Pe scurt
- Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a modificat trei articole din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești. În toate trei apare aceeași frază nouă: repartizarea dosarelor se face „cu aplicarea procedurii privind gestionarea activității instanțelor judecătorești în raport de capacitatea de procesare a cauzelor”.
- Modificarea acoperă tot drumul unui dosar prin instanță: predarea lui după înregistrare (art. 94), repartizarea cererilor de chemare în judecată la prima instanță (art. 107) și repartizarea la apel sau la recurs (art. 115). Un proces început înainte de septembrie 2026 trece prin regula nouă în momentul în care ajunge la instanța superioară.
- Hotărârea intră în vigoare la 15 septembrie 2026, la șapte zile după publicare. Textul nou nu spune ce scrie în procedura pe care o face obligatorie și nu o identifică prin număr sau dată, iar procedura nu apare publicată în Monitorul Oficial.
Publicat: M. Of. nr. 764 din 8 septembrie 2026
Intră în vigoare: 15 septembrie 2026
De la 15 septembrie 2026, un dosar depus la o instanță din România nu mai intră automat în repartizarea aleatorie către completuri. Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a publicat în Monitorul Oficial nr. 764 din 8 septembrie 2026 Hotărârea nr. 1.223 din 19 mai 2026, care adaugă în trei locuri din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești aceeași condiție: repartizarea se face „în condițiile prezentului regulament, cu aplicarea procedurii privind gestionarea activității instanțelor judecătorești în raport de capacitatea de procesare a cauzelor, aprobată prin hotărâre a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii”. Regulamentul de ordine interioară este documentul care stabilește cum funcționează pe dinăuntru fiecare judecătorie, tribunal și curte de apel, de la ora la care grefierul intră în sala de ședință până la completul care judecă o cerere de recuzare.
Repartizarea aleatorie este mecanismul prin care dosarul ajunge la un complet de judecată tras la sorți de sistemul informatic, nu ales de cineva. Este garanția că nimeni nu își alege judecătorul și că nimeni nu îi alege judecătorul altuia. Hotărârea nr. 1.223/2026 nu desființează tragerea la sorți. Îi adaugă un filtru anterior: înainte ca dosarul să intre în loterie, se verifică dacă instanța mai are, în ziua aceea, capacitate să îl preia.
Ce înseamnă „capacitate de procesare” nu scrie în hotărâre. Procedura la care trimite cele trei articole modificate a fost aprobată separat, prin Hotărârea Secției pentru judecători nr. 1.642 din 9 iulie 2026, și intră în vigoare tot la 15 septembrie 2026. Potrivit informațiilor făcute publice de Consiliu și relatărilor de presă din iulie 2026, mecanismul calculează pentru fiecare instanță și pentru fiecare materie un număr maxim de dosare care pot fi repartizate într-o zi, raportat la numărul de judecători aflați efectiv în activitate. Dosarele care depășesc plafonul zilnic nu se pierd și nu se resping: se înregistrează într-o listă de așteptare și intră în repartizare în ordinea sosirii, pe măsură ce se eliberează capacitate. Capacitatea nefolosită într-o zi se reportează în ziua lucrătoare următoare. Cauzele considerate urgente se repartizează în aceeași zi, chiar dacă plafonul a fost atins, iar capacitatea instanței poate deveni astfel negativă.
Diferența practică pentru omul care depune o cerere de chemare în judecată este data la care dosarul primește complet și, prin urmare, data la care poate primi primul termen. Până la 15 septembrie 2026, regulamentul cerea ca dosarele să fie predate persoanei cu repartizarea aleatorie și repartizate în condițiile regulamentului, fără nicio referire la volumul de muncă al instanței. După această dată, aceeași operațiune se face „cu aplicarea procedurii”, adică poate fi amânată legal.
Calendarul actului merită citit cu atenție. Hotărârea a fost adoptată la 19 mai 2026, în ședința în care Secția pentru judecători a votat modificarea regulamentului pentru implementarea normării muncii. A fost publicată în Monitorul Oficial la 8 septembrie 2026, adică 112 zile mai târziu. Instanțelor și justițiabililor le rămân 7 zile între publicare și intrarea în vigoare.
Efectele pe care le produce
Primul efect este juridic și se vede în text: repartizarea aleatorie devine o operațiune condiționată. Cele trei articole modificate acoperă momentele în care un dosar își schimbă titularul în interiorul instanței. Articolul 94 alineatul (9) privește predarea dosarului de la persoana care stabilește obiectul cauzei către personalul care face repartizarea. Articolul 107 alineatul (1) privește cererile de chemare în judecată la prima instanță. Articolul 115 alineatul (2) privește instanța de control judiciar, adică instanța care judecă apelul sau recursul.
Al doilea efect este de calendar. Data la care dosarul intră în repartizare nu mai coincide obligatoriu cu data la care a fost înregistrat. Între cele două momente se poate insera o perioadă de așteptare a cărei durată nu este stabilită de regulament, ci de raportul dintre numărul de cereri depuse și capacitatea calculată a instanței. Termenul de judecată se fixează după repartizare, deci întârzierea se transmite mai departe, la fel ca într-un lanț.
Al treilea efect ține de acoperirea în timp. Modificarea nu se aplică doar proceselor începute după 15 septembrie 2026. Articolul 115 alineatul (2) privește dosarele care ajung la instanța de apel sau de recurs, iar acolo ajung procese pornite cu ani în urmă. Un dosar înregistrat la judecătorie în 2024 și apelat în octombrie 2026 intră la curtea de apel sub regula nouă.
Al patrulea efect este unul de transparență, și el este ambivalent. Consiliul Superior al Magistraturii prezintă mecanismul ca pe o măsură care face vizibilă supraîncărcarea instanțelor: dacă întârzierea este măsurată și publicată, ea poate fi invocată în fața Parlamentului și a Guvernului ca argument pentru posturi și buget. Efectul depinde însă integral de datele pe care sistemul le va face publice, iar regulamentul modificat nu prevede nicio obligație de publicare.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești a fost aprobat prin Hotărârea Secției pentru judecători nr. 3.243 din 22 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 1.254 și 1.254 bis din 27 decembrie 2022. În forma din 2022, cele trei alineate modificate acum nu conțineau nicio referire la volumul de activitate.
Articolul 94 alineatul (9) avea două fraze. Prima spunea cine stabilește obiectul cauzei, un grefier cu studii superioare, sub coordonarea unui judecător. A doua spunea că, după ce dosarul primește număr în sistemul ECRIS, este predat personalului responsabil cu repartizarea aleatorie, cu dovezile de transmitere atașate. Textul se oprea acolo. Hotărârea nr. 1.223/2026 păstrează ambele fraze neatinse și adaugă o a treia, care spune ce face mai departe personalul respectiv: repartizează „în condițiile prezentului regulament, cu aplicarea procedurii”. Practic, articolul 94 nu mai descrie doar un transfer de hârtii, ci indică regula după care se decide dacă transferul produce sau nu o repartizare imediată.
Articolul 107 alineatul (1) avea o singură frază: dosarele cu cereri de chemare în judecată se transmit persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie, „în vederea repartizării pe completuri”. Fraza se termina acolo. Acum continuă cu aceeași condiție. Este singura schimbare de la punctul 2 al hotărârii, iar ea transformă o dispoziție pur logistică într-una care poate produce amânare.
Articolul 115 alineatul (2) avea trei fraze, iar hotărârea intervine doar în prima. Fraza a doua, cea care spune că regulile de înregistrare de la prima instanță se aplică în mod corespunzător căilor de atac, rămâne identică. Fraza a treia rămâne și ea neschimbată în conținut: la apel sau la recurs se formează un dosar separat cu același număr, purtând indicativul «A» pentru apel, respectiv «R» pentru recurs, la care se atașează dosarul de fond al cauzei. Aici merită o precizare, pentru că expresia induce în eroare. „Dosarul de fond al cauzei” nu înseamnă miezul procesului sau argumentele de fond, ci mapa fizică și electronică a dosarului judecat la prima instanță, cea în care se află cererea, probele și hotărârea atacată. Ea se atașează la dosarul nou-format la instanța superioară, ca judecătorii din apel să aibă în față tot ce a existat până atunci. Singura diferență vizibilă față de 2022 este tipografică: ghilimelele românești „A” și „R” din regulamentul inițial apar acum ca ghilimele unghiulare «A» și «R».
Mai există o schimbare care nu se vede în textul regulamentului, ci în arhitectura lui. Până acum, criteriile după care un dosar ajunge la un complet erau în întregime în regulament, adică într-un act publicat în Monitorul Oficial și accesibil oricui. După 15 septembrie 2026, regulamentul spune că repartizarea se face cu aplicarea unei proceduri separate, iar conținutul acelei proceduri stă în alt act, care nu a fost publicat în Monitorul Oficial și care nu figurează nici în registrul public de hotărâri al Consiliului. Regulamentul rămâne public. Regula care decide când intră dosarul în repartizare, nu.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Face vizibilă și măsurabilă o întârziere care există oricum. Un dosar care astăzi primește termen peste opt luni pentru că judecătorul are prea multe cauze produce aceeași așteptare, dar fără urmă în sistem. Lista de așteptare o transformă în cifră.
- Distribuie presiunea mai uniform între completuri. Repartizarea aleatorie curată poate trimite, statistic, o serie de dosare grele la același judecător. Plafonul zilnic pe instanță și pe materie limitează acumularea.
- Modificarea este minimală și chirurgicală. Nu atinge principiul repartizării aleatorii, nu schimbă competențele instanțelor, nu introduce criterii de conținut. Cele trei intervenții adaugă exact aceeași frază, ceea ce reduce riscul de interpretări divergente între instanțe.
- Dă Consiliului un argument cifric în discuția despre posturi și buget. Dacă lista de așteptare a unei judecătorii crește lună de lună, cifra devine greu de contestat de către ministerul care refuză posturi.
Ce rămâne o problemă
- Regula care contează efectiv nu este publicată. Din regulamentul modificat nu se poate afla nici plafonul zilnic al unei instanțe, nici ce cauze sunt urgente, nici cât poate aștepta un dosar. Textul trimite la o procedură pe care nu o identifică prin număr și dată.
- Amânarea nu are un termen maxim. Regulamentul nu prevede nicio limită de zile după care un dosar aflat pe lista de așteptare intră obligatoriu în repartizare, indiferent de capacitate.
- Partea nu are nicio cale de contestare. Regulamentul nu prevede cine îi comunică justițiabilului că dosarul lui a rămas în așteptare, ce poziție ocupă și la cine poate cere reexaminarea.
- Vacatio legis de șapte zile este scurtă pentru o schimbare de flux la nivelul tuturor instanțelor din țară, mai ales pentru un text scris cu peste trei luni înainte de publicare.
- Categoria „cauze urgente” devine decisivă, iar definirea ei nu este în regulament. Practic, ceea ce contează pentru un justițiabil este dacă dosarul lui intră sau nu în acea listă, iar lista nu este în actul publicat.
Sfaturi utile
- Dacă aveți o cerere de chemare în judecată gata de depus și nimic nu vă obligă să așteptați, depuneți-o înainte de 15 septembrie 2026. Dosarele înregistrate până atunci intră în repartizare după regula veche.
- Verificați dacă situația dumneavoastră intră într-o procedură cu termen legal scurt, cum sunt ordonanța președințială, ordinul de protecție sau contestația la executare. Acestea sunt candidatele naturale pentru lista de cauze urgente, iar cererea trebuie formulată explicit ca atare, cu indicarea temeiului.
- După depunere, urmăriți dosarul pe portal.just.ro. Data la care apare completul repartizat este, de acum, informația care contează. Dacă numărul de dosar există, dar completul nu apare zile la rând, dosarul este cel mai probabil în așteptare.
- Păstrați dovada datei de înregistrare, recipisa de la registratură sau confirmarea electronică. Ordinea pe lista de așteptare este cea a sosirii, deci data certă devine relevantă practic, nu doar formal.
- Dacă termenul de prescripție sau un termen de decădere este aproape, spuneți-o în cerere. Depunerea întrerupe prescripția indiferent de momentul repartizării, dar o mențiune explicită ajută la calificarea urgenței.
- La apel sau la recurs, nu presupuneți că dosarul urcă automat și imediat. Articolul 115 alineatul (2) modificat se aplică și acolo, iar dosarul de fond se atașează după formarea dosarului nou la instanța superioară.
- Dacă sunteți avocat sau consilier juridic cu portofoliu mare, comparați de la 15 septembrie 2026 intervalul dintre înregistrare și repartizare pe instanțe diferite. Este singura cale prin care se poate documenta, din exterior, cum funcționează în practică plafonul.
Întrebări frecvente
Se desființează repartizarea aleatorie a dosarelor?
De când se aplică?
Ce înseamnă „capacitate de procesare a cauzelor”?
Ce se întâmplă cu dosarul meu dacă instanța și-a atins plafonul în ziua în care depun cererea?
Se pierde ceva dacă dosarul rămâne în așteptare?
Cauzele urgente sunt afectate?
Modificarea se aplică și proceselor începute înainte de 15 septembrie 2026?
Ce înseamnă „dosarul de fond al cauzei” din articolul 115?
Unde pot citi procedura la care trimite hotărârea?
Cine a semnat hotărârea și în ce temei?
Erori și neconcordanțe în textul publicat
- Art. I punctele 1, 2 și 3, trimiterea la o procedură neidentificată și nepublicată. Toate cele trei alineate modificate condiționează repartizarea de „procedura privind gestionarea activității instanțelor judecătorești în raport de capacitatea de procesare a cauzelor, aprobată prin hotărâre a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii”. Hotărârea nu indică numărul și data acelei hotărâri, iar actul respectiv, Hotărârea Secției pentru judecători nr. 1.642 din 9 iulie 2026, nu apare publicat în Monitorul Oficial. Consecința nu este de formă: din regulamentul publicat, un justițiabil nu poate stabili nici plafonul instanței, nici ce cauze sunt urgente, nici cât poate dura așteptarea, deci nu poate ajunge la nicio concluzie despre momentul în care dosarul lui primește complet. Articolul 152 alineatul (1) litera b) din Legea nr. 304/2022 cere ca tocmai „modul și criteriile de repartizare a cauzelor pe completuri de judecată” să fie stabilite prin Regulamentul de ordine interioară, iar alineatul (2) al aceluiași articol cere ca regulamentul să fie publicat în Monitorul Oficial. Modificarea mută criteriile în afara actului pe care legea îl vrea public.
Analiza redacției
Hotărârea are patru articole și trei modificări, toate identice ca formulare. Este un act curat din punct de vedere tehnic: nu contrazice nimic din regulament, nu lasă categorii fără regulă, nu introduce termene care se exclud. Problema lui nu este ce scrie, ci ce nu scrie și unde a fost mutat restul.
Calendarul spune mai mult decât textul. De la adoptare, 19 mai 2026, până la publicare, 8 septembrie 2026, au trecut 112 zile. De la publicare până la intrarea în vigoare trec 7 zile. Raportul este de 16 la 1. Consiliul și-a luat șaisprezece luni de pregătire, măsurate în unități de șapte zile, pentru fiecare săptămână pe care o dă instanțelor și avocaților ca să se adapteze. Iar textul care ajunge la ei acum a fost scris în luna mai, înainte ca procedura pe care o face obligatorie să existe.
Pentru că aici se află a doua observație. Hotărârea nr. 1.223/2026 a fost adoptată la 19 mai 2026 și trimite la o procedură „aprobată prin hotărâre a Secției pentru judecători”. Acea procedură a fost aprobată abia la 9 iulie 2026, adică 51 de zile mai târziu. La data la care membrii Secției au votat modificarea regulamentului, actul la care trimiteau nu exista. Situația s-a reparat până la 15 septembrie 2026, când ambele intră în vigoare în aceeași zi, dar ordinea în care s-a lucrat explică de ce regulamentul descrie o procedură fără să o numească: la momentul redactării nu avea ce număr să îi pună.
A treia observație ține de preambul. Hotărârea din 2022 prin care a fost aprobat regulamentul invoca articolul 23 alineatul (1) și articolul 41 alineatul (1) litera e) din Legea nr. 305/2022, iar litera e) este textul care spune că Secția pentru judecători „adoptă, în condițiile legii, Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești”. Hotărârea din 2026 invocă doar articolul 23 alineatul (1), care spune cu totul altceva: că Consiliul funcționează ca organ cu activitate permanentă și că hotărârile se iau în plen sau în secții. Competența există și rămâne acoperită prin articolul 152 alineatul (2) din Legea nr. 304/2022, citat în preambul, deci soluția nu se schimbă. Merită totuși observat că același articol 152 alineatul (2) prevede că regulamentul „se elaborează de Consiliul Superior al Magistraturii și de Ministerul Justiției”, iar preambulul hotărârii nu menționează nicio participare a ministerului la modificare.
Ce ar trebui schimbat
- Publicarea procedurii în Monitorul Oficial, împreună cu anexele și formulele de calcul. Fără ea, regula care decide când intră un dosar în repartizare rămâne un document intern, iar transparența invocată ca motiv al reformei se oprește exact înainte de partea care îl privește pe justițiabil.
- Identificarea procedurii prin număr și dată în textul regulamentului. Formula „aprobată prin hotărâre a Secției pentru judecători” obligă cititorul să caute singur despre ce act este vorba. O trimitere la Hotărârea nr. 1.642/2026 ar închide discuția într-un rând.
- Un termen maxim de așteptare, scris în regulament. Dacă un dosar rămâne pe lista de așteptare peste un număr de zile stabilit, ar trebui să intre obligatoriu în repartizare, iar depășirea să fie raportată public de instanță.
- Afișarea pe portal a poziției dosarului în lista de așteptare. Justițiabilul vede astăzi pe portal.just.ro numărul dosarului și completul. Ar trebui să vadă și dacă dosarul este în așteptare, a câta poziție ocupă și care este capacitatea zilnică a instanței respective.
- Definirea categoriilor de cauze urgente în regulament, nu în procedură. Este singura decizie din tot mecanismul care schimbă direct soarta unui dosar concret, deci este cea care are cel mai mult nevoie să fie publică și stabilă.
- O cale de reexaminare pentru partea al cărei dosar rămâne în așteptare. Fie o cerere adresată președintelui instanței, fie o procedură de calificare a urgenței, soluționată într-un termen scurt și motivat.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 764 din 8 septembrie 2026 8 pagini PDF, 83 KB actul începe la pagina 7
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Hotărâre pentru modificarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3.243/2022
EMITENT: Consiliul Superior al Magistraturii, Secția pentru judecători
Publicat în: M. Of. nr. 764 din 8 septembrie 2026
A C T E A L E C O N S I L I U L U I S U P E R I O R A L M A G I S T R AT U R I I CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII SECȚIA PENTRU JUDECĂTORI H O T Ă R Â R E pentru modificarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3.243/2022 În temeiul dispozițiilor art. 133 alin. (5) și (7) din Constituția României, republicată, și ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, având în vedere dispozițiile art. 152 alin. (2) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii h o t ă r ă ș t e:
Art. I. — Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3.243/2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1254 și 1254 bis din 27 decembrie 2022, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 94, alineatul (9) se modifică și va avea următorul cuprins: „(9) Stabilirea obiectului cauzei se face, de regulă, de către un grefier cu studii superioare, sub coordonarea unui judecător. După stabilirea numărului din sistemul ECRIS, dosarele se predau personalului responsabil cu efectuarea repartizării aleatorii, având atașate dovezile privind modul în care au fost transmise. Personalul responsabil cu efectuarea repartizării aleatorii realizează repartizarea în condițiile prezentului regulament, cu aplicarea procedurii privind gestionarea activității instanțelor judecătorești în raport de capacitatea de procesare a cauzelor, aprobată prin hotărâre a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.”
2. La articolul 107, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 107. — (1) Dosarele având ca obiect cererile de chemare în judecată se transmit persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor, în vederea repartizării pe completuri, în condițiile prezentului regulament, cu aplicarea procedurii privind gestionarea activității instanțelor judecătorești în raport de capacitatea de procesare a cauzelor, aprobată prin hotărâre a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.”
3. La articolul 115, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „(2) La instanța de control judiciar, dosarele se transmit persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie în vederea repartizării pe completuri, în condițiile prezentului regulament, cu aplicarea procedurii privind gestionarea activității instanțelor judecătorești în raport de capacitatea de procesare a cauzelor, aprobată prin hotărâre a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Dispozițiile referitoare la înregistrarea cererilor la prima instanță se aplică în mod corespunzător pentru căile de atac, dacă legea nu prevede altfel. La instanța de apel sau recurs se formează un dosar separat cu același număr, cu indicativul «A», respectiv «R», la care se atașează dosarul de fond al cauzei.” Art. II. — Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 15 septembrie 2026.
Art. III. — Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, judecător Gheorghe-Liviu Odagiu București, 19 mai 2026. Nr. 1.223.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.