2026, rescrie patru articole din două anexe ale unui ordin din 2023 și obține un singur rezultat: crește lista celor care pot constata, încadra și sancționa contravențiile din activitatea feroviară. Sunt aceiași inspectori care verifică starea liniilor, a vagoanelor și a serviciului pentru călători, adică zona în care administratorul infrastructurii a primit ținte de performanță pentru 2026-2030. Cine este controlat rămâne același. Se schimbă cine poate face controlul.
Lista din anexa nr. 7, cea a Autorității de Siguranță Feroviară Română, avea din 2023 cinci poziții: director general, director, inspector șef teritorial, șef serviciu și inspector de stat. Acum are opt, fiindcă i s-au adăugat șef departament, consilier director general și expert. Lista din anexa nr. 8, cea a Autorității Feroviare Române, pornea tot de la cinci poziții: director general, director, șef departament, șef serviciu și inspector tehnic. Și ea are acum opt, prin adăugarea funcțiilor de director general adjunct, consilier director general și expert. A treia listă, cea a personalului ministerului din anexa nr. 6, are șapte funcții și nu a fost atinsă.
Al doilea articol din fiecare anexă spune cine, dintre aceste funcții, trebuie nominalizat printr-o decizie a directorului general, adică pentru cine trebuie să existe un act individual cu nume și prenume. La prima autoritate, mecanismul acoperea directorul, șeful de serviciu și inspectorul de stat, iar acum acoperă și șeful de departament, deci patru poziții din opt. La a doua, acoperea directorul, șeful de departament și șeful de serviciu, iar în noua redactare acoperă exact aceleași trei funcții, cu litere schimbate din cauza renumerotării. Consecința se vede abia punând cele două anexe una lângă alta: dintre cele șase funcții nou adăugate, o singură funcție intră în mecanismul de nominalizare, iar celelalte cinci capătă dreptul de a amenda prin simplul titlu al postului.
Ce nu s-a schimbat ocupă mai mult spațiu decât ce s-a schimbat. Modelele de legitimație, reproduse în facsimil în anexele nr. 1-4 ale ordinului din 2023, rămân neatinse, la fel și regula de valabilitate din articolul 6 al aceluiași ordin: legitimația ține de la data emiterii până la finalul anului calendaristic în care a fost emisă, sau până la retragerea ei. Tot autoritatea de siguranță rămâne instituția care tipărește și gestionează toate legitimațiile speciale, inclusiv pe cele ale celorlalte instituții. Lista personalului Agenției de Investigare Feroviară Română, din anexa nr. 9, a rămas și ea cum era, fără să fie pomenită în noul ordin.
Ordinul a fost semnat la 17 septembrie 2026 și publicat în ziua următoare. Semnătura aparține secretarului de stat Horațiu-Lucian Cosma, care a semnat pentru ministrul interimar. Formula de temei juridic conține o singură trimitere: art. 9 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 370/2021, care spune că ministrul transporturilor și infrastructurii „emite ordine și instrucțiuni”.
Efectele pe care le produce
Pentru o firmă din domeniul feroviar, efectul practic este că lista persoanelor care îi pot intra în curte cu legitimație și pot încheia un proces-verbal de contravenție s-a lungit cu șase poziții, de la 17 la 23. Cel mai important adaos nu este o funcție de conducere, ci una de execuție: expertul. Până la 18 septembrie 2026, expertul care făcea verificarea tehnică nu putea semna singur constatarea, ci trebuia să o ducă la un șef de serviciu sau la un inspector de stat. De la această dată, o poate semna el.
Amenzile pe care aceste persoane le pot aplica nu se schimbă, fiindcă ele stau în lege, nu în ordin. Ordonanța Guvernului nr. 39/2000, în forma dată de Ordonanța nr. 3/2012, enumeră 46 de contravenții din activitatea feroviară, de la trenuri de călători puse în circulație fără instalații sanitare și de încălzire în funcțiune, până la transportul de mărfuri periculoase fără respectarea condițiilor impuse. Pentru o persoană fizică, amenda merge de la 1.150 de lei la 50.600 de lei, iar pentru o firmă de la 3.450 de lei la 100.000 de lei, în funcție de gravitatea faptei. Separat, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 73/2019 privind siguranța feroviară stabilește, la articolul 29, șase contravenții proprii, cu amenzi între 5.000 și 20.000 de lei, pentru care jumătate din minim se poate plăti în 48 de ore de la încheierea sau de la comunicarea procesului-verbal.
Pentru călătorul obișnuit efectul este zero, iar confuzia merită lămurită, fiindcă titlul ordinului sună altfel. Contravențiile din Ordonanța Guvernului nr. 39/2000 privesc faptele persoanelor fizice și juridice care desfășoară activitatea de transport feroviar, adică operatorii, administratorii de infrastructură, furnizorii și personalul lor. Biletul de călătorie și controlul documentelor de transport în tren sau la metrou țin de un cu totul alt cadru. Omul cu legitimația specială din acest ordin verifică felul în care este ținută calea ferată, nu buzunarul călătorului.
Pentru cel controlat rămâne însă o dificultate reală de verificare. Cinci dintre cele șase funcții noi nu au nevoie de o decizie individuală de nominalizare, iar acolo unde decizia există, ea este un document intern al autorității, care nu se publică. Practic, cel care primește procesul-verbal poate citi funcția înscrisă pe legitimație și poate compara cu lista din anexe, dar nu poate verifica pe loc dacă persoana respectivă a fost desemnată printr-un act.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Față de forma din 2023, s-au schimbat exact patru articole, toate aflate în anexe. Corpul ordinului a rămas neatins. Fiecare dintre cele două liste de funcții a crescut cu trei poziții, o creștere de 60%, iar cele două articole care stabilesc nominalizarea au fost rescrise ca să se potrivească noii numerotări.
Numărătoarea pe litere arată mai mult. Înainte, din cele zece funcții ale celor două autorități, șase aveau nevoie de o decizie individuală de nominalizare, adică 60%. Acum, din cele șaisprezece funcții, șapte au nevoie, adică aproximativ 44%. Dreptul de a amenda s-a extins mai repede decât obligația de a spune, într-un act, cine îl exercită.
S-a schimbat și simetria dintre cele două liste. Până acum, ele semănau doar parțial: o autoritate avea inspector șef teritorial, cealaltă șef departament. Acum ambele se încheie la fel, cu consilier director general și expert, iar diferența rămasă ține de denumirea inspectorului, „inspector de stat” la una și „inspector tehnic” la cealaltă. Rămâne, în schimb, o asimetrie veche pe care ordinul nu o atinge: inspectorul de stat are nevoie de decizie de nominalizare, iar inspectorul tehnic nu.
La nivel de redactare, singura corectură este o cratimă: „inspector șef teritorial” din 2023 a devenit „inspector-șef teritorial”.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Omul care face verificarea poate semna și constatarea. Expertul și consilierul directorului general nu mai trebuie să treacă prin alt post ca să se încheie un proces-verbal, deci controlul se termină în aceeași zi în care începe.
- Listele celor două autorități ajung aproape identice. Un operator care are de-a face cu ambele autorități nu mai trebuie să țină minte două ierarhii diferite ca să știe pe cine are în față.
- Șeful de departament de la autoritatea de siguranță intră și în mecanismul de nominalizare, nu doar pe lista de funcții, deci pentru el va exista un act individual.
- Modelul legitimației rămâne neschimbat, așa că nu se retipărește nimic și nu apare o perioadă de tranziție, iar legitimațiile emise anterior țin până la termenul lor obișnuit.
- Ordinul intră în vigoare în ziua publicării, deci nu apare nicio fereastră în care organigrama actualizată a autorităților să nu aibă acoperire în lista funcțiilor împuternicite.
Ce rămâne o problemă
- „Expert” este o denumire generică, scrisă fără precizarea structurii, a specializării sau a numărului, iar organigrama internă poate înmulți funcția fără limită.
- Cinci dintre cele șase funcții noi primesc dreptul de a amenda prin titlul postului, fără decizie individuală, deci nu există niciun act din care să se vadă cine anume îl exercită.
- Deciziile de nominalizare, acolo unde se cer, sunt documente interne nepublicate. Cel controlat nu are cum să verifice împuternicirea în momentul controlului.
- Norma din care izvorăște dreptul ministrului de a stabili acest personal nu este citată nicăieri. Singurul temei invocat este competența generală de a emite ordine.
- Trimiterea la ordonanța de urgență privind siguranța feroviară duce la articolul despre accesul investigatorilor de accidente la probe, nu la cel despre constatarea contravențiilor.
- Dreptul de a constata și de a amenda îl are, potrivit art. 6 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 39/2000, nemodificat de la 16 mai 2003, numai personalul Autorității Feroviare Române și cel al ministerului. Din acel text lipsește autoritatea de siguranță, persoană juridică separată din 2023.
- Forma anterioară a anexelor nu este reprodusă, deci ce s-a schimbat se poate afla numai deschizând ediția Monitorului Oficial din 25 septembrie 2023.
Sfaturi utile
- Cere legitimația și citește-o în întregime, nu doar fotografia. Funcția înscrisă pe ea trebuie să fie una dintre cele 23 din anexele nr. 6, 7 și 8 ale Ordinului nr. 1.649/2023, în forma dată de Ordinul nr. 870/2026.
- Uită-te la an. Legitimația este valabilă de la emitere până la finalul anului calendaristic în care a fost emisă, potrivit articolului 6 din ordinul din 2023. Una emisă în 2025 nu mai acoperă un control făcut în 2026.
- Dacă funcția este director, șef departament, șef serviciu sau inspector de stat la autoritatea de siguranță, ori director, șef departament sau șef serviciu la autoritatea feroviară, cere și decizia directorului general prin care persoana a fost nominalizată. Pentru aceste funcții, actul individual este obligatoriu.
- Scrie în procesul-verbal funcția agentului constatator, exact așa cum apare pe legitimație. Este elementul cu care se poate verifica ulterior dacă persoana se afla între cele împuternicite.
- Nu confunda acest control cu cel al biletului de călătorie. Faptele sancționate aici privesc activitatea feroviară a firmelor și a personalului lor, nu documentele de transport ale călătorilor.
- Dacă amenda vine în temeiul articolului 29 din ordonanța de urgență privind siguranța feroviară, ai 48 de ore de la încheierea sau de la comunicarea procesului-verbal ca să plătești jumătate din minim, iar agentul constatator este obligat să scrie această posibilitate în act.
- Păstrează numărul și data ordinului nou, 870 din 17 septembrie 2026, pentru orice contestație. Lista pe care s-a bazat controlul este cea din această formă, nu cea publicată în 2023.
Întrebări frecvente
Ce s-a schimbat, concret, prin acest ordin?
Se schimbă legitimația pe care trebuie să o arate cel care face controlul?
De când se aplică?
Ce funcții noi au apărut pe listă?
A pierdut cineva dreptul de a sancționa?
Poate un simplu expert să îmi dea amendă?
Pe cine pot amenda acești oameni?
Cât sunt amenzile?
Cum verific dacă persoana care mă controlează are dreptul?
Ordinul a fost semnat de ministru?
Erori și neconcordanțe în textul publicat
- Anexa nr. 7, art. 1. Toate cele opt funcții împuternicite sunt din Autoritatea de Siguranță Feroviară Română, instituție publică separată, cu personalitate juridică proprie, aflată în subordinea ministerului din aprilie 2023. Art. 6 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 39/2000, nemodificat de la 16 mai 2003, dă dreptul de a constata și de a sancționa contravențiile din operațiunile de transport feroviar și cu metroul numai personalului Autorității Feroviare Române și personalului ministerului. Cine primește amendă de la un inspector al autorității de siguranță pentru una dintre cele 46 de fapte din acea ordonanță poate susține că agentul constatator nu se află între persoanele pe care legea le desemnează, iar cine citește ordinul poate susține contrariul.
- Formula de temei juridic. Ordinul lărgește lista personalului împuternicit să constate și să sancționeze contravenții, dar invocă un singur temei: art. 9 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 370/2021, potrivit căruia ministrul „emite ordine și instrucțiuni”. Norma care îi dă dreptul de a stabili acest personal este art. 6 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 39/2000, citat în ordinul modificat din 2023 și absent aici. Art. 42 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 cere ca formula introductivă să cuprindă temeiurile pe baza și în executarea cărora actul a fost emis.
- Preambul, a patra liniuță. Se invocă art. 21 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 73/2019. Articolul se numește „Statutul investigației” și reglementează accesul investigatorilor de accidente și incidente feroviare la informații și probe, o materie care ține de Agenția de Investigare Feroviară Română, instituție pe care ordinul nu o atinge. Competența de a stabili, prin ordin al ministrului, personalul care constată contravențiile din aceeași ordonanță de urgență se află la art. 29 alin. (3).
Analiza redacției
Ordinul are 23 de paragrafe și aproape tot ce conține sunt trimiteri. Ca să afli ce s-a schimbat, trebuie să pui alături ediția Monitorului Oficial din 25 septembrie 2023, fiindcă textul nou este reprodus integral, iar cel înlocuit nu apare deloc. Comparația dă însă un rezultat clar: zece funcții devin șaisprezece, o creștere de 60% la fiecare dintre cele două autorități, iar dintre cele șase poziții noi una singură intră în mecanismul care cere un act individual de nominalizare.
Aici stă miezul, și el nu se vede citind ordinul de la cap la coadă. Ponderea funcțiilor pentru care trebuie să existe o decizie cu nume și prenume scade de la șase din zece la șapte din șaisprezece, adică de la 60% la aproximativ 44%. Cu alte cuvinte, dreptul de a încheia un proces-verbal de contravenție se extinde, iar obligația de a spune, într-un act, cine îl deține se diluează. Cazul extrem este expertul. Autoritatea de Siguranță Feroviară Română a preluat de la Autoritatea Feroviară Română un număr maxim de 230 de posturi, potrivit articolului 5 alineatul (2) din Hotărârea Guvernului nr. 309/2023, iar ordinul nu spune câți dintre acești oameni se numesc experți, din ce structură sunt și ce specializare au. Combinat cu articolul 8 alineatul (4) din ordinul din 2023, potrivit căruia legitimațiile personalului propriu se tipăresc în baza dispoziției directorului general, rezultă că numărul persoanelor care pot semna o amendă la această autoritate se decide printr-un document intern care nu ajunge nicăieri public.
A doua observație privește viteza diferită cu care se mișcă straturile. Art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 39/2000 a fost modificat ultima dată la 16 mai 2003, adică 8.526 de zile înainte de acest ordin, iar textul lui vorbește încă de personalul „Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței”, minister desființat în același an. Între timp arhitectura instituțională s-a schimbat de două ori, ultima dată în aprilie 2023, când autoritatea de siguranță a fost desprinsă din Autoritatea Feroviară Română ca persoană juridică separată. Ordinul de ministru ține pasul cu organigrama, la 1.089 de zile de la forma precedentă, dar legea care îl împuternicește a rămas în 2003. Un act de tehnică administrativă nu poate repara asta, iar aici se află adevăratul subiect al acestei publicări.
Ce ar trebui schimbat
- Funcția de expert să fie calificată. O formulare de tipul „expert din cadrul structurilor de inspecție, control și supraveghere” ar lega împuternicirea de atribuțiile reale, în loc să o atașeze unei denumiri pe care organigrama o poate înmulți oricât.
- Cele cinci funcții noi rămase în afara articolului 2 să intre în mecanismul de nominalizare. Ar exista, pentru fiecare persoană care poate încheia un proces-verbal, un act datat și verificabil, nu doar un titlu de post.
- Deciziile de nominalizare să fie publicate. Funcția, numărul și data deciziei, afișate pe pagina fiecărei autorități, i-ar da celui controlat mijlocul de a verifica împuternicirea chiar în timpul controlului.
- Ordonanța Guvernului nr. 39/2000 să fie adusă la zi. Până când articolul 6 nu cuprinde și autoritatea de siguranță, orice ordin care împuternicește personalul acesteia pentru cele 46 de contravenții din ordonanță se sprijină pe un text care nu îl menționează.
- Temeiul juridic să fie scris complet. Un act care decide cine poate da amenzi ar trebui să citeze norma care îi dă acest drept, nu doar competența generală de a emite ordine și instrucțiuni.
- Ordinul modificator să reproducă și forma anterioară a anexelor. Cititorul ar vedea din același document ce s-a adăugat și ce a rămas, fără să caute ediția Monitorului Oficial de acum trei ani.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 18 septembrie 2026, pagina 5 8 pagini PDF, 73 KB actul începe la pagina 5
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
ORDIN privind modificarea Ordinului ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.649/2023 pentru stabilirea formei, modelului și conținutului legitimațiilor speciale ale personalului din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și al unor instituții aflate în subordinea acestuia, precum și pentru stabilirea personalului împuternicit să constate, să încadreze și să sancționeze faptele contravenționale produse în desfășurarea operațiunilor de transport feroviar și cu metroul
EMITENT: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 18 septembrie 2026, pagina 5
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
Având în vedere:
— prevederile art. 2 lit. c) și ale art. 5 pct. 12 și 17 din Hotărârea Guvernului nr. 370/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, cu modificările și completările ulterioare;
— art. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 309/2023 privind organizarea și funcționarea Autorității de Siguranță Feroviară Române — ASFR, precum și prevederile art. 2 lit. d), e), cc) și ee) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 309/2023;
— prevederile art. 3 pct. 1 lit. q), t), y), pct. 5 și 13 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 310/2023 privind organizarea și funcționarea Autorității Feroviare Române — AFER;
— prevederile art. 21 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 73/2019 privind siguranța feroviară, aprobată prin Legea nr. 71/2020,
în temeiul prevederilor art. 9 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 370/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul transporturilor și infrastructurii, interimar, emite următorul ordin:
Art. I. — Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.649/2023 pentru stabilirea formei, modelului și conținutului legitimațiilor speciale ale personalului din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și al unor instituții aflate în subordinea acestuia, precum și pentru stabilirea personalului împuternicit să constate, să încadreze și să sancționeze faptele contravenționale produse în desfășurarea operațiunilor de transport feroviar și cu metroul, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 859 din 25 septembrie 2023, se modifică după cum urmează:
1. La anexa nr. 7, articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 1. — Funcțiile din cadrul ASFR care au dreptul la legitimații speciale pentru acces/audit/control și inspecție de stat și care sunt împuternicite să constate, să încadreze și să sancționeze faptele contravenționale produse în desfășurarea operațiunilor de transport feroviar și cu metroul, în conformitate cu atribuțiile prevăzute în actele normative în vigoare, sunt următoarele:
a) director general;
b) director;
c) șef departament;
d) inspector-șef teritorial;
e) șef serviciu;
f) consilier director general;
g) inspector de stat;
h) expert.”
2. La anexa nr. 7, articolul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 2. — Personalul de specialitate din cadrul ASFR aferent funcțiilor prevăzute la art. 1 lit. b), c), e) și g) se nominalizează prin decizie a directorului general al ASFR.”
3. La anexa nr. 8, articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 1. — Funcțiile din cadrul AFER care au dreptul la legitimații speciale pentru monitorizare/control/supraveghere și inspecție tehnică și care sunt împuternicite să constate, să încadreze și să sancționeze faptele contravenționale, în conformitate cu atribuțiile prevăzute în actele normative în vigoare, sunt următoarele:
a) director general;
b) director general adjunct;
c) director;
d) șef departament;
e) șef serviciu;
f) consilier director general;
g) inspector tehnic;
h) expert.”
4. La anexa nr. 8, articolul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 2. — Personalul de specialitate din cadrul AFER aferent funcțiilor prevăzute la art. 1 lit. c), d) și e) se nominalizează prin decizie a directorului general al AFER.”
Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul transporturilor și infrastructurii, interimar,
Horațiu-Lucian Cosma,
secretar de stat
București, 17 septembrie 2026.
Nr. 870.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.