Pe scurt

  • Douăzeci de licee și colegii, din zece județe și din București, primesc statut de unitate de învățământ pilot începând cu anul școlar 2026-2027. Cinci sunt în București, câte trei în Argeș și în Mureș, două în Brăila.
  • Pilotarea atinge numai clasele a XII-a și numai ultimele două module ale anului școlar. Până la 40% din orele din orar se pot face în regim asincron, adică fără prezență fizică, cu timpul de studiu concentrat pe disciplinele de bacalaureat și de admitere la facultate.
  • Bacalaureatul rămâne neatins. Ordinul interzice expres orice modificare a calendarului examenului, a notării și a evaluărilor naționale, iar numărul de ore și disciplinele din planul-cadru nu pot scădea.
Act: Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5.557/2026 privind acordarea statutului de unitate de învățământ pilot unor unități de învățământ preuniversitar
Publicat: M. Of. nr. 765 din 9 septembrie 2026
Intră în vigoare: 9 septembrie 2026, data publicării

Un elev de clasa a XII-a de la unul dintre cele douăzeci de licee din listă va putea sta, în primăvara lui 2027, până la aproape două zile pe săptămână în afara clasei. Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5.557/2026, publicat pe 9 septembrie 2026, acordă statut de unitate de învățământ pilot unui număr de 20 de școli și aprobă, pentru clasele lor terminale, un model de pregătire intensivă pentru examenul de bacalaureat și pentru admiterea în învățământul superior. Ordinul apare la două zile după cel care a fixat rețeaua celor 289 de școli de aplicație pentru 2026-2027, cealaltă categorie de unități cu statut special reglementată prin aceeași hotărâre de Guvern din 2020.

Lista stă în anexa ordinului și are 20 de poziții. Cinci școli sunt în București: Colegiul Național „Spiru Haret”, Colegiul Economic „Nicolae Kretzulescu”, Colegiul Național „Gheorghe Șincai”, Liceul Teoretic Bilingv „Ita Wegman” și Colegiul Național „Ion Luca Caragiale”. Trei sunt în județul Argeș: Liceul Teoretic „Dan Barbilian” din Câmpulung și colegiile naționale „Ion C. Brătianu” și „Zinca Golescu” din Pitești. Alte trei sunt la Târgu Mureș: colegiile naționale „Unirea” și „Alexandru Papiu Ilarian” și Liceul Romano-Catolic. Două sunt la Brăila, colegiile naționale „Nicolae Iorga” și „Gh. Munteanu Murgoci”.

Restul de șapte sunt răspândite câte una pe județ: Colegiul Național „Octavian Goga” din Sibiu, Colegiul Național „Dimitrie Cantemir” din Onești, județul Bacău, Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuși” din Sfântu Gheorghe, județul Covasna, Colegiul Național „Vasile Lucaciu” din Baia Mare, Liceul Teoretic „Petru Cercel” din Târgoviște, Colegiul Național „Emanuil Gojdu” din Oradea și Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Petroșani. Lista are exact 20 de poziții. Anexa nu anunță niciun total.

Paisprezece dintre ele sunt colegii naționale. Restul sunt trei licee teoretice, dintre care unul bilingv, un colegiu economic, un liceu tehnologic și un liceu romano-catolic. Anexa nu spune ce anume pilotează fiecare, fiindcă nu e nevoie: intervenția e aceeași pentru toate și e scrisă în articolul 4 al ordinului. Ce diferă de la o școală la alta este proiectul de pilotare, depus individual, care stabilește cum se folosește concret marja pe care ordinul o deschide.

Modelul are cinci componente. Prima este organizarea modulară a activității didactice și un orar flexibil, cu prezență fizică în alternanță cu studiu asincron, în proporție de cel mult 40% din orele din orar, cu timpul concentrat pe disciplinele de examen. A doua este un program mixt de pregătire pentru bacalaureat și pentru admitere, desfășurat față în față și asincron, pe platforme educaționale digitale și pe resurse educaționale deschise. A treia adaugă la evaluarea obișnuită proiecte interdisciplinare, portofoliul educațional și digital al elevului, autoevaluare și evaluare între colegi, fără să înlocuiască notarea reglementată. A patra sunt activitățile și proiectele interdisciplinare organizate de echipe de profesori, inclusiv săptămâni tematice și laboratoare de învățare. A cincea este recunoașterea, în activitatea didactică a profesorilor implicați, a muncii de proiectare, coordonare, mentorat, monitorizare și evaluare.

Ca să fie posibil, ordinul deschide patru derogări. Articolul 5 ridică regula formei de învățământ cu frecvență zi și pe cea a consemnării prezenței, articolul 6 alocările orare săptămânale din planul-cadru al liceului teoretic și vocațional, articolul 7 instrumentele de evaluare a progresului școlar, iar articolul 8 normele de încadrare a personalului didactic. Articolul 9 nu e o derogare, ci o precizare despre planurile-cadru care rămân aplicabile. Articolul 10 pune apoi limite, șapte la număr, iar acestea sunt partea care contează cel mai mult pentru un părinte.

Regulile generale după care se construiește ce se predă s-au schimbat și ele: Ordinul MEC nr. 4.617/2026 rescrie metodologia curriculumului național, în 51 de articole.

Efectele pe care le produce

Ordinul se aplică de la data publicării, 9 septembrie 2026. Articolul 14 spune doar că actul se publică în Monitorul Oficial, fără să prevadă o dată ulterioară, iar articolul 12 alineatul (3) din Legea nr. 24/2000 stabilește că actele normative ale conducătorilor organelor administrației publice centrale de specialitate intră în vigoare la publicare dacă nu prevăd altfel.

Perioada de pilotare este de 3 ani școlari, de la 2026-2027 până la 2028-2029 inclusiv, potrivit articolului 3: 2026-2027, 2027-2028 și 2028-2029, cu intervalul închis pe 31 august 2029. Fiindcă modelul se aplică exclusiv claselor a XII-a, cei trei ani nu urmăresc o generație, ci trei generații diferite, fiecare pentru câteva luni.

Pentru anul acesta, ferestrele sunt deja cunoscute. Structura anului școlar 2026-2027, aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării, interimar, nr. 3.194/2026, are cinci intervale de cursuri. Ultimele două, cele la care se referă ordinul, încep pe 22 februarie, 1 martie sau 8 martie 2027, la decizia inspectoratului școlar, și se opresc pe 23 aprilie 2027, apoi reîncep pe 5 mai. Pentru clasele a XII-a de zi, anul se încheie mai devreme decât pentru celelalte, pe 4 iunie 2027.

Zilele de școală din aceste două intervale, fără weekenduri și fără sărbătorile legale, cu 1 iunie 2027 scos ca zi nelucrătoare: al patrulea modul are 45, 40 sau 35 de zile, după cum cade vacanța mobilă de o săptămână din februarie. Al cincilea are 22 de zile pentru o clasă a XII-a. În total, între 57 și 67 de zile de școală. Anul unei clase a XII-a are 161 de zile de cursuri, aceeași cifră în toate cele trei variante de calendar, fiindcă vacanța mobilă doar mută zile între modulul al treilea și al patrulea. Pilotarea acoperă deci între 35% și 42% din ultimul an de liceu, nu o coadă de câteva săptămâni.

Cât înseamnă 40% în ore depinde de specializare. Planul-cadru din anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educației, cercetării și inovării nr. 3.410/2009 dă clasei a XII-a de la filiera teoretică 28-29 de ore pe săptămână, la toate cele patru specializări, de la matematică-informatică la științe sociale. Patruzeci la sută înseamnă 11,2 ore la 28 și 11,6 ore la 29, deci cel mult 11 ore întregi pe săptămână se pot muta în regim asincron. La un orar de cinci zile, atât face aproape două zile.

Articolul 10 fixează ce nu se poate atinge. Derogările se aplică numai elevilor de clasa a XII-a din unitățile din anexă, numai în ultimele două module și numai pe durata pilotării; celelalte clase rămân integral sub reglementările generale. Nu se poate scădea sub numărul minim de săptămâni de școlarizare și nici sub numărul de ore prevăzut de planul-cadru pentru fiecare disciplină și fiecare arie curriculară. Nu se poate elimina nicio disciplină și nu se poate afecta parcurgerea integrală a programei. Nu se pot înlătura sau înlocui evaluările naționale, notarea reglementată și condițiile de încheiere a situației școlare. Nu se poate atinge organizarea, desfășurarea și calendarul bacalaureatului. Numărul total de ore prestate anual de fiecare profesor nu poate depăși norma anuală legală, iar salarizarea lunară rămâne constantă pe parcursul anului. Și totul intră în bugetele deja aprobate, fără cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat.

Școlile datorează două rapoarte, unul anual și unul final, transmise Ministerului Educației și Cercetării în cel mult două săptămâni de la încheierea activității didactice a fiecărui an școlar, respectiv de la finalul pilotării. Articolul 13 pune aplicarea în seama Direcției generale pentru implementarea PNRR, a Direcției generale echitate și performanță în învățământul preuniversitar, a inspectoratelor școlare și a școlilor din anexă. Ordinul a fost modificat la două zile după publicare: programul se extinde la clasa a XI-a, iar pragul de ore pe fiecare materie dispare.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Unitățile-pilot există în sistem din 2020. Hotărârea Guvernului nr. 559/2020, publicată în M. Of. nr. 635 din 20 iulie 2020, le-a creat, iar Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.813/2020, din M. Of. nr. 773 din 25 august 2020, le-a dat un regulament-cadru. Din 2023, temeiul e altul: articolul 24 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 preia pilotarea și îi dă un scop explicit, acela de a fundamenta politici publice, iar din 2024 procedura de înființare stă în Metodologia-cadru aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 4.575/2024. Pe același temei legal, o zi mai târziu au primit statutul de școală-pilot alte zece unități: nouă școli din Iași și Neamț plus Liceul „Politehnica” din București, de data aceasta cu dreptul de a renunța la consiliul de administrație.

Noutatea nu e statutul, ci conținutul lui. Până acum, ordinele ministrului aprobau liste de unități, iar ce anume pilotează fiecare rămânea în proiectul depus de școală. Aici, articolul 4 scrie intervenția chiar în textul ordinului, aceeași pentru toate cele 20 de unități, iar articolele 5-8 ridică, tot prin ordin, regulile care ar fi împiedicat-o. Este pasul de la o listă la o normă.

Al doilea element nou e articolul 9, care nu deschide o derogare, ci închide o întrebare. El spune că elevii de clasa a XII-a din aceste școli rămân sub planurile-cadru aprobate în 2009, iar cele aprobate prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.350/2025 se aplică etapizat, din 2026-2027, exclusiv clasei a IX-a. Cu alte cuvinte, statutul de unitate-pilot nu grăbește trecerea la planurile-cadru noi și nu creează în aceeași școală o generație cu două seturi de reguli.

Al treilea e mai puțin vizibil: ordinul nu aprobă un regulament specific de pilotare. Atât articolul 2 din regulamentul-cadru din 2020, cât și articolul 13 alineatul (1) din metodologia din 2024 cer ca organizarea și funcționarea unei școli-pilot să fie reglementate prin regulament specific, aprobat prin ordin al ministrului și adaptat tipului de intervenție. Aici, articolul 11 trimite acele prevederi în regulamentul de organizare și funcționare pe care îl scrie fiecare școală.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Marja e o cifră, nu o formulă vagă. „Maximum 40% din numărul de ore prevăzute în orar” poate fi verificat de oricine deschide orarul clasei, spre deosebire de exprimări de tipul „orar flexibil”.
  • Limitele din articolul 10 sunt scrise ca interdicții, nu ca recomandări: fără ore în minus, fără discipline scoase, fără atingere la evaluările naționale și la calendarul bacalaureatului.
  • Perimetrul e strâns. Numai clasele a XII-a, numai ultimele două module, numai trei ani școlari. Celelalte clase din aceleași școli nu simt nimic, iar textul spune asta expres, la articolul 10 litera a).
  • Munca suplimentară a profesorilor implicați, adică proiectarea interdisciplinară, mentoratul și monitorizarea, se recunoaște în activitatea didactică, prin articolul 4 litera e) și prin derogarea de la articolul 8, în loc să rămână voluntariat nescris.
  • Evaluarea nouă se adaugă, nu înlocuiește. Proiectele interdisciplinare, portofoliul și evaluarea între colegi vin peste sistemul reglementat, iar articolul 10 litera d) cere ca rezultatele lor să se coreleze cu standardele curriculare și cu certificarea competențelor.

Ce rămâne o problemă

  • Ordinul a fost semnat pe 31 august și publicat pe 9 septembrie, la două zile după prima oră de curs, deși statutul se acordă „începând cu anul școlar 2026-2027”, an care începuse pe 1 septembrie.
  • Nu există regulament specific aprobat prin ordin, deși două acte în vigoare îl cer, cu unsprezece elemente enumerate. Trei dintre ele, gradul de complexitate al intervenției, rezultatele așteptate și mecanismele de asigurare a calității, nu apar nicăieri în ordin.
  • Trimiterea din articolul 5 nu duce unde spune că duce, iar fără ea studiul asincron se lovește de obligația profesorului de a consemna fiecare absență. Vezi secțiunea de erori.
  • Două dintre cele 20 de unități sunt de filieră tehnologică, iar planul-cadru de la care ordinul derogă acoperă numai filierele teoretică și vocațională.
  • Niciun leu în plus. Articolul 10 litera g) cere încadrarea în bugetele deja aprobate, deși modelul presupune platforme digitale, resurse deschise, laboratoare de învățare și timp de coordonare între profesori.

Sfaturi utile

  1. Căutați școala în listă după localitate, nu după județ. Anexa scrie județul la numai trei poziții din 20, iar în rest dă doar orașul. Poziția 8 e la Onești, în județul Bacău, poziția 9 la Sfântu Gheorghe, în Covasna, poziția 14 la Târgoviște, în Dâmbovița.
  2. Dacă elevul e în clasa a IX-a, a X-a sau a XI-a la una dintre aceste școli, nu se schimbă nimic pentru el. Articolul 10 litera a) spune că restul claselor rămân integral sub reglementările generale în vigoare.
  3. Cereți școlii proiectul de pilotare. Articolul 4 spune că fiecare unitate îl depune individual, iar acolo, nu în ordin, scrie cum se folosesc concret cele cel mult 40% de ore asincrone și în ce săptămâni cad.
  4. Întrebați în scris, înainte de februarie 2027, cum se consemnează prezența la orele asincrone și cine confirmă participarea. E punctul cel mai slab din act și e mai bine lămurit din timp decât descoperit în catalog.
  5. Dacă nu vreți ca elevul să intre în program, articolul 19 din Metodologia-cadru aprobată prin Ordinul nr. 4.575/2024 dă două pârghii: unitatea poate cere încetarea pilotării înainte de termen când există solicitări de retragere din partea părinților, iar ministerul poate decide încetarea când o cer majoritatea părinților.
  6. Diploma și examenele nu se negociază la nivel de școală. Articolul 15 și articolul 19 alineatul (4) din aceeași metodologie spun că participarea la pilotare nu afectează dreptul la acte de studiu, la transfer, la continuarea studiilor și la examene naționale. Dacă vi se spune altfel, cereți temeiul în scris.
  7. Profesorii implicați: recunoașterea din articolul 4 litera e) nu înseamnă bani în plus. Articolul 10 litera f) cere expres ca salarizarea lunară să rămână constantă, iar orele anuale să nu depășească norma legală.

Întrebări frecvente

Ce înseamnă că liceul copilului meu e unitate-pilot?
Că testează, sub supravegherea ministerului, o intervenție educațională a cărei evaluare urmează să fundamenteze politici publice, potrivit articolului 24 din Legea nr. 198/2023. În cazul acestui ordin, intervenția este un model de pregătire intensivă pentru bacalaureat și pentru admitere, aplicat la clasa a XII-a în ultimele două module ale anului.
Se schimbă ceva la bacalaureat?
Nu. Articolul 10 litera e) interzice afectarea organizării, desfășurării și calendarului examenului național de bacalaureat, iar litera d) interzice înlăturarea sau înlocuirea evaluărilor naționale și a notării reglementate. Probele se dau după calendarul aprobat separat, prin Ordinul nr. 5.211/2026.
Ce clase sunt atinse și când?
Numai clasele a XII-a și numai în ultimele două module. Pentru 2026-2027, asta înseamnă intervalul care începe pe 22 februarie, 1 martie sau 8 martie 2027, după decizia inspectoratului școlar, și se termină pe 23 aprilie, plus intervalul 5 mai-4 iunie 2027, ultima zi fiind sfârșitul cursurilor pentru clasele terminale.
Câte ore pot fi asincrone, în cifre?
Cel mult 40% din orele din orar. La clasa a XII-a de filieră teoretică, planul-cadru din 2009 prevede 28-29 de ore pe săptămână, deci plafonul se traduce în 11 ore întregi. Restul rămân cu prezență fizică.
Copilul stă acasă două zile pe săptămână?
Nu neapărat. Ordinul vorbește despre alternanță între prezența fizică și studiul asincron, nu despre zile libere. Cele 11 ore pot fi programate ca zile întregi sau împrăștiate în orar, iar decizia aparține școlii, prin proiectul de pilotare și prin regulamentul propriu de organizare și funcționare.
Se pierd ore sau discipline?
Nu. Articolul 10 litera b) interzice scăderea sub numărul de ore prevăzut de planul-cadru pentru fiecare disciplină și fiecare arie curriculară, iar litera c) interzice eliminarea vreunei discipline și afectarea parcurgerii integrale a programei. Ce se schimbă e ordinea și concentrarea în timp, nu volumul.
Ce se întâmplă cu notele și cu media?
Rămân cum sunt. Proiectele interdisciplinare, portofoliul educațional și digital, autoevaluarea și evaluarea între colegi se adaugă la sistemul reglementat, prin articolele 4 litera c) și 7, dar nu îl înlocuiesc, iar condițiile de încheiere a situației școlare nu se schimbă.
Cât ține pilotarea și ce urmează după?
Trei ani școlari, din 2026-2027 până în 2028-2029 inclusiv. Fiecare școală transmite ministerului un raport anual și unul final. Potrivit articolului 17 alineatul (5) din Metodologia-cadru din 2024, rezultatele evaluării finale sunt baza fie pentru extinderea intervenției la alte școli, fie pentru propuneri de politici educaționale la nivel național. Ordinul nu prevede o prelungire automată.
Elevul se poate transfera la altă școală în timpul pilotării?
Da. Articolul 19 alineatul (4) din Metodologia-cadru spune că participarea la intervenții educaționale pilotate nu afectează în niciun mod dreptul de a beneficia de acte de studiu, de a se transfera la altă unitate de învățământ, de a continua studiile sau de a participa la evaluări și examene naționale.
Primesc școlile bani în plus pentru program?
Nu de la bugetul de stat. Articolul 10 litera g) cere încadrarea în bugetele deja aprobate unităților de învățământ, fără cheltuieli suplimentare. Finanțarea unităților-pilot rămâne cea obișnuită: potrivit articolului 14 din metodologia din 2024, din bugetul de stat, cu respectarea costului standard pe elev.

Erori și neconcordanțe în textul publicat

  • Art. 5, trimiterea la art. 9 alin. (6) din Regulamentul-cadru aprobat prin Ordinul nr. 5.726/2024. Ordinul descrie acel alineat ca fiind „referitor la consemnarea prezenței elevilor la activitatea didactică”. În forma consolidată a regulamentului, art. 9 alin. (6) spune altceva: „În situațiile prevăzute la alin. (4), activitatea didactică se poate desfășura în format online sau hibrid”, adică se referă la suspendarea cursurilor cu prezență fizică. Consemnarea prezenței e reglementată la art. 94 alin. (1) din același regulament: „Prezența beneficiarilor primari la fiecare oră de curs se verifică de către cadrul didactic, care consemnează, în mod obligatoriu, fiecare absență”. Art. 9 nu a fost modificat de la publicarea regulamentului, în august 2024, deci nu e vorba de o renumerotare intervenită între timp. Consecința e practică: derogarea care ar face posibil studiul asincron fără absențe în catalog nu are obiect, iar citită literal ar interzice tocmai școlilor-pilot să lucreze online sau hibrid când se suspendă cursurile, adică exact pe dos față de scopul actului.
  • Art. 6 și art. 9, raportate la pozițiile 6 și 9 din anexă. Ambele articole se sprijină pe Ordinul ministrului educației, cercetării și inovării nr. 3.410/2009, al cărui art. 2 aprobă planurile-cadru pentru clasele a XI-a și a XII-a numai la filierele teoretică și vocațională, cursuri de zi. Anexa cuprinde însă Colegiul Economic „Nicolae Kretzulescu” din București, care școlarizează la filiera tehnologică, profil servicii, și Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuși” din Sfântu Gheorghe. Clasele lor a XII-a se află sub planurile-cadru aprobate prin Ordinul nr. 3.412/2009, pentru filiera tehnologică. Pentru aceste două unități, derogarea de la art. 6 rămâne fără obiect, iar afirmația din art. 9, potrivit căreia elevii de clasa a XII-a „rămân sub incidența planurilor-cadru aprobate prin Ordinul nr. 3.410/2009”, nu li se potrivește.

Analiza redacției

Ordinul atacă o problemă reală. Ultimele luni de clasa a XII-a sunt, în practică, o perioadă în care orarul oficial și pregătirea efectivă pentru bacalaureat merg în paralel, iar diferența o acoperă meditațiile plătite de familie. Un cadru care lasă școala să concentreze timpul pe disciplinele de examen, în loc să ceară prezență formală la toate orele, e o încercare de a aduce înăuntru ceea ce se întâmpla oricum în afară. Limitele din articolul 10 sunt scrise serios: șapte interdicții, dintre care patru protejează direct elevul.

Ce nu se vede citind actul e cât de mare e de fapt fereastra: din structura anului școlar, o clasă a XII-a are 161 de zile de școală în 2026-2027, iar ultimele două module au între 57 și 67, după cum cade vacanța mobilă din februarie. Asta înseamnă între 35% și 42% din ultimul an de liceu. Adăugat plafonului de 40% din cele 28-29 de ore săptămânale, adică 11 ore, rezultă că un elev din aceste 20 de școli poate petrece, în ultima parte a anului terminal, aproape două zile pe săptămână în afara clasei. Un al doilea calcul spune și mai mult: fiindcă intervenția atinge exclusiv clasa a XII-a, cei trei ani de pilotare nu urmăresc o generație, ci trei generații diferite, fiecare câteva luni. Metodologia din 2024 cere, la articolul 18 alineatul (2), planificarea pe un întreg ciclu de învățământ atunci când inovația e de mare complexitate la nivelul curriculumului. Ordinul rămâne sub acel prag prin construcție, fiindcă nu schimbă nici planul-cadru, nici programa, ci doar ordinea în care se parcurg. Alegerea e prudentă, dar are un preț: efectul nu va putea fi măsurat pe parcursul unui elev, ci doar pe ultimele lui luni de școală.

A doua observație ține de calendarul raportării. Articolul 12 cere raportul anual în cel mult două săptămâni de la încheierea activității didactice aferente fiecărui an școlar. Pentru clasele a XII-a, activitatea se încheie pe 4 iunie 2027, deci termenul cade pe 18 iunie 2027, chiar în ziua ultimei probe scrise de bacalaureat. Chiar dacă termenul se socotește de la 18 iunie, când se încheie cursurile pentru celelalte clase, raportul e datorat pe 2 iulie, iar rezultatele finale ale primei sesiuni apar pe 1 iulie 2027. În ambele variante, raportul despre o intervenție al cărei scop declarat e pregătirea pentru bacalaureat ajunge la minister fără singura cifră care contează sau la o zi după ea. Ambiguitatea însăși merită lămurită: la o școală unde clasele terminale se opresc cu două săptămâni mai devreme, sintagma „activitatea didactică aferentă fiecărui an școlar” are două înțelesuri.

A treia ține de fundație. Ordinul citează, unul lângă altul, regulamentul-cadru din 2020 și metodologia din 2024, iar articolul 2 cere respectarea amândurora. Actele din 2020 au fost emise în temeiul articolului 26 din Legea educației naționale nr. 1/2011, abrogat prin articolul 250 alineatul (1) litera a) din Legea nr. 198/2023, iar Hotărârea Guvernului nr. 559/2020 trimite mai departe, la articolul 2 alineatul (3), la aplicarea aceleiași legi din 2011. Nimic din asta nu invalidează ordinul, care se sprijină corect pe articolul 24 din legea nouă. Explică însă de ce cerințele se dublează și de ce una dintre ele, regulamentul specific aprobat prin ordin de ministru, cerută identic de articolul 2 din regulamentul din 2020 și de articolul 13 alineatul (1) din metodologia din 2024, rămâne neîndeplinită. Tot de acolo vine și o scăpare de redactare: articolul 10 enumeră „derogările prevăzute la art. 6-9”, deși articolul 5 e și el o derogare, iar articolul 9 nu este. Derogarea privind forma de învățământ și prezența rămâne astfel în afara celor șapte limite pe care articolul 10 le impune celorlalte.

Ce ar trebui schimbat

  • Îndreptarea trimiterii din articolul 5. În locul articolului 9 alineatul (6), derogarea ar trebui să vizeze articolul 94 alineatul (1) din Regulamentul-cadru aprobat prin Ordinul nr. 5.726/2024, cel care obligă profesorul să consemneze fiecare absență. Efect: orele asincrone încetează să fie, pe hârtie, absențe, iar școlile nu mai au nevoie de o interpretare locală ca să pornească programul.
  • Adăugarea Ordinului nr. 3.412/2009 la articolele 6 și 9. Fără el, colegiul economic din București și liceul tehnologic din Sfântu Gheorghe nu pot reorganiza succesiunea disciplinelor la clasa a XII-a, deși figurează în anexă. Efect: modelul se aplică la toate cele 20 de unități, nu la 18 din 20.
  • Un regulament specific de pilotare, aprobat prin ordin al ministrului. E cerut de articolul 2 din regulamentul din 2020 și de articolul 13 alineatul (1) din metodologia din 2024, cu unsprezece elemente enumerate. Efect: gradul de complexitate, rezultatele așteptate și mecanismele de asigurare a calității, care acum lipsesc, capătă un loc, iar evaluarea de la finalul celor trei ani are față de ce să se compare.
  • Mutarea termenului raportului anual după afișarea rezultatelor bacalaureatului. De pildă, 15 iulie, în loc de două săptămâni de la încheierea cursurilor. Efect: raportul conține procentul de promovare și mediile clasei pilotate, nu doar descrierea activităților.
  • Includerea articolului 5 în enumerarea din articolul 10. Efect: derogarea de la forma de învățământ și de la consemnarea prezenței intră sub aceleași șapte limite ca restul, inclusiv sub cea care protejează condițiile de încheiere a situației școlare.
  • Publicarea ordinului până la finalul lunii mai. Proiectele de pilotare se depun individual de școli, iar modelul atinge orarul clasei a XII-a. Efect: directorii construiesc orarul o singură dată, iar familiile află înainte de vacanță în ce regim intră ultimul an de liceu.
Publicitate
edupress.ro: școala ta n-are site? Îl primește gratuit. Solicită site-ul școlii.
edupress.ro: site gratuit pentru școala ta, pentru grădinițe, școli și universități. Solicită site-ul școlii.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

M. Of. nr. 765 din 9 septembrie 2026 16 pagini PDF, 115 KB actul începe la pagina 11

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

Ordin privind acordarea statutului de unitate de învățământ pilot unor unități de învățământ preuniversitar

EMITENT: Ministerul Educației și Cercetării

Publicat în: M. Of. nr. 765 din 9 septembrie 2026

Având în vedere prevederile: — art. 24 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare; — art. 2 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 559/2020 privind funcționarea unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot, experimentale și de aplicație; — art. 2 din Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.813/2020 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot, experimentale și de aplicație; — Ordinului ministrului educației nr. 4.575/2024 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind înființarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar autorizate cu statut de unități-pilot; — Referatului de aprobare nr. 2.420/DGIPNRR din 23.07.2026, în temeiul art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 731/2024 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării, cu modificările și completările ulterioare, ministrul educației și cercetării emite prezentul ordin.

Art. 1. — Începând cu anul școlar 2026-2027, se acordă statutul de unitate de învățământ pilot unităților de învățământ preuniversitar prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Programul de pilotare se desfășoară cu respectarea prevederilor Ordinului ministrului educației și cercetării nr. 4.813/2020 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități pilot, experimentale și de aplicație, precum și a prevederilor Ordinului ministrului educației nr. 4.575/2024 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind înființarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar autorizate cu statut de unități-pilot.

Art. 3. — Perioada de pilotare este de 3 ani școlari, începând din anul școlar 2026-2027 și până în anul școlar 2028-2029 inclusiv.

Art. 4. — Se aprobă implementarea, la nivelul claselor a XII-a ale unităților de învățământ prevăzute în anexă și exclusiv în ultimele două module ale anului școlar, în baza proiectelor de pilotare depuse individual de acestea, a unui model curricular și organizațional de pregătire intensivă pentru examenul național de bacalaureat și pentru admiterea în învățământul superior, constând în:

a) organizarea modulară a activității didactice și un orar flexibil, în regim de prezență fizică în alternanță cu studiu în regim asincron, în proporție de maximum 40% din numărul de ore prevăzute în orar, cu concentrarea timpului de studiu pe disciplinele de examen național și de admitere;

b) un program mixt de pregătire pentru examenul național de bacalaureat și pentru admiterea în învățământul superior, desfășurat atât în format față în față, cât și asincron, prin utilizarea platformelor educaționale digitale și a resurselor educaționale deschise;

c) completarea sistemului de evaluare reglementat cu evaluare prin proiecte interdisciplinare și transdisciplinare, cu portofoliul educațional și digital al elevului, precum și cu autoevaluare și evaluare între colegi, fără înlocuirea evaluărilor și a notării reglementate;

d) activități și proiecte interdisciplinare și transdisciplinare, organizate de echipe de cadre didactice constituite din discipline aparținând aceleiași arii curriculare sau unor arii curriculare diferite, inclusiv săptămâni tematice și laboratoare de învățare;

e) recunoașterea, în activitatea didactică a cadrelor didactice implicate, a activităților de proiectare și coordonare interdisciplinară, de mentorat educațional și academic pentru elevi, precum și de monitorizare și evaluare a pilotării.

Art. 5. — Prin derogare de la prevederile art. 11 alin. (1) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educației nr. 5.726/2024, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la forma de învățământ cu frecvență zi, precum și de la prevederile art. 9 alin. (6) din același regulament, referitoare la consemnarea prezenței elevilor la activitatea didactică, pe durata perioadei de pilotare prevăzute la art. 3, unitățile de învățământ organizează, exclusiv pentru clasele a XII-a și exclusiv în ultimele două module ale anului școlar, programul de studiu în regim de alternanță între prezența fizică și studiul asincron, potrivit art. 4 lit. a).

Art. 6. — Prin derogare de la prevederile art. 2 din Ordinul ministrului educației, cercetării și inovării nr. 3.410/2009 privind aprobarea planurilor-cadru de învățământ pentru clasele a IX-a — a XII-a, filierele teoretică și vocațională, cursuri de zi, cu modificările ulterioare, referitoare la alocările orare săptămânale prevăzute în anexa nr. 2 la același ordin, pe durata perioadei de pilotare prevăzute la art. 3, unitățile de învățământ pot reorganiza, exclusiv pentru clasele a XII-a și exclusiv în ultimele două module ale anului școlar, succesiunea și concentrarea temporală a disciplinelor din trunchiul comun și din curriculumul diferențiat, prin parcurgerea intensivă a unor discipline în module dedicate, cu prioritizarea disciplinelor de examen național și de admitere.

Art. 7. — Prin derogare de la prevederile art. 104 din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educației nr. 5.726/2024, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la instrumentele de evaluare a progresului școlar, pe durata perioadei de pilotare prevăzute la art. 3, unitățile de învățământ pot utiliza, în completarea sistemului de evaluare reglementat, instrumente de evaluare prin proiecte interdisciplinare și/sau transdisciplinare, portofoliul educațional și digital al elevului, precum și autoevaluarea și evaluarea între colegi, în condițiile stabilite prin metodologia proiectului de pilotare și prin regulamentul propriu de organizare și funcționare al fiecărei unități de învățământ.

Art. 8. — Prin derogare de la prevederile art. 12 din Normele metodologice privind întocmirea proiectului de încadrare, respectiv a planului de încadrare a personalului didactic de predare din unitățile de învățământ preuniversitar și încadrarea în regim de plata cu ora a personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar, aprobate prin Ordinul ministrului educației nr. 6.876/2023, pe durata perioadei de pilotare prevăzute la art. 3, unitățile de învățământ pot recunoaște, ca parte a activității didactice a cadrelor didactice implicate în proiectul de pilotare, activitățile prevăzute la art. 4 lit. e).

Art. 9. — Pe durata perioadei de pilotare prevăzute la art. 3, elevii claselor a XII-a din unitățile de învățământ prevăzute în anexă rămân sub incidența planurilor-cadru de învățământ aprobate prin Ordinul ministrului educației, cercetării și inovării nr. 3.410/2009, cu modificările ulterioare, planurile-cadru aprobate prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.350/2025 privind aprobarea planurilor-cadru pentru învățământul liceal cu frecvență zi, cu modificările ulterioare, aplicându-se etapizat, începând cu anul școlar 2026-2027, exclusiv clasei a IX-a.

Art. 10. — Derogările prevăzute la art. 6-9 se aplică:

a) elevilor claselor a XII-a din unitățile de învățământ prevăzute în anexă, în ultimele două module ale anului școlar și exclusiv pe durata perioadei de pilotare prevăzute la art. 3; celelalte clase și niveluri de învățământ ale acestor unități rămân supuse integral reglementărilor generale în vigoare;

b) fără scăderea sub numărul minim de săptămâni de școlarizare pe an școlar și fără scăderea sub numărul de ore prevăzut de planul-cadru de învățământ pentru fiecare disciplină și pentru fiecare arie curriculară;

c) fără eliminarea vreunei discipline din planul-cadru și fără afectarea parcurgerii integrale a programei școlare aferente, a competențelor generale și specifice și a profilului de formare al absolventului de învățământ liceal;

d) fără înlăturarea sau înlocuirea evaluărilor naționale, a notării reglementate și a condițiilor de încheiere a situației școlare; rezultatele evaluării complementare se corelează cu standardele curriculare și cu sistemul național de certificare a competențelor;

e) fără afectarea organizării, desfășurării și calendarului examenului național de bacalaureat;

f) cu condiția ca numărul total de ore prestate anual de fiecare cadru didactic să nu depășească norma anuală legală și ca salarizarea lunară să rămână constantă pe parcursul anului școlar;

g) cu încadrarea în bugetele aprobate unităților de învățământ, fără cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat.

Art. 11. — Prevederile referitoare la contextele specifice/ particulare de organizare și desfășurare a procesului educațional în unitățile de învățământ prevăzute în anexă sunt cuprinse în regulamentul de organizare și funcționare elaborat de fiecare unitate de învățământ, cu respectarea reglementărilor în vigoare și în limitele derogărilor prevăzute la art. 6-9.

Art. 12. — Unitățile de învățământ documentează normativ și metodologic bunele practici manageriale, curriculare, financiare și de resursă umană rezultate din pilotare și le transmit Ministerului Educației și Cercetării sub formă de raport anual, respectiv sub forma unui raport final, în termen de maximum două săptămâni de la încheierea activității didactice aferente fiecărui an școlar, respectiv de la finalizarea perioadei de pilotare prevăzute la art. 3.

Art. 13. — Direcția generală pentru implementarea PNRR, Direcția generală echitate și performanță în învățământul preuniversitar, inspectoratele școlare județene/al municipiului București și unitățile de învățământ prevăzute în anexă duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 14. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul educației și cercetării, Mihai Dimian București, 31 august 2026. Nr. 5.557.

ANEXĂ

LISTA unităților de învățământ preuniversitar autorizate să funcționeze cu statut de unități-pilot începând cu anul școlar 2026-2027

1. Colegiul Național „Octavian Goga”, Sibiu

2. Liceul Teoretic „Dan Barbilian”, Câmpulung, Argeș

3. Colegiul Național „Nicolae Iorga”, Brăila

4. Colegiul Național „Gh. Munteanu Murgoci”, Brăila

5. Colegiul Național „Spiru Haret”, București

6. Colegiul Economic „Nicolae Kretzulescu”, București

7. Colegiul Național „Ion C. Brătianu”, Pitești

8. Colegiul Național „Dimitrie Cantemir”, Onești

9. Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuși”, Sfântu Gheorghe

10. Colegiul Național „Vasile Lucaciu”, Baia Mare

11. Colegiul Național „Unirea”, Târgu Mureș, Mureș

12. Liceul Romano-Catolic Târgu Mureș, Mureș

13. Colegiul Național „Gheorghe Șincai”, București

14. Liceul Teoretic „Petru Cercel”, Târgoviște

15. Colegiul Național „Alexandru Papiu Ilarian”, Târgu Mureș

16. Liceul Teoretic Bilingv „Ita Wegman”, București

17. Colegiul Național „Emanuil Gojdu”, Oradea

18. Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Petroșani

19. Colegiul Național „Zinca Golescu”, Pitești

20. Colegiul Național „Ion Luca Caragiale”, București

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 765 din 9 septembrie 2026

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.