Pe scurt
- „Documentele de tip reglator ale curriculumului național” sunt patru lucruri concrete: planurile-cadru, adică ce materii se fac și câte ore are fiecare pe săptămână, programele școlare ale materiilor obligatorii, adică ce se învață efectiv la fiecare oră, programele opționalelor din oferta națională și standardele naționale de evaluare, adică baremul după care se măsoară ce știe elevul. Metodologia nouă spune cine le scrie și pe ce drum trec până la semnătura ministrului.
- Un plan-cadru trece prin 7 etape, cu consultare publică scrisă în anexă și cu o comisie de validare numită prin ordin de ministru. O programă școlară trece prin 10 etape, dar în lista lor nu apare nicio consultare publică, iar grupurile care o scriu se constituie prin notă internă a ministerului.
- În cele 51 de articole există un singur termen: 8 ani, durata maximă de valabilitate a unei programe școlare. Nicio etapă nu are un număr de zile. Metodologia din 2014, pe care o înlocuiește, a stat în vigoare 12 ani și avea 21 de articole.
Publicat: M. Of. nr. 765 și nr. 765 bis din 9 septembrie 2026
Intră în vigoare: 9 septembrie 2026, data publicării
Nimic din ce învață copilul dumneavoastră nu se schimbă pe 9 septembrie 2026. Se schimbă drumul pe care va veni următoarea schimbare. Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.617/2026 aprobă o metodologie de 29 de pagini care stabilește cine scrie, cine avizează și cine aprobă documentele după care se face școala: planurile-cadru cu numărul de ore pe materie, programele școlare cu ce anume se predă și standardele de evaluare cu care se măsoară rezultatul. Cel mai recent astfel de document, planul-cadru pentru secțiile speciale germane de liceu, a fost publicat pe 1 septembrie 2026, cu opt zile înainte de metodologia care spune cum ar trebui făcut de acum înainte.
Denumirea din titlu nu spune, singură, despre ce e vorba. Articolul 1 alineatul (2) o desface însă în patru documente concrete: planurile-cadru de învățământ, programele școlare pentru disciplinele obligatorii, programele opționalelor incluse în oferta națională și standardele naționale de evaluare asociate disciplinelor din trunchiul comun. Toate patru sunt obligatorii în sistemul de învățământ preuniversitar, spune alineatul (3). Un părinte le întâlnește sub alte nume: orarul, materia de la clasă și nota.
Metodologia are 51 de articole grupate în 9 capitole și 6 anexe. Se aplică educației timpurii, învățământului primar, gimnazial și liceal, filierele teoretică și vocațională. Pentru liceul tehnologic și pentru postliceal, articolul 5 alineatul (2) trimite la o metodologie separată, care nu a apărut încă.
Instituțiile sunt trei. Ministerul aprobă, prin ordin. Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, prescurtat CNCE, coordonează metodologic tot procesul. Pentru liceul tehnologic și postliceal, Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic participă la elaborare și la avizare.
Drumul unui plan-cadru, așa cum îl descrie anexa nr. 1, are 7 etape: îl inițiază ministerul, îl scrie o comisie constituită prin ordin de ministru, urmează consultarea sau dezbaterea publică și publicarea unui raport de sinteză, apoi revizuirea, apoi analiza unei comisii de validare care dă un aviz consultativ pe baza grilei din anexa nr. 2, apoi forma finală, apoi transparența decizională a ordinului și semnătura.
Drumul unei programe școlare, în anexa nr. 3, are 10 etape: o scriu grupuri de lucru pe discipline, constituite prin notă a ministerului, o dezbat Comisiile Naționale de Specialitate pentru Curriculum, se revizuiește, se pune după caz în dezbaterea specialiștilor și a practicienilor, se revizuiește iar, primește aviz tehnico-metodologic de la structurile CNCE, se redactează forma finală, se întocmește documentația, se pune în transparență decizională ordinul și se semnează.
În tot textul există un singur termen: articolul 47 alineatul (2) spune că revizuirea periodică nu poate depăși perioada standard de valabilitate a programelor școlare, de 8 ani, socotită din momentul în care prima generație de elevi parcurge integral programa într-un an de studiu. În rest, niciun număr de zile pentru nicio etapă. Cuvântul „zile” apare o singură dată în cele 29 de pagini, într-o grilă din anexa nr. 2, unde e vorba despre efortul elevului pe parcursul unei zile de școală.
Cât timp metodologia se rescrie, douăzeci de licee capătă un regim aparte: Ordinul MEC nr. 5.557/2026 le declară unități-pilot, cu până la 40% din orele clasei a XII-a fără prezență fizică. O zi mai târziu, alte zece unități au primit același statut, de data aceasta cu accent pe conducere, nu pe orar: nouă școli din Iași și Neamț și Liceul „Politehnica” din București pot renunța la consiliul de administrație.
Efectele pe care le produce
Ordinul se aplică de la 9 septembrie 2026, ziua publicării. Articolul 4 spune doar că se publică în Monitorul Oficial, fără să fixeze o dată ulterioară, iar articolul 12 alineatul (3) din Legea nr. 24/2000 prevede că actele normative ale organelor de specialitate ale administrației publice centrale intră în vigoare la publicare dacă nu prevăd altfel. Tot de la 9 septembrie 2026 se abrogă Ordinul ministrului educației naționale nr. 3.593/2014, care ținuse locul 4.452 de zile, adică peste 12 ani.
Efectul imediat este zero pentru elev. Metodologia nu schimbă nicio oră din orar și niciun conținut din nicio programă. Ea se aplică documentelor care se vor elabora sau revizui de acum înainte, iar planurile-cadru și programele aflate în vigoare rămân cum sunt.
Efectul practic începe de la primul document nou. Orice proiect de plan-cadru sau de programă trebuie de acum să fie însoțit de o notă de fundamentare. Pentru planurile-cadru, articolul 15 alineatul (2) îi cere patru elemente: justificarea construcției curriculare, elementele de noutate, analiza impactului asupra elevilor și cadrelor didactice și trimiterile la datele și studiile folosite. Până acum nu exista o astfel de listă, iar proiectele se puteau publica fără să spună pe ce se sprijină.
A doua consecință e că orice programă școlară nouă va arăta la fel ca oricare alta. Anexa nr. 6 îi fixează cinci secțiuni obligatorii: notă de prezentare, competențe generale, competențe specifice cu exemple de activități de învățare, conținuturi și sugestii metodologice. Tot acolo scrie explicit că sugestiile metodologice nu se pot rezuma la recomandări generale care s-ar potrivi oricărei discipline, iar competențele specifice nu pot avea formulări identice de la un an de studiu la altul.
A treia consecință privește evaluarea. Standardele naționale de evaluare, prevăzute de articolul 85 alineatul (7) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 încă din 5 iulie 2023, primesc acum, după 1.162 de zile, un capitol propriu care spune cine le face. Le elaborează, de regulă, aceleași grupuri de lucru care scriu programele, cu atribuții extinse, completate la nevoie cu specialiști în evaluare educațională și psihometrie.
A patra ține de opționale. Inspectoratele școlare trebuie să centralizeze anual câte unități aplică fiecare opțional din oferta națională și câți elevi îl studiază, pe nivel și pe clasă, iar ministerul adună datele la nivel național. Pe baza lor, CNCE propune direcțiile de dezvoltare a ofertei. Instrumentele și termenele acestei raportări se stabilesc însă separat, de minister, potrivit articolului 45 alineatul (7).
Iar consultarea publică rămâne, ca durată, o promisiune. Articolul 40 cere ministerului și CNCE să publice proiectul și „informații privind modalitatea și termenul de transmitere a propunerilor”, fără să spună cât e acel termen. Singurele durate ferme vin din afară: articolul 7 din Legea nr. 52/2003, invocat de articolul 27 al metodologiei, cere ca anunțul să fie făcut public cu cel puțin 30 de zile lucrătoare înainte și lasă cel puțin 10 zile calendaristice pentru propuneri. Numai că acel termen curge pe proiectul de ordin, la finalul drumului, când conținutul e deja închis. Planul-cadru poate fi însă ocolit, în regim de pilotare: la cele 20 de licee dispare condiția ca numărul de ore să nu scadă sub plan pentru fiecare disciplină.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Metodologia veche avea 21 de articole și o singură anexă, o schemă cu etapele de aprobare a programelor, tipărite pe 5 pagini din Monitorul Oficial nr. 490 din 2 iulie 2014. Cea nouă are 51 de articole, 6 anexe și 29 de pagini. Diferența nu e doar de volum.
S-a adăugat un tip de document. Până la 9 septembrie 2026, curriculumul național însemna planuri-cadru și programe școlare. Standardele naționale de evaluare nici nu existau ca noțiune legală, fiindcă le-a introdus abia Legea nr. 198/2023. Acum au capitol propriu, articolele 28 până la 34.
S-au adăugat criteriile de calitate, scrise și publicate. Anexa nr. 2 conține grila după care comisia de validare judecă un plan-cadru, cu principii și indicatori de realizare. Pentru programele școlare, aceeași treabă o face anexa nr. 4. Urmează raportul de analiză din anexa nr. 5, pe care fiecare grup de lucru trebuie să îl completeze, componentă cu componentă, sub formă de întrebări evaluative. Textul din 2014 spunea, la articolele 20 și 21, doar că evaluarea se face după un set de criterii stabilit de Institutul de Științe ale Educației și transmis grupurilor de lucru, fără ca acele criterii să ajungă vreodată la vedere.
S-au adăugat monitorizarea și o limită de timp. Capitolul VIII cere ministerului să urmărească sistematic aplicarea documentelor, pe cinci direcții, iar articolul 47 pune plafonul de 8 ani peste revizuirea periodică. În metodologia din 2014 nu exista nici obligația de monitorizare, nici vreun termen.
S-au schimbat instituțiile. Institutul de Științe ale Educației și Centrul Național de Evaluare și Examinare, care în 2014 dădeau avizul științific, au dispărut din text. În locul lor apare CNCE, organizat prin Hotărârea Guvernului nr. 251/2025.
Și s-au pierdut lucruri. Metodologia din 2014 avea rute speciale pentru cazurile care nu intră în tipar: proiectele pentru alternativele educaționale erau redactate de reprezentanții lor și avizate de Comisia Națională pentru Alternative Educaționale, cele pentru învățământul teologic se scriau împreună cu fiecare cult, cele pentru liceul militar cu Ministerul Apărării Naționale, iar cele pentru postliceala din apărare, ordine publică și securitate națională de un grup format din reprezentanții a trei ministere. Niciuna dintre aceste rute nu mai apare în textul nou, iar abrogarea de la articolul 2 este totală. Tot acolo se pierd și liceul tehnologic și postliceala: metodologia din 2014 le acoperea, cea nouă le scoate din domeniul ei de aplicare, iar cea specifică promisă la articolul 5 alineatul (2) nu apăruse la 9 septembrie 2026.
Cea mai vizibilă absență privește minoritățile. Cuvântul nu apare deloc în cele 29 de pagini ale metodologiei. În 2014, articolul 9 alineatul (2) prevedea că programele pentru învățământul cu predare în limbile minorităților naționale se elaborează în limba maternă și se traduc în română, iar articolul 8 alineatul (6) dădea aprobarea componenței acelor grupuri secretarului de stat pentru învățământ în limbile minorităților. Ordinul nou păstrează totuși, la articolul 3, Direcția generală minorități și desegregare printre structurile care duc la îndeplinire prevederile lui.
A dispărut și partea care privea direct școala. În 2014, articolele 11 până la 18 spuneau cum se stabilește curriculumul la decizia școlii: cadrele didactice scriau programa opționalului, consiliul profesoral o aviza, consiliul de administrație o aproba, iar inspectoratul dădea avizul științific. Metodologia nouă nu mai conține nimic despre asta și trimite, la articolul 21 alineatul (6), la metodologiile privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, aprobate prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3.454/2026.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Criteriile de calitate sunt scrise și publicate. Cine vrea să conteste o programă are acum, în anexele nr. 4 și nr. 5, întrebările exacte pe care grupul de lucru era obligat să și le pună.
- Orice programă nouă va avea aceleași cinci secțiuni, potrivit anexei nr. 6, iar profesorul care deschide o programă de la altă materie găsește informația în același loc.
- Nota de fundamentare devine obligatorie și cu conținut fixat, patru elemente la planurile-cadru, potrivit articolului 15 alineatul (2). Proiectele nu mai pot apărea fără să spună pe ce se sprijină.
- Standardele naționale de evaluare, cerute de lege din 2023, primesc în sfârșit o procedură, cu obligația explicită de a fi corelate cu competențele specifice din programe.
- Apare un plafon de timp acolo unde nu exista niciunul: 8 ani de la parcurgerea integrală a programei de prima generație de elevi, potrivit articolului 47 alineatul (2).
Ce rămâne o problemă
- Nicio etapă nu are termen. În 51 de articole și 5.551 de cuvinte, singurul număr care măsoară timp este plafonul de 8 ani.
- Expresia „după caz” apare de 16 ori în articole și de încă 10 ori în anexe, iar în cele mai multe locuri ea privește tocmai pașii de consultare, care devin astfel opționali.
- Consultarea publică a programelor școlare e cerută la articolul 24 alineatul (1), dar nu figurează printre cele 10 etape din anexa nr. 3, spre deosebire de planurile-cadru, unde consultarea e etapa a doua din anexa nr. 1.
- Criteriile de selecție a oamenilor din grupurile de lucru se stabilesc prin proceduri elaborate de CNCE, potrivit articolelor 14, 20 și 29, iar acele proceduri nu se publică în Monitorul Oficial.
- Publicarea în Monitorul Oficial e cerută expres o singură dată, la articolul 38, pentru ordinul care aprobă opționalele din oferta națională. Pentru planurile-cadru, pentru programele obligatorii și pentru standardele de evaluare, textul spune doar că se publică „potrivit prevederilor legale în vigoare”.
- Liceul tehnologic și postliceala au rămas descoperite. Metodologia veche le acoperea, ordinul o abrogă integral, iar cea specifică, anunțată la articolul 5 alineatul (2), nu apăruse la 9 septembrie 2026.
Sfaturi utile
- Dacă vreți să prindeți din timp o schimbare de programă, urmăriți site-ul CNCE, rocnee.eu, nu numai pe cel al ministerului. Articolul 27 alineatul (1) cere ca acolo să fie publicat proiectul de ordin de aprobare a programelor școlare, împreună cu anexele lui.
- Când vedeți un proiect în consultare, citiți întâi nota de fundamentare, nu tabelul cu ore. Ea trebuie să conțină analiza impactului asupra elevilor și cadrelor didactice și trimiterile la studiile folosite, iar dacă lipsesc, aveți deja obiecția.
- Trimiteți propunerile în scris, pe adresa electronică anunțată odată cu proiectul. Articolul 42 obligă la un raport de sinteză cu numărul total al propunerilor primite și cu principalele categorii de observații, iar raportul se publică pe site-ul ministerului.
- Cereți raportul de sinteză după ce se închide consultarea. E singurul document care arată câte observații au venit, iar publicarea lui e obligatorie, nu la alegere.
- Profesorii care sunt invitați într-un grup de lucru ar trebui să ceară, la constituire, procedura specifică a CNCE cu criteriile de selecție și regulile de funcționare. Metodologia o presupune la articolele 14, 20 și 29, dar nu o publică.
- Dacă vă interesează liceul tehnologic sau postliceala, rețineți că această metodologie nu vi se aplică. Articolul 5 alineatul (2) trimite la o metodologie separată, care la 9 septembrie 2026 nu era publicată.
- Pentru opționalul ales de copil în școală, actul de citit nu e acesta, ci Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3.454/2026, la care trimite articolul 21 alineatul (6).
Întrebări frecvente
Se schimbă ceva la ce învață copilul meu, de la 9 septembrie 2026?
Ce înseamnă, pe înțelesul tuturor, „documente de tip reglator”?
Pot să comentez un proiect de programă școlară?
Cât durează, de la proiect la ordin?
Cine decide, până la urmă?
Cât de des se pot schimba programele?
Ce se întâmplă cu liceul tehnologic și cu școala postliceală?
Metodologia spune ceva despre predarea în limbile minorităților naționale?
Ce este profilul de formare al absolventului, la care textul se raportează tot timpul?
De ce anexa nu e în același număr de Monitor cu ordinul?
Erori și neconcordanțe în textul publicat
- Liceul tehnologic și școala postliceală rămân fără nicio metodologie. Articolul 2 al ordinului abrogă integral Ordinul nr. 3.593/2014, care acoperea și aceste forme de învățământ: articolul 6 litera h) din textul vechi spunea cine redactează planurile-cadru pentru învățământul profesional, liceal tehnologic și postliceal și că avizul îl dă și Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic. Metodologia nouă le scoate expres din domeniul ei de aplicare: articolul 5 alineatul (1) o limitează la educația timpurie și la învățământul primar, gimnazial și liceal, filierele teoretică și vocațională, iar alineatul (2) trimite filiera tehnologică și postliceala la o metodologie specifică, nepublicată la 9 septembrie 2026. Abrogarea e mai largă decât înlocuirea, iar o categorie întreagă de documente curriculare rămâne, de la această dată, fără o procedură scrisă.
- Consultarea publică a programelor școlare: două răspunsuri în același act. Articolul 24 alineatul (1) spune că proiectele de programe pentru disciplinele obligatorii „se supun consultării publice în condițiile prezentei metodologii”, iar articolul 43 alineatul (1) prevede că ele se revizuiesc în baza Raportului de sinteză al consultării. În sens contrar, articolul 25 alineatul (1) fixează revizuirea după etapa de la articolul 24 alineatul (4), care este dezbaterea între specialiști și practicieni, articolul 39 alineatul (2) menționează pentru programe numai acea dezbatere, iar anexa nr. 3, care enumeră cele 10 etape ale procesului, nu conține nicio etapă de consultare publică, spre deosebire de anexa nr. 1, unde consultarea este etapa a 2-a. Cum anexele fac parte integrantă din metodologie potrivit articolului 51, nu se poate stabili dacă o programă școlară trebuie sau nu supusă consultării publice.
- Articolul 16 alineatul (2) trimite la un text care nu spune nimic despre raportul invocat. Textul prevede că revizuirea planurilor-cadru se face „în baza raportului de sinteză întocmit conform art. 34 din prezenta metodologie”. Articolul 34 al metodologiei are un singur enunț: standardele naționale de evaluare se aprobă prin ordin al ministrului educației și cercetării, iar ordinul și anexele se publică potrivit legii. Raportul de sinteză este reglementat de articolul 42 alineatul (2). Singura condiție pusă revizuirii planurilor-cadru după consultarea publică rămâne, așadar, fără sursă.
- Trei texte, trei răspunsuri la întrebarea cine dă avizul pe o programă școlară. Articolul 26 atribuie avizul tehnic și metodologic favorabil numai CNCE. Anexa nr. 3, la etapele 6 și 8, îl atribuie structurilor CNCE „și, după caz”, ale Centrului Național de Învățământ Tehnologic și Tehnologic Dual, denumire care nu apare nicăieri în cele 51 de articole. Articolul 3 alineatul (3) numește, pentru învățământul liceal tehnologic și postliceal, Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic. Cum avizul condiționează trecerea la etapa următoare, identificarea greșită a emitentului lui este un viciu de procedură.
Analiza redacției
Metodologia era necesară și, în cea mai mare parte, e mai bine construită decât cea pe care o înlocuiește. Textul din 2014 fusese scris sub Legea educației naționale nr. 1/2011, se sprijinea pe două instituții care nu mai există, Institutul de Științe ale Educației și Centrul Național de Evaluare și Examinare, și nu cunoștea standardele naționale de evaluare, fiindcă acestea au apărut abia prin articolul 85 alineatul (7) din Legea nr. 198/2023. Anexele nr. 2, 4 și 5 fac ceva ce nu se făcuse până acum: pun negru pe alb întrebările după care se judecă un document curricular, inclusiv cele incomode, de tipul „este acest număr de competențe specifice rațional în raport cu numărul de ore alocat disciplinei?”. Iar anexa nr. 6 interzice explicit sugestiile metodologice generice, care s-ar potrivi oricărei materii. Cine a scris aceste grile a citit programe proaste și a știut de ce erau proaste.
Problema începe la aritmetica timpului: în 51 de articole și 5.551 de cuvinte există un singur număr care măsoară durata, plafonul de 8 ani din articolul 47 alineatul (2). Cuvântul „zile” apare o singură dată în 29 de pagini, într-o grilă din anexa nr. 2, și acolo e vorba despre ziua de școală a elevului, nu despre vreun termen procedural. În schimb, expresia „după caz” apare de 16 ori în articole și de încă 10 ori în anexe, iar în anexa nr. 3 patru dintre cele zece etape încep chiar cu ea. O procedură în care fiecare pas de consultare e condiționat de „după caz” și niciunul nu are termen nu e o procedură, e o listă de bune intenții. Singurele durate care obligă vin din afara actului, din articolul 7 alineatele (2) și (4) din Legea nr. 52/2003, iar acelea curg pe proiectul de ordin, în ultima etapă, când conținutul e deja închis și tot ce se mai poate schimba e forma.
A doua observație iese abia din compararea celor două drumuri, așezate unul lângă altul. Planul-cadru, care stabilește câte ore are o materie, primește tratamentul greu: comisia care îl scrie se constituie prin ordin al ministrului, consultarea publică e etapa a 2-a scrisă în anexa nr. 1, există o comisie de validare cu o grilă publicată și un aviz consultativ formal. Programa școlară, care stabilește ce anume se face în acele ore, primește tratamentul ușor: grupurile de lucru se constituie prin notă a ministerului, adică printr-un act intern care nu se publică nicăieri, în cele zece etape din anexa nr. 3 nu figurează nicio consultare publică, iar criteriile după care se aleg oamenii rămân în seama unei proceduri a CNCE care nu ajunge în Monitorul Oficial. Or, un părinte nu se ceartă niciodată cu numărul de ore de biologie. Se ceartă cu ce scrie în programa de biologie. Documentul pe care îl vede el are procedura mai subțire.
A treia observație e o aritmetică ciudată. Textul a crescut de la 5 pagini la 29 și de la 21 de articole la 51, dar acoperă mai puține situații decât cel pe care îl înlocuiește. Cele șase cazuri pe care metodologia veche le trata separat, alternativele educaționale, învățământul teologic, liceul militar, postliceala din apărare și ordine publică, predarea în limbile minorităților și curriculumul stabilit la nivelul școlii, nu se regăsesc în textul nou. Unul singur are unde să se mute: curriculumul la decizia elevului are metodologiile lui, aprobate prin Ordinul nr. 3.454/2026. Pentru celelalte cinci, mutarea nu s-a anunțat nicăieri. Cazul minorităților e cel mai concret: în cele 29 de pagini nu apare cuvântul, deși ordinul păstrează, la articolul 3, Direcția generală minorități și desegregare printre structurile care îl duc la îndeplinire, iar textul din 2014 avea o regulă limpede, programele se scriu în limba maternă și se traduc în română. Rămâne fără răspuns o întrebare foarte practică: în ce limbă se redactează proiectul unei programe de literatură maghiară sau germană și cine face traducerea.
Ce ar trebui schimbat
- Un termen scris pentru fiecare etapă. De pildă 30 de zile pentru avizul comisiei de validare, 30 de zile de consultare publică și 45 de zile pentru revizuire după raportul de sinteză. Efect: un proiect de programă nu mai poate sta doi ani într-un sertar și nici nu mai poate fi împins prin toate etapele într-o săptămână de august, iar cine îl așteaptă știe când să întrebe de el.
- Aceeași procedură de consultare pentru programe ca pentru planurile-cadru. O etapă de consultare publică scrisă explicit în anexa nr. 3 și un raport de sinteză publicat, ca la anexa nr. 1. Efect: profesorul de la clasă și părintele pot trimite o observație pe programa materiei, nu doar pe numărul de ore, și pot vedea ce s-a făcut cu ea.
- Publicarea procedurilor specifice ale CNCE privind componența grupurilor de lucru. Articolele 14 alineatul (4), 20 alineatul (3) și 29 alineatul (4) le presupun, dar nu spun unde se găsesc. Efect: cine scrie programa după care învață un milion de elevi devine o informație verificabilă, nu o listă circulată intern.
- Repararea celor trei trimiteri greșite. Articolul 16 alineatul (2) trebuie să trimită la articolul 42 alineatul (2), nu la articolul 34; articolul 25 alineatul (2) la articolul 20 alineatul (2), nu la articolul 21 alineatul (2); articolul 37 alineatul (3) la articolul 15 alineatul (2), nu la articolul 21. Efect: revizuirea planurilor-cadru capătă o bază reală, iar grupurile de lucru trimise la un text care vorbește despre altceva sunt trimise unde trebuie.
- O clauză de tranziție pentru liceul tehnologic și pentru postliceală. Abrogarea metodologiei din 2014 ar fi trebuit amânată, pentru aceste forme de învățământ, până la publicarea metodologiei specifice anunțate la articolul 5 alineatul (2). Efect: documentele curriculare ale filierei tehnologice nu se mai elaborează, până atunci, în afara oricărei proceduri scrise.
- O regulă scrisă pentru programele predate în limbile minorităților naționale. Fie reluarea celei din 2014, fie o trimitere expresă la actul care o conține. Efect: cele câteva sute de programe din această categorie nu mai depind de interpretarea locală a unei omisiuni.
- Cerința publicării în Monitorul Oficial, extinsă la toate cele patru tipuri de documente. Acum ea apare expres doar la articolul 38, pentru opționalele din oferta națională. Efect: planul-cadru și programa, adică documentele care produc efecte pentru toți elevii, nu mai pot ajunge la școală doar ca fișier pe un site.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 765 și nr. 765 bis din 9 septembrie 2026 16 pagini PDF, 115 KB actul începe la pagina 10
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Celelalte ediții citate: nr. 765 bis/2026
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Se încarcă textul actului…
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.