Pe scurt

  • Zece unități de învățământ primesc statut de școală-pilot începând cu anul școlar 2026-2027: nouă din județele Iași și Neamț, listate în anexa Ordinului nr. 5.541/2026, și Liceul „Politehnica” din București, prin Ordinul nr. 5.555/2026.
  • Statutul ține patru ani școlari, de la 2026-2027 până la 2029-2030 inclusiv, adică un ciclu complet de învățământ. Cu un an mai mult decât la cele 20 de licee care au primit statutul o zi mai devreme.
  • Noutatea grea nu e curriculumul, e conducerea. În cele nouă școli din Nord-Est, consiliul de administrație poate fi înlocuit cu o echipă executivă de cinci directori și un consiliu consultativ de nouă membri. Bacalaureatul, evaluările naționale și numărul de ore din planul-cadru rămân neatinse.
Act: Ordinele ministrului educației și cercetării nr. 5.541/2026 și nr. 5.555/2026 privind acordarea statutului de unitate de învățământ pilot
Publicat: M. Of. nr. 770 din 10 septembrie 2026
Intră în vigoare: 10 septembrie 2026, data publicării

Un părinte care are copilul la una dintre cele zece școli din listă va avea, de la 10 septembrie 2026, de-a face cu o școală condusă altfel. Două ordine ale ministrului educației și cercetării, nr. 5.541/2026 și nr. 5.555/2026, publicate în Monitorul Oficial nr. 770 din 10 septembrie 2026, acordă statut de unitate de învățământ pilot pentru patru ani școlari: primul, unui grup de nouă unități din județele Iași și Neamț, al doilea, Liceului „Politehnica” din municipiul București. Ordinele vin la o zi după cel prin care 20 de licee au devenit școli-pilot pentru clasele a XII-a, dar merg mult mai departe: acolo pilotarea atingea doar ultimele luni ale unui an terminal, aici atinge școala întreagă, iar la liceul bucureștean toate cele patru niveluri, de la grupa de grădiniță până la clasa a XII-a. Și, pentru prima dată, atinge organul care ia deciziile.

Toate trei ordinele au fost semnate în aceeași zi, 31 august 2026, de ministrul Mihai Dimian. Referatele de aprobare ale celor două de azi purtau numerele 2.798 și 2.799/DGIPNRR și aceeași dată, 26 august 2026. Cel al ordinului de ieri era mai vechi, nr. 2.420/DGIPNRR din 23 iulie 2026, dar a primit un număr de ordin mai mare și a apărut primul în Monitor. Ordinea numerelor nu spune, aici, nimic despre ordinea deciziilor.

Efectele pe care le produce

Amândouă ordinele se aplică de la data publicării, 10 septembrie 2026. Articolul 13 din primul și articolul 16 din al doilea spun doar că actul se publică în Monitorul Oficial, fără să prevadă o dată ulterioară, iar articolul 12 alineatul (3) din Legea nr. 24/2000 stabilește că ordinele conducătorilor organelor administrației publice centrale de specialitate intră în vigoare la data publicării dacă nu prevăd altfel. Termenul de trei zile de la publicare privește legile și ordonanțele, nu ordinele de ministru.

Ce înseamnă, concret, statutul de unitate-pilot. Temeiul e articolul 24 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, secțiunea intitulată chiar „Pilotarea în învățământul preuniversitar”. Alineatul (1) litera a) spune că unitățile-pilot funcționează „cu scopul de a implementa și de a evalua intervenții educaționale, în vederea fundamentării de politici publice în domeniul educației”, iar intervențiile pot cuprinde „noi modele curriculare, utilizarea unor resurse educaționale inovative, modele educaționale bilingve și alte forme alternative de organizare, finanțare și management”. Cu alte cuvinte, o școală-pilot are dreptul să facă, legal și pe o durată limitată, lucruri de la care restul rețelei nu are voie să se abată: să rearanjeze orarul, să mute ore între componente ale planului-cadru, să predea o materie în altă limbă, să își organizeze altfel conducerea. O școală obișnuită care ar face același lucru ar încălca un ordin de ministru.

Durata nu e la latitudinea școlii. Articolul 18 alineatul (1) din Metodologia-cadru aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 4.575/2024 spune că statutul se acordă pe durata intervenției pilotate, „dar nu mai mică de 1 (un) an școlar”, iar alineatul (2) cere ca, la inovațiile cu grad mare de complexitate la nivelul curriculumului, planificarea să acopere un întreg ciclu de învățământ. Cei patru ani școlari din articolul 3 al fiecărui ordin, 2026-2027 până la 2029-2030, sunt exact răspunsul la această cerință: perioada se închide pe 31 august 2030.

Pentru elevi, ordinele nu schimbă nimic din ce contează la final. Articolul 6 litera c) din primul ordin și articolul 12 litera e) din al doilea mențin integral evaluările sumative reglementate la nivel național, organizarea, desfășurarea și calendarul evaluărilor naționale și al bacalaureatului. Diploma este aceeași, examenul este același, la aceeași dată. Metodologia din 2024 spune și ea, la articolul 19 alineatul (4), că participarea la o intervenție pilotată „nu afectează în niciun mod drepturile lor de a beneficia de acte de studiu, de a se transfera la altă unitate de învățământ, de a continua studiile sau de a participa la evaluări și examene naționale”, iar articolul 15 adaugă că elevii înmatriculați în unități-pilot păstrează toate drepturile din regulamentul de organizare și funcționare a școlilor și din Statutul elevului.

Părinții nu pot cere statutul și nu îl pot refuza, dar au un cuvânt de spus după. Articolul 6 alineatul (1) din metodologia din 2024 lasă inițiativa pilotării la trei categorii: Ministerul Educației, unitățile de învățământ și inspectoratele școlare. Familiile nu sunt între ele. În schimb, articolul 19 alineatul (1) litera b) permite școlii să ceară încetarea pilotării înainte de termen atunci când „există solicitări ale părinților de retragere a elevilor din activitățile-pilot”, iar alineatul (2) litera b) dă ministerului dreptul să oprească pilotarea dacă cer retragerea părinții majorității elevilor. Pârghia există, dar se activează după ce programul a pornit, nu înainte.

Al doilea ordin, cel al Liceului „Politehnica”, produce efectul cel mai vizibil pentru elev. Modelul aprobat de articolul 4 acoperă toate cele patru niveluri ale școlii, preșcolar, primar, gimnazial și liceal, și cuprinde discipline opționale transversale de alfabetizare digitală, alfabetizare în inteligență artificială, gândire critică și dezvoltare socioemoțională, predate din orele de curriculum la decizia elevului din oferta școlii, o componentă bilingvă de tip CLIL la disciplinele din aria științelor, un portofoliu digital al elevului și un parteneriat cu Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, pentru acces la laboratoare universitare, activități de cercetare și mentorat academic. Articolul 7 permite ca, în anul terminal, prezența fizică să se concentreze pe disciplinele de examen național, restul putând fi parcurs online, sincron și asincron.

Pentru profesorii aceluiași liceu, articolele 9 și 10 schimbă două lucruri care se simt în buzunar și în carieră. Norma didactică se calculează și se monitorizează în regim anualizat, nu săptămânal, cu condiția ca totalul anual de ore să nu depășească norma anuală legală, iar salariul lunar să rămână constant pe tot anul școlar. Și liceul poate organiza, pe lângă criteriile naționale obligatorii, un proces propriu de selecție a titularilor, cu evaluarea CV-ului, o scrisoare de intenție și un interviu înregistrat audio-video, pe baza unei grile publicate în avans. Poate implica în copredare cadre universitare de la Politehnică și specialiști din mediul privat sau asociativ, în regim de plată cu ora sau ca personal asociat.

Pentru cele nouă unități din Nord-Est, efectul principal e altul, și e administrativ. Articolul 5 al primului ordin derogă de la patru dispoziții din Metodologia-cadru de organizare și funcționare a consiliilor de administrație, aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 6.223/2023, și le permite să funcționeze pe două paliere: o echipă executivă de cinci membri din școală, cu titulaturi noi de director executiv, director pentru predare-învățare-evaluarea învățării, director administrativ-financiar, director pentru dezvoltarea școlii și director resurse umane, plus un consiliu consultativ de guvernanță de nouă membri, trei din școală și șase din afară, reprezentanți ai părinților, ai societății civile, ai mediului academic, ai mediului de afaceri și ai autorității publice locale. Articolul 7 mută asupra acestei structuri „integral atribuțiile legale ale consiliului de administrație”, iar articolul 8 permite ca, în documentele interne, sintagma „consiliu de administrație” să fie înlocuită cu „echipă executivă” sau cu „consiliu consultativ de guvernanță”. Regimul pilot s-a lărgit din nou în septembrie 2026, la cele 20 de licee de bacalaureat: programul ajunge și la clasa a XI-a, iar pragul de ore rămâne doar pe aria curriculară.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Lista din anexa Ordinului nr. 5.541/2026 este miezul informativ al zilei, iar ea are nouă poziții. Cifra e confirmată de articolul 4 al ordinului, care vorbește explicit despre „cele nouă unități de învățământ din regiunea Nord-Est prevăzute la art. 1”. Lista nu a pierdut și nu a câștigat un rând la culegere.

Unitățile sunt Liceul Teoretic „Ion Neculce” Iași, Școala Gimnazială „Alecu Russo” Iași, Școala Gimnazială „Elena Cuza” Iași, Școala Profesională Focuri, Școala Gimnazială „Gheorghe Săvinescu” Crăcăoani, Școala Gimnazială Horlești, Școala Gimnazială „Colonel Constantin Langa” Miroslava, Colegiul Economic „Virgil Madgearu” Iași și Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi” Iași. Pe tipuri: cinci școli gimnaziale, două colegii, un liceu teoretic și o școală profesională. Pe niveluri, împreună acoperă primarul, gimnaziul, liceul teoretic, liceul tehnologic și învățământul profesional, iar cu Liceul „Politehnica” din București se adaugă și preșcolarul.

Geografia spune mai mult decât eticheta. Ordinul vorbește despre „regiunea Nord-Est”, care are șase județe: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui. Din cele nouă unități, opt sunt în județul Iași și una, Școala Gimnazială „Gheorghe Săvinescu”, în județul Neamț. Adică 88,9% dintr-un singur județ, iar patru dintre cele șase județe ale regiunii nu au nicio școală în program. Articolul 12 confirmă concentrarea: pune în aplicare ordinul numai prin inspectoratele școlare din Iași și Neamț.

A doua împărțire contează la fel de mult. Patru dintre cele nouă unități sunt în comune, nu în oraș: Focuri, Crăcăoani, Horlești și Miroslava. Sunt 44,4% din listă, o proporție neobișnuit de mare pentru un program de inovare școlară, unde de regulă intră colegii din centrul orașelor. Restul de cinci sunt în municipiul Iași. Comparația cu ordinul de ieri e directă: din cele 20 de licee de acolo, 14 erau colegii naționale și niciunul nu era într-o comună. Cele două ordine de azi nu continuă aceeași selecție, ci una diferită.

Față de ieri s-a schimbat și adâncimea. Ordinul nr. 5.557/2026 deschidea patru derogări, toate în jurul orarului, prezenței și evaluării la clasa a XII-a, pe trei ani școlari. Ordinul nr. 5.555/2026 deschide șase derogări, la articolele 5 până la 10, și le încadrează în opt limite, la articolul 12. Ordinul nr. 5.541/2026 deschide o singură derogare, dar aceea atinge organul de conducere al școlii, și o încadrează în patru limite. Este prima dată, în seria de ordine de pilotare publicate în această perioadă, când derogarea nu privește orarul, ci cine decide.

Cadrul legal în care se așază toate acestea s-a schimbat în 2023 și 2024, iar ordinele încă poartă urmele formei vechi. Unitățile-pilot au fost create prin Hotărârea Guvernului nr. 559/2020, iar regulamentul lor a fost aprobat prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.813/2020, ambele în temeiul Legii educației naționale nr. 1/2011. Legea nr. 198/2023 a preluat materia la articolul 24, iar Ordinul nr. 4.575/2024 a aprobat o metodologie-cadru nouă. Articolul 3 al acestui din urmă ordin este explicit: de la publicarea lui, Ordinul nr. 4.813/2020 „se aplică doar pentru unitățile de învățământ preuniversitar care au dobândit statutul de școală-pilot sau de aplicație în baza acestuia, pentru finalizarea pilotării aprobate”. Cele zece unități de azi dobândesc statutul acum, nu în baza actului din 2020.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Durata acoperă un ciclu complet de învățământ, patru ani școlari. Efectul se poate măsura pe parcursul aceluiași elev, nu pe câteva luni din viața a trei generații diferite, cum se întâmplă la ordinul de ieri.
  • Diploma, examenele naționale și bacalaureatul rămân neatinse, scris explicit în ambele ordine. Un elev de școală-pilot dă exact aceleași probe, la aceleași date, ca un elev de la școala de peste drum.
  • Aproape jumătate din unitățile nominalizate, patru din nouă, sunt din comune. Programul nu se oprește la colegiile de prestigiu din centrul orașului, iar școlile din Focuri, Crăcăoani, Horlești și Miroslava intră în aceeași rețea cu colegiile din Iași.
  • Bugetul nu crește. Cerința de la articolul 6 litera d) este încadrarea în bugetele deja aprobate, iar modificarea numărului de norme didactice e interzisă. La rândul lui, la Liceul „Politehnica” articolul 11 admite sponsorizări și donații pentru extinderea ofertei, nu bani noi de la buget.
  • Liceului „Politehnica” i se dă ceva ce nu se poate obține prin ordin de repartizare: acces la laboratoarele unei universități tehnice, cercetare și mentorat academic pentru elevi, prin parteneriatul cu Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București.
  • Norma didactică anualizată de la articolul 9 al Ordinului nr. 5.555/2026 vine cu două garanții scrise: totalul anual nu poate depăși norma legală, iar salariul lunar rămâne constant pe tot anul școlar.

Ce rămâne o problemă

  • Ordinele au ajuns în Monitor cu trei zile după începerea cursurilor, pe 7 septembrie 2026. Directorii au aflat ce au voie să facă după ce orarul și încadrarea erau deja făcute.
  • Atribuțiile consiliului de administrație trec, în cele nouă școli din Nord-Est, la o echipă executivă de cinci oameni din interiorul școlii. Părinții și autoritatea locală, care astăzi au vot în consiliu, ajung într-o structură pe care ordinul o numește „strategic-consultativ”.
  • Cele patru limite din articolul 6 al Ordinului nr. 5.541/2026 nu conțin nimic despre dreptul elevului la transfer și la recunoașterea integrală a situației școlare, deși ordinul-frate, nr. 5.555/2026, îl are scris negru pe alb la articolul 12 litera d).
  • Cinci funcții de director într-o școală gimnazială de comună nu au de unde să apară, fiindcă ordinul cere încadrarea în bugetul deja aprobat și interzice modificarea numărului de norme didactice. Rămâne cumulul de atribuții pe oameni care predau.
  • Eticheta „regiunea Nord-Est” acoperă, în fapt, un singur județ: opt din nouă unități sunt în Iași. Patru dintre cele șase județe ale regiunii nu au nicio școală în program.
  • Regulamentul specific de pilotare, cerut atât de articolul 2 din regulamentul din 2020, cât și de articolul 13 alineatul (1) din metodologia din 2024, nu există. Cu el ar fi venit gradul de complexitate, rezultatele așteptate și mecanismele de asigurare a calității, adică exact reperele față de care se va face evaluarea de la finalul celor patru ani.

Sfaturi utile

  1. Verificați dacă școala copilului este pe listă, citind numele exact din anexă. Există în județul Iași mai multe unități cu nume asemănătoare, iar statutul se acordă nominal, nu pe localitate.
  2. Dacă școala este pe listă, cereți regulamentul ei de organizare și funcționare. Articolul 10 din Ordinul nr. 5.541/2026 și articolul 13 din Ordinul nr. 5.555/2026 spun că toate regulile speciale de organizare a orelor se scriu acolo, nu în ordin. Ordinul deschide marja, regulamentul școlii o folosește.
  3. Întrebați cine semnează deciziile în anul acesta. Într-o școală care trece pe modelul cu două paliere, hotărârile pot purta numele „echipă executivă”, dar au aceeași forță juridică și pot fi contestate pe aceleași căi ca o hotărâre a consiliului de administrație, potrivit articolelor 7 și 8.
  4. Cereți să fiți consultat înainte de constituirea structurii de conducere. Articolul 9 din Ordinul nr. 5.541/2026 obligă școala să consulte consiliul profesoral și părinții înainte de a o constitui. Consultarea e o obligație a școlii, nu un favor.
  5. Nu vă temeți pentru diplomă. Evaluarea Națională și bacalaureatul rămân identice, la aceleași date, iar articolul 19 alineatul (4) din metodologia din 2024 protejează expres dreptul la actele de studiu, la transfer și la continuarea studiilor.
  6. Dacă programul nu funcționează, calea e colectivă. Școala poate cere oprirea pilotării când există solicitări ale părinților de retragere, iar ministerul o poate opri când o cer părinții majorității elevilor. O cerere individuală nu oprește programul, dar nu vă blochează nici transferul.
  7. Dacă predați într-una dintre cele zece unități, cereți fișa postului actualizată în scris. La Liceul „Politehnica”, articolul 9 leagă norma anualizată de actualizarea fișei postului, iar fără ea activitățile complementare și cele online rămân muncă nedocumentată.

Întrebări frecvente

Ce poate face o școală-pilot și nu poate face una obișnuită?
Se poate abate, legal și pe durata pilotării, de la reguli pe care restul rețelei trebuie să le respecte. În cazul de azi: să își organizeze conducerea pe două paliere în locul consiliului de administrație obișnuit, să mute orele de curriculum la decizia elevului către opționale noi, să organizeze anul școlar pe module de studiu concentrat, să comaseze două ore de laborator, să mute o parte din orele anului terminal în regim online și să își calculeze norma didactică anual, nu săptămânal. Fiecare abatere e scrisă ca derogare într-un articol al ordinului, iar ce nu e scris rămâne obligatoriu.
Câte școli sunt pe listă și de unde sunt?
Zece, prin cele două ordine de pe 10 septembrie 2026. Nouă sunt în anexa Ordinului nr. 5.541/2026, opt din județul Iași și una din județul Neamț, dintre care patru în comune: Focuri, Crăcăoani, Horlești și Miroslava. A zecea este Liceul „Politehnica” din municipiul București, prin Ordinul nr. 5.555/2026. Cu cele 20 de licee din ordinul publicat o zi mai devreme, 30 de unități au primit statut de pilot în două ediții consecutive de Monitor.
Cât ține statutul?
Patru ani școlari, de la 2026-2027 până la 2029-2030 inclusiv, adică până pe 31 august 2030. Ambele ordine scriu, la articolul 3, că perioada corespunde unui ciclu de învățământ complet. Metodologia-cadru din 2024 cere, la articolul 18 alineatul (2), exact această planificare pe un ciclu întreg atunci când inovația atinge curriculumul într-un grad mare de complexitate.
Diploma copilului meu va fi aceeași?
Da. Cele două ordine mențin integral evaluările naționale și examenul de bacalaureat, inclusiv organizarea, desfășurarea și calendarul lor, iar programele școlare naționale nu se schimbă. La articolul 19 alineatul (4), metodologia din 2024 adaugă că participarea la pilotare nu afectează în niciun mod dreptul elevului la actele de studiu, la transfer, la continuarea studiilor și la participarea la evaluări și examene naționale.
Pot cere ca școala copilului să devină pilot? Pot refuza?
Nu direct. Articolul 6 alineatul (1) din metodologia din 2024 lasă inițiativa la Ministerul Educației, la unitatea de învățământ și la inspectoratul școlar, iar articolul 24 alineatul (5) din Legea nr. 198/2023 adaugă consorțiile școlare. Părinții nu sunt pe listă. După ce programul pornește, însă, cererile părinților de retragere a elevilor sunt motiv pentru care școala poate solicita încetarea pilotării, iar cererile părinților majorității elevilor sunt motiv pentru care ministerul o poate opri.
Se schimbă numărul de ore sau materiile?
Numărul total anual de ore pe disciplină și pe arie curriculară rămâne același, iar programele naționale nu se modifică. Ce se poate schimba este așezarea lor în timp și în ce fel se predau. La Liceul „Politehnica”, orele de curriculum la decizia elevului pot fi redistribuite către opționale transversale, iar anul se poate organiza pe module de studiu concentrat. Articolul 12 litera c) interzice expres eliminarea vreunei discipline din trunchiul comun și scăderea sub minim a orelor de limba și literatura română, matematică și disciplina de bacalaureat a profilului.
Ce se întâmplă dacă vreau să transfer copilul la altă școală?
Transferul rămâne un drept, garantat de articolul 15 și de articolul 19 alineatul (4) din metodologia din 2024, cu recunoașterea integrală a situației școlare. Ordinul Liceului „Politehnica” îl reia expres la articolul 12 litera d). Ordinul celor nouă unități din Nord-Est nu îl repetă, dar nici nu îl poate înlătura, fiindcă e stabilit într-un act pe care ordinul nu îl modifică.
Cine plătește pilotarea?
Bugetul existent. Cele două ordine cer încadrarea în bugetele deja aprobate unităților și interzic modificarea numărului de norme didactice. Finanțarea vine, potrivit articolului 14 din metodologia din 2024, de la bugetul de stat, cu respectarea costului standard pe elev. Pentru Liceul „Politehnica”, articolul 11 permite în plus acoperirea unei părți din costurile extinderii ofertei din sponsorizări și donații.
Când vom ști dacă a funcționat?
Fiecare unitate trimite ministerului un raport anual, în cel mult două săptămâni de la încheierea activității didactice a fiecărui an școlar, și un raport final la încheierea pilotării. Pe patru ani și zece unități, asta înseamnă 40 de rapoarte anuale și 10 rapoarte finale. Rezultatele monitorizării stau, potrivit articolului 17 din metodologia din 2024, la baza deciziei de a extinde sau nu modelul la nivel național.

Erori și neconcordanțe în textul publicat

  • Ordinul nr. 5.541/2026, art. 9: termenul de constituire a structurii de conducere expirase înainte ca ordinul să existe. Articolul cere ca structura de conducere să se constituie „nu mai târziu de data începerii cursurilor”. Cursurile anului școlar 2026-2027 au început pe 7 septembrie 2026, dată fixată prin Ordinul ministrului educației și cercetării, interimar, nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar 2026-2027, publicat în M. Of. nr. 126 din 16 februarie 2026. Ordinul nr. 5.541/2026 s-a publicat pe 10 septembrie 2026 și a intrat în vigoare la publicare, deci cu trei zile după termenul pe care îl impune. Consecința nu e teoretică: derogarea de la articolul 5, singura care face posibilă structura pe două paliere, nu exista la 7 septembrie, iar o școală care ar fi constituit-o atunci ar fi încălcat metodologia consiliilor de administrație. O școală de bună-credință ajunge la două citiri, ambele defectuoase: termenul e ratat din construcție, sau el se referă la începutul cursurilor din anul școlar următor, ceea ce ar lăsa primul an de pilotare fără conducerea prevăzută de ordin.
  • Ordinul nr. 5.541/2026, art. 5 și art. 7, raportate la art. 128 din Legea nr. 198/2023. Articolul 5 derogă numai de la patru dispoziții ale Metodologiei-cadru aprobate prin Ordinul ministrului educației nr. 6.223/2023, iar articolul 7 mută „integral atribuțiile legale ale consiliului de administrație” asupra noii structuri. Numai că sediul materiei nu e acel ordin. Articolul 128 alineatul (1) din Legea nr. 198/2023 prevede că unitățile de învățământ de stat cu personalitate juridică „sunt conduse de consiliile de administrație, de directori și de directori adjuncți”, alineatul (2) stabilește că acest consiliu „este organul deliberativ de conducere” și îi fixează componența, 7, 9 sau 11 membri, cu locuri nominale pentru părinți, pentru primar și pentru consiliul local, iar alineatul (9) îi enumeră atribuțiile, de la adoptarea proiectului de buget până la stabilirea sancțiunilor disciplinare. Alineatul (8) interzice, cu excepția directorului și a directorului adjunct, ca personalul de predare și de conducere să facă parte din consiliu. Echipa executivă din articolul 5, cinci membri, toți din școală, toți cu funcție de conducere, primește prin articolul 7 atribuții pe care legea le dă unui organ cu altă componență. Un ordin de ministru nu poate deroga de la lege, iar rezultatul e că nu se poate stabili cu ce componență se iau, în cele nouă școli, deciziile din articolul 128 alineatul (9). Că problema e reală o arată ordinul-frate publicat în aceeași ediție: Ordinul nr. 5.555/2026 admite la articolul 8 același model pe două paliere, dar numai „cu condiția menținerii, în cadrul consiliului de administrație, a componenței și a atribuțiilor obligatorii prevăzute de lege”. Aceeași chestiune, același ministru, aceeași zi, două soluții diferite.
  • Ambele ordine, art. 2: trimiterea la Ordinul nr. 4.813/2020 nu are obiect pentru aceste unități. Articolul 2 din fiecare ordin cere ca programul de pilotare să se desfășoare cu respectarea Ordinului ministrului educației și cercetării nr. 4.813/2020 și a Ordinului ministrului educației nr. 4.575/2024, iar preambulul invocă drept temei articolul 2 din actul din 2020. Articolul 3 din Ordinul nr. 4.575/2024 spune însă că, de la publicarea lui, Ordinul nr. 4.813/2020 „se aplică doar pentru unitățile de învățământ preuniversitar care au dobândit statutul de școală-pilot sau de aplicație în baza acestuia, pentru finalizarea pilotării aprobate”. Cele zece unități din ordinele de azi dobândesc statutul acum, nu în baza actului din 2020, deci regulamentul din 2020 nu le este aplicabil. Cerința din articolul 2 obligă la respectarea unui act care, pentru destinatarii ei, nu se aplică, iar cele două regimuri nu sunt identice: regulamentul din 2020 numără unsprezece elemente obligatorii ale regulamentului specific, metodologia din 2024 le reia la articolul 13 alineatul (2), dar adaugă și proceduri de selecție, de evaluare și de contestație pe care primul nu le avea.

Analiza redacției

Ordinul nr. 5.541/2026 e cel mai curajos act de pilotare publicat în această serie, și tocmai de aceea e și cel mai fragil. Celelalte ordine se joacă în jurul orarului: mută ore, concentrează module, permit studiu asincron. Acesta atinge cine decide în școală, adică singurul lucru pe care o metodologie de minister nu îl poate rearanja singură. Ideea din spate se apără: o școală din Horlești sau din Focuri nu are nevoie de mai multe ore de curriculum, are nevoie de o conducere care să funcționeze, iar consiliul de administrație cu primar, cu doi părinți și cu doi profesori într-o școală de comună e, adesea, un organ care se întrunește ca să semneze. Un nivel executiv profesionalizat și un nivel strategic cu oameni din afară e un răspuns rezonabil la problema reală. Problema e că răspunsul a fost scris ca derogare de la un ordin, când ar fi trebuit scris ca derogare de la o lege, ceea ce niciun ministru nu poate face prin ordin.

Ce nu se vede citind actul de la cap la coadă este aritmetica funcțiilor. Echipa executivă cerută de articolul 5 are cinci membri, iar consiliul consultativ de guvernanță nouă, din care trei din școală. Asta înseamnă opt roluri ocupate de oameni din interiorul școlii și paisprezece poziții în total. Pentru o școală gimnazială de comună, articolul 128 alineatul (2) litera a) din Legea nr. 198/2023 prevede un consiliu de administrație de șapte membri, din care doar trei din școală, fiindcă regula se aplică unităților cu mai puțin de 300 de beneficiari primari. Ordinul cere deci, într-o școală mică, dublul pozițiilor de conducere și de aproape trei ori mai mulți oameni din interior, în timp ce articolul 6 litera d) interzice explicit modificarea numărului de norme didactice și cere încadrarea în bugetul aprobat. Cele cinci funcții de director nu pot fi decât atribuții suplimentare puse pe profesori care predau, iar ordinul nu spune nici cum se degrevează, nici cum se plătesc. Aceeași cifră explică de ce în Liceul „Politehnica”, o școală cu patru niveluri și cu un efectiv mare, modelul pe două paliere nu a cerut nicio derogare de fond: acolo pozițiile există deja.

Structura de reprezentare a elevilor și-a schimbat în septembrie 2026 propria organigramă: Consiliul Național al Elevilor capătă un departament de resurse și finanțe, iar candidaturile se deschid către orice elev cu un an de vechime.

A doua observație vine din compararea celor două ordine ca pe o pereche, fiindcă asta sunt. Ordinul nr. 5.555/2026 are șase derogări și opt limite; Ordinul nr. 5.541/2026 are o derogare și patru limite. Raportul e invers față de ce ar cere logica: unitatea căreia i se schimbă doar orarul și curriculumul primește de două ori mai multe garanții decât cele nouă cărora li se schimbă conducerea. Trei dintre limitele lipsă contează direct. La Liceul „Politehnica”, articolul 12 litera d) protejează expres dreptul elevilor la transfer și la recunoașterea integrală a situației școlare, litera f) cere respectarea structurii anului școlar, iar litera g) cerințele legale de calificare a celor care ocupă o funcție didactică cu normă întreagă. În ordinul celor nouă unități nu apare niciuna dintre cele trei. Drepturile respective sunt garantate în altă parte, de articolele 15 și 19 din metodologia din 2024, deci nu se pierd. Dar într-un act care mută atribuțiile de personal la o echipă executivă de cinci oameni, tocmai cerința de calificare ar fi meritat repetată.

A treia observație ține de calendar și e cea mai ieftin de reparat. Referatele de aprobare au numerele 2.798 și 2.799/DGIPNRR și data 26 august 2026. Ministrul a semnat pe 31 august, iar Monitorul le-a publicat pe 10 septembrie. Administrația a folosit deci cincisprezece zile de la referat până la publicare, dintre care cinci de la referat la semnătură și zece de la semnătură la Monitor. În același timp, articolul 9 cere școlii să constituie o structură de conducere complet nouă „nu mai târziu de data începerii cursurilor”, adică până pe 7 septembrie, după consultarea consiliului profesoral, a părinților și după identificarea a șase reprezentanți externi. Termenul pe care ministerul și l-a dat sieși pentru un act deja scris e mai lung decât cel pe care l-a dat unei școli pentru a-și reface conducerea, iar al doilea expirase înainte ca primul să se încheie. Ordinul de ieri avea aceeași problemă în formă mai blândă, fiindcă privea doar ultimele două module ale anului; aici privește ziua întâi.

Rămâne o scăpare de redactare care merită semnalată fără să fie eratată. Articolul 4 litera f) din Ordinul nr. 5.541/2026 cere „mentorat interinstituțional și schimburi de experiență la nivelul consorțiului-pilot”. Ordinul nu constituie niciun consorțiu, nu îl definește și nu spune cine îl compune, deși Legea nr. 198/2023 tratează consorțiile școlare ca structuri distincte, iar articolul 24 alineatul (5) le recunoaște ca inițiatori posibili ai pilotării. Cel mai probabil consorțiul este chiar grupul celor nouă unități din anexă, dar asta se deduce, nu se citește. Obligația de mentorat între instituții rămâne, până la o precizare, fără titularul care să o organizeze.

Ce ar trebui schimbat

  • Mutarea temeiului derogării de la guvernanță din ordin în lege. Modelul pe două paliere nu se poate impune prin derogare de la Ordinul nr. 6.223/2023, fiindcă componența și caracterul deliberativ al consiliului de administrație sunt fixate la articolul 128 din Legea nr. 198/2023. Soluția minimă, disponibilă imediat: reformularea articolelor 5 și 7 pe modelul articolului 8 din Ordinul nr. 5.555/2026, cu menținerea consiliului de administrație și a atribuțiilor lui legale, iar echipa executivă și consiliul consultativ așezate peste el, nu în locul lui. Efect: cele nouă școli pot porni modelul fără riscul ca hotărârile luate în anul acesta să fie atacabile pentru lipsa organului competent.
  • Înlocuirea termenului din articolul 9 cu un termen calculat de la intrarea în vigoare. De pildă 30 de zile de la publicare, în loc de „data începerii cursurilor”. Efect: termenul devine posibil de respectat, iar consultarea consiliului profesoral și a părinților, pe care articolul o cere, are timp să se producă în fapt și nu doar pe hârtie.
  • Scoaterea trimiterii la Ordinul nr. 4.813/2020 din articolul 2 al ambelor ordine. Actul din 2020 nu se mai aplică unităților care dobândesc statutul după iunie 2024, potrivit articolului 3 din Ordinul nr. 4.575/2024. Efect: rămâne un singur set de reguli aplicabile, iar o școală nu mai trebuie să ghicească ce face cu unsprezece cerințe dintr-un regulament care, pentru ea, nu e în vigoare.
  • Adăugarea, în articolul 6 din Ordinul nr. 5.541/2026, a celor trei limite prezente în ordinul-frate. Dreptul elevilor la transfer și la recunoașterea integrală a situației școlare, respectarea structurii anului școlar și cerințele legale de calificare pentru funcțiile didactice cu normă întreagă. Efect: cele nouă școli funcționează sub aceleași garanții ca Liceul „Politehnica”, iar echipa executivă nu poate folosi noile atribuții de personal ca să ocolească o condiție de calificare.
  • Precizarea, în articolul 5, a modului în care se acoperă cele cinci funcții executive. Fie prin degrevare de ore, fie prin indemnizație de conducere, fie prin limitarea modelului la unitățile care au deja directori adjuncți. Efect: o școală gimnazială dintr-o comună știe dacă poate aplica modelul sau nu, în loc să adauge patru funcții de director la același număr de norme.
  • Constituirea explicită a consorțiului-pilot la care trimite articolul 4 litera f). Un alineat care spune că cele nouă unități din anexă formează consorțiul și care numește unitatea coordonatoare. Efect: obligația de mentorat interinstituțional are un organizator, iar schimburile de experiență devin verificabile în raportul anual.
  • Aprobarea regulamentului specific de pilotare, prin ordin distinct, înainte de sfârșitul primului an școlar. Este cerut de articolul 13 alineatul (1) din metodologia din 2024, cu cel puțin nouă elemente obligatorii. Efect: gradul de complexitate, rezultatele așteptate, mecanismele de asigurare a calității și modalitățile de evaluare capătă o formă scrisă, iar cele 40 de rapoarte anuale și 10 rapoarte finale au față de ce să se compare.
  • Publicarea ordinelor de pilotare până la 1 iunie, înaintea anului școlar pe care îl privesc. Efect: directorii construiesc o singură dată orarul și încadrarea, iar părinții află înainte de vacanță în ce regim intră școala copilului, nu la trei zile după deschiderea cursurilor.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

M. Of. nr. 770 din 10 septembrie 2026 16 pagini PDF, 114 KB actul începe la pagina 13

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

Ordinul nr. 5.541/2026 privind acordarea statutului de unitate de învățământ pilot unor unități de învățământ preuniversitar și Ordinul nr. 5.555/2026 privind acordarea statutului de unitate de învățământ pilot Liceului „Politehnica” din municipiul București

EMITENT: Ministerul Educației și Cercetării

Publicat în: M. Of. nr. 770 din 10 septembrie 2026

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII O R D I N privind acordarea statutului de unitate de învățământ pilot unor unități de învățământ preuniversitar Având în vedere prevederile: — art. 24 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare; — art. 2 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 559/2020 privind funcționarea unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot, experimentale și de aplicație; — art. 2 din Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.813/2020 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot, experimentale și de aplicație; — Ordinului ministrului educației nr. 4.575/2024 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind înființarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar autorizate cu statut de unități-pilot; — Referatului de aprobare nr. 2.799/DGIPNRR din 26.08.2026, în temeiul art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 731/2024 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării, cu modificările și completările ulterioare, ministrul educației și cercetării emite prezentul ordin.

Art. 1. — Începând cu anul școlar 2026-2027, se acordă statutul de unitate de învățământ pilot unităților de învățământ preuniversitar prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Programul de pilotare se desfășoară cu respectarea prevederilor Ordinului ministrului educației și cercetării nr. 4.813/2020 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot, experimentale și de aplicație, precum și a prevederilor Ordinului ministrului educației nr. 4.575/2024 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind înființarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar autorizate cu statut de unități-pilot.

Art. 3. — Perioada de pilotare este de 4 ani școlari, corespunzător unui ciclu de învățământ complet, începând din anul școlar 2026-2027 și până în anul școlar 2029-2030 inclusiv.

Art. 4. — Se aprobă implementarea, la nivelul celor nouă unități de învățământ din regiunea Nord-Est prevăzute la art. 1, a unui model integrat de transformare școlară, care corelează guvernanța școlară, practicile de predare, dezvoltarea competențelor de învățare ale elevilor și literația, constând în:

a) model de guvernanță și de management școlar organizat pe două paliere complementare: un nivel executiv, denumit echipă executivă, responsabil de managementul operațional al școlii și de implementarea deciziilor, și un nivel strategicconsultativ, denumit consiliul consultativ de guvernanță, cu reprezentanți ai cadrelor didactice, ai părinților, ai autorității publice locale și ai mediului economic/academic, responsabil de definirea direcțiilor de dezvoltare instituțională și de monitorizarea impactului deciziilor asupra învățării, participării și bunăstării elevilor;

b) transformarea practicilor de predare printr-un model pedagogic centrat pe obiective explicite de învățare, criterii clare de reușită, feedback formativ continuu, reflecție și utilizarea sistematică a dovezilor de învățare în proiectarea didactică, cu menținerea integrală a evaluărilor sumative reglementate;

c) module transcurriculare organizate periodic, desfășurate în completarea disciplinelor de studiu, prin care elevii explorează, cu contribuția integrată a mai multor arii curriculare, teme, fenomene și provocări relevante pentru lumea contemporană, fără a substitui organizarea disciplinară a curriculumului și fără modificarea numărului de ore alocat disciplinelor potrivit planului-cadru;

d) dezvoltarea competențelor de învățare conștientă și autoreglată ale elevilor, prin introducerea unor rutine și instrumente de stabilire a obiectivelor proprii de învățare, monitorizare a progresului, reflecție și autoevaluare;

e) integrarea explicită a literației ca responsabilitate comună a tuturor disciplinelor și ariilor curriculare, prin dezvoltarea competențelor de înțelegere, interpretare, argumentare, comunicare și utilizare a limbajului specific fiecărui domeniu de cunoaștere;

f) consolidarea culturii profesionale a organizației prin dezvoltarea comunităților profesionale de învățare și a colaborării sistematice dintre cadrele didactice, inclusiv prin mentorat interinstituțional și schimburi de experiență la nivelul consorțiului-pilot.

Art. 5. — Prin derogare de la prevederile art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (2), art. 5 alin. (1) și ale art. 6 alin. (3) și (4) din Metodologiacadru de organizare și funcționare a consiliilor de administrație din unitățile de învățământ preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 6.223/2023, referitoare la constituirea și funcționarea consiliului de administrație, pe durata perioadei de pilotare prevăzute la art. 3 unitățile de învățământ pot organiza un model de guvernanță pe două paliere, respectiv o echipă executivă, formată din 5 membri din școală, respectiv director executiv, director pentru predare-învățare-evaluarea învățării, director administrativ-financiar, director pentru dezvoltarea școlii și director resurse umane, responsabil de managementul operațional și de implementarea deciziilor, și un consiliu consultativ de guvernanță, format din 9 membri, respectiv 3 din școală și 6 externi — reprezentanți ai părinților, ai societății civile/mediului academic/mediului de afaceri și ai autorității publice locale, cu rol strategic-consultativ, potrivit art. 4 lit. a).

Art. 6. — Derogarea prevăzută la art. 5 se aplică:

a) la nivelul unităților de învățământ prevăzute la art. 1 și exclusiv pe durata perioadei de pilotare prevăzute la art. 3;

b) fără modificarea numărului total anual de ore prevăzut de planul-cadru de învățământ pentru fiecare disciplină și pentru fiecare arie curriculară și fără modificarea programelor școlare naționale;

c) cu menținerea integrală și nemodificată a evaluărilor sumative reglementate la nivel național, precum și a organizării, desfășurării și calendarului evaluărilor naționale și al examenului național de bacalaureat;

d) cu încadrarea în bugetele aprobate unităților de învățământ și fără modificarea numărului de norme didactice aprobat.

Art. 7. — Structura de conducere, organizată potrivit art. 5, are integral atribuțiile legale ale consiliului de administrație, membrii echipei executive și ai consiliului consultativ de guvernanță având aceleași drepturi, obligații și incompatibilități prevăzute de metodologia-cadru pentru membrii consiliului de administrație.

Art. 8. — În toate documentele interne elaborate în cadrul pilotării, sintagma „consiliu de administrație” poate fi înlocuită, după caz, cu „echipă executivă” sau „consiliu consultativ de guvernanță”, fără ca aceasta să afecteze răspunderea juridică și responsabilitatea decizională prevăzute de lege pentru organismele de conducere ale unității de învățământ.

Art. 9. — Constituirea structurii de conducere se realizează după consultarea consiliului profesoral, a părinților și după identificarea reprezentanților autorităților locale și din societatea civilă, cu respectarea principiilor legalității, transparenței și responsabilității decizionale, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor. Art. 10. — Prevederile referitoare la contextele specifice/particulare de organizare și desfășurare a procesului educațional în unitățile de învățământ prevăzute la art. 1 sunt cuprinse în regulamentele de organizare și funcționare elaborate de fiecare unitate de învățământ, cu respectarea reglementărilor în vigoare.

Art. 11. — Unitățile de învățământ documentează normativ și metodologic bunele practici manageriale, curriculare, financiare și de resurse umane rezultate din pilotare și le transmit Ministerului Educației și Cercetării, sub forma unui raport anual, respectiv a unui raport final, în termen de maximum două săptămâni de la încheierea activității didactice aferente fiecărui an școlar, respectiv de la finalizarea perioadei de pilotare prevăzute la art. 3.

Art. 12. — Direcția generală pentru implementarea PNRR, Direcția generală echitate și performanță în învățământul preuniversitar, Inspectoratul Școlar Județean Iași, Inspectoratul Școlar Județean Neamț și unitățile de învățământ prevăzute la art. 1 duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 13. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul educației și cercetării, Mihai Dimian București, 31 august 2026. Nr. 5.541.

ANEXĂ L I S T A unităților de învățământ preuniversitar autorizate să funcționeze cu statut de unități-pilot începând cu anul școlar 2026-2027

1. Liceul Teoretic „Ion Neculce” Iași

2. Școala Gimnazială „Alecu Russo” Iași

3. Școala Gimnazială „Elena Cuza” Iași

4. Școala Profesională Focuri, Iași

5. Școala Gimnazială „Gheorghe Săvinescu” Crăcăoani, Neamț

6. Școala Gimnazială Horlești, Iași

7. Școala Gimnazială „Colonel Constantin Langa” Miroslava, Iași

8. Colegiul Economic „Virgil Madgearu” Iași

9. Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi” Iași

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII O R D I N privind acordarea statutului de unitate de învățământ pilot Liceului „Politehnica” din municipiul București Având în vedere prevederile: — art. 24 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare; — art. 2 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 559/2020 privind funcționarea unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot, experimentale și de aplicație; — art. 2 din Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.813/2020 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot, experimentale și de aplicație; — Ordinului ministrului educației nr. 4.575/2024 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind înființarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar autorizate cu statut de unități-pilot; — Referatului de aprobare nr. 2.798/DGIPNRR din 26.08.2026, în temeiul art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 731/2024 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării, cu modificările și completările ulterioare, ministrul educației și cercetării emite prezentul ordin.

Art. 1. — Începând cu anul școlar 2026-2027 se acordă statutul de unitate de învățământ pilot Liceului „Politehnica” din municipiul București.

Art. 2. — Programul de pilotare se desfășoară cu respectarea prevederilor Ordinului ministrului educației și cercetării nr. 4.813/2020 pentru aprobarea Regulamentuluicadru privind organizarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot, experimentale și de aplicație, precum și a prevederilor Ordinului ministrului educației nr. 4.575/2024 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind înființarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar autorizate cu statut de unități-pilot.

Art. 3. — Perioada de pilotare este de 4 ani școlari, corespunzător unui ciclu de învățământ complet, respectiv anii școlari 2026-2027 — 2029-2030 inclusiv.

Art. 4. — Se aprobă implementarea, la toate nivelurile de învățământ ale unității de învățământ prevăzute la art. 1, respectiv preșcolar, primar, gimnazial și liceal, a unui model curricular și organizațional integrat, articulat vertical între cicluri, constând în:

a) un model curricular bazat pe competențe, cu articulare verticală între cicluri și cu introducerea, prin curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), a unor discipline opționale transversale de alfabetizare digitală, alfabetizare în inteligență artificială, gândire critică și dezvoltare socioemoțională;

b) o componentă educațională bilingvă de tip CLIL (Content and Language Integrated Learning) la disciplinele din aria științelor (STEM);

c) un model de evaluare cu preeminența evaluării formative, susținut de un portofoliu digital al elevului, cu menținerea integrală a evaluărilor sumative reglementate;

d) un parteneriat structurat cu Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București (UNSTPB) pentru accesul elevilor la laboratoare universitare, activități de cercetare și mentorat academic;

e) un model propriu de dezvoltare în carieră a personalului didactic, bazat pe opțiuni orizontale (mentorat, formare, cercetare-acțiune) și pe studiu colaborativ;

f) un model de guvernanță instituțională descentralizat, organizat pe două paliere: o echipă executivă și un consiliu strategic-consultativ.

Art. 5. — Prin derogare de la prevederile art. 41 din Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.350/2025 privind aprobarea planurilor-cadru pentru învățământul liceal cu frecvență zi, cu modificările ulterioare, precum și de la prevederile Ordinului ministrului educației naționale și cercetării științifice nr. 3.590/2016 privind aprobarea planurilor-cadru de învățământ pentru învățământul gimnazial, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la componenta curriculumului la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), pe durata perioadei de pilotare prevăzute la art. 3 unitatea de învățământ poate redistribui, în cadrul numărului total de ore aferent CDEOȘ prevăzut de planul-cadru pentru fiecare clasă/nivel, orele necesare introducerii disciplinelor opționale prevăzute la art. 4 lit. a).

Art. 6. — Prin derogare de la prevederile art. 41 din Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.350/2025, cu modificările ulterioare, precum și de la prevederile Ordinului ministrului educației naționale și cercetării științifice nr. 3.590/2016, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la organizarea modulară a timpului de învățare, pe durata perioadei de pilotare prevăzute la art. 3 unitatea de învățământ poate organiza anul școlar, integral sau parțial, pe perioade de studiu concentrat (module), în care disciplinele cu alocare orară redusă se pot parcurge intensiv, pe intervale determinate, și poate comasa două ore consecutive pentru activități de laborator sau proiecte, cu condiția ca numărul total de ore alocat anual fiecărei arii curriculare, potrivit planului-cadru, să rămână neschimbat.

Art. 7. — Prin derogare de la prevederile art. 9 al Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educației nr. 5.726/2024, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la organizarea programului școlar și a orarului, pe durata perioadei de pilotare prevăzute la art. 3, unitatea de învățământ poate concentra, în anul terminal de studiu, activitatea didactică desfășurată în prezență fizică pe disciplinele de examen național, celelalte discipline putând fi parcurse și printr-o componentă online, în regim sincron și asincron, fără afectarea evaluării sumative reglementate.

Art. 8. — Prin derogare de la prevederile art. 4 alin. (10) din anexa la Ordinul ministrului educației nr. 6.223/2023 pentru aprobarea Metodologiei-cadru de organizare și funcționare a consiliilor de administrație din unitățile de învățământ preuniversitar, referitoare la organizarea și funcționarea consiliului de administrație, pe durata perioadei de pilotare prevăzute la art. 3 unitatea de învățământ poate organiza un model de guvernanță pe două paliere, respectiv o echipă executivă și un consiliu strategicconsultativ, potrivit art. 4 lit. f), cu condiția menținerii, în cadrul consiliului de administrație, a componenței și a atribuțiilor obligatorii prevăzute de lege și cu respectarea raporturilor administrativfinanciare dintre unitatea de învățământ și Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București.

Art. 9. — Prin derogare de la prevederile Ordinului ministrului educației nr. 6.876/2023 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea proiectului de încadrare, respectiv a planului de încadrare a personalului didactic de predare din unitățile de învățământ preuniversitar și încadrarea în regim de plata cu ora a personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar, pe durata perioadei de pilotare prevăzute la art. 3 unitatea de învățământ calculează și monitorizează norma didactică în regim anualizat, cu condiția ca numărul total de ore prestate anual de fiecare cadru didactic să nu depășească norma anuală legală, salarizarea lunară să rămână constantă pe parcursul anului școlar, iar fișa postului să fie actualizată corespunzător activităților complementare și activității desfășurate online, în regim sincron și asincron.

Art. 10. — Prin derogare de la prevederile metodologieicadru privind mobilitatea personalului didactic din învățământul preuniversitar, aprobată anual prin ordin al ministrului educației și cercetării, precum și de la normele standard de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante, referitoare la selecția și încadrarea personalului didactic, pe durata perioadei de pilotare prevăzute la art. 3 unitatea de învățământ poate organiza, pe lângă criteriile naționale obligatorii, un proces propriu de selecție a personalului didactic titular, bazat pe evaluarea CV-ului, a unei scrisori de intenție și pe susținerea unui interviu înregistrat audio-video, pe baza unei grile de interviu făcute publică anterior, cu respectarea normelor legale privind protecția datelor cu caracter personal și a principiului echității accesului la post, și poate implica, în regim de plată cu ora și/sau ca personal didactic asociat, în copredare cu personalul didactic titular, cadre didactice universitare de la UNSTPB și specialiști din mediul privat sau asociativ pentru susținerea unor module sau secvențe din conținuturile prevăzute la art. 4, cu respectarea condițiilor de pregătire și de plată prevăzute de reglementările aplicabile personalului didactic asociat/plătit cu ora și a legislației specifice în vigoare la momentul angajării.

Art. 11. — Pe durata perioadei de pilotare prevăzute la art. 3 unitatea de învățământ poate acoperi o parte din costurile generate de extinderea ofertei educaționale, respectiv activități/ore suplimentare, personal, resurse și dotări, din surse externe — sponsorizări și donații, cu respectarea legislației naționale și europene aplicabile în materie de sponsorizare și de finanțare a unităților de învățământ preuniversitar.

Art. 12. — Derogările prevăzute la art. 5-10 se aplică:

a) la nivelul unității de învățământ prevăzute la art. 1 și pe durata perioadei de pilotare prevăzute la art. 3;

b) cu respectarea numărului total anual de ore prevăzut de planul-cadru de învățământ pentru fiecare disciplină și pentru fiecare arie curriculară;

c) fără eliminarea vreunei discipline din trunchiul comun, fără scăderea sub minimul reglementat a numărului de ore alocat disciplinelor de examen național, respectiv limba și literatura română, matematică și disciplina de bacalaureat aferentă profilului/specializării, și fără modificarea programelor școlare în vigoare ale disciplinelor;

d) cu respectarea dreptului elevilor la transfer și la recunoașterea integrală a situației școlare;

e) cu menținerea integrală a evaluărilor sumative reglementate la nivel național, precum și a organizării, desfășurării și calendarului evaluărilor naționale și al examenului național de bacalaureat;

f) cu respectarea structurii anului școlar, aprobată prin ordin al ministrului educației și cercetării;

g) cu respectarea cerințelor legale privind calificarea persoanelor care ocupă, cu normă întreagă, o funcție didactică;

h) cu încadrarea în bugetul aprobat unității de învățământ și fără modificarea numărului de norme didactice aprobat.

Art. 13. — Prevederile referitoare la contextele specifice/ particulare de organizare și desfășurare a procesului educațional în unitatea de învățământ prevăzută la art. 1 sunt cuprinse în regulamentul de organizare și funcționare elaborat de unitatea de învățământ, cu respectarea reglementărilor în vigoare.

Art. 14. — Unitatea de învățământ documentează normativ și metodologic bunele practici manageriale, curriculare, financiare și de resursă umană rezultate din pilotare și le transmite Ministerului Educației și Cercetării, sub forma unui raport anual, respectiv a unui raport final, în termen de maximum două săptămâni de la încheierea activității didactice aferente fiecărui an școlar, respectiv de la finalizarea perioadei de pilotare prevăzute la art. 3.

Art. 15. — Direcția generală pentru implementarea PNRR, Direcția generală echitate și performanță în învățământul preuniversitar, Inspectoratul Școlar al Municipiului București și unitatea de învățământ prevăzută la art. 1 duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 16. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul educației și cercetării, Mihai Dimian București, 31 august 2026. Nr. 5.555.

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 10 septembrie 2026, paginile 13-16

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.