Pe scurt

  • Trei operațiuni pot fi plătite din bani naționali. Distilarea vinului rămas nevândut, tăierea strugurilor înainte de a se coace și scoaterea definitivă a viței de vie din pământ. Niciuna nu pornește de la sine: statul trebuie să ceară, iar Comisia Europeană trebuie să aprobe.
  • Plafoanele nu sunt aceleași. La distilare și la recoltarea înainte de coacere, compensația se oprește la jumătate din valoarea pierdută, peste care se poate adăuga un stimulent de cel mult 20%. La defrișare, compensația poate acoperi integral pierderea de venit dintr-un singur an, iar stimulentul de 20% lipsește.
  • Defrișarea se plătește o dată și se vede zece ani. Sunt eligibile doar viile recoltate cel puțin o dată în anul de comercializare curent și în cei doi anteriori, plantate în întregime cu autorizație, iar parcela scoasă rămâne în registrul viticol cel puțin zece ani de comercializare.
Act: Regulamentul delegat (UE) 2026/2093 al Comisiei din 10 iulie 2026 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește plățile naționale pentru distilarea vinului, recoltarea înainte de coacere și defrișarea plantațiilor viticole productive în situații de criză justificate
Publicat: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/2093 din 16 septembrie 2026
Intră în vigoare: 17 septembrie 2026, a doua zi după publicare, potrivit articolului 8

Comisia Europeană a scris condițiile în care un stat membru poate plăti din buzunarul propriu distilarea vinului nevândut, tăierea strugurilor înainte de coacere și scoaterea viței de vie din pământ. Regulamentul delegat (UE) 2026/2093, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 16 septembrie 2026, se aplică de a doua zi în toate statele membre, fără nicio lege românească de preluare. Pentru un viticultor din Dealu Mare, din Cotnari sau din Recaș, textul nu aduce bani, ci deschide o ușă: dacă Ministerul Agriculturii cere și Bruxellesul aprobă, cele trei operațiuni pot fi plătite pe hectar sau pe hectolitru. Regulile de calitate și de recunoaștere a producătorilor rămân cele din dreptul intern, așa cum se vede și din ordinele privind indicațiile geografice și grupurile de producători.

Un regulament delegat este un act pe care Comisia îl scrie singură, dar numai unde Parlamentul European și Consiliul i-au dat voie. Împuternicirea vine aici din articolul 216 alineatul (4), din articolul 223 și din articolul 227 ale Regulamentului (UE) nr. 1308/2013, actul care organizează piețele agricole europene. Ușa fusese lărgită cu șapte luni mai devreme: Regulamentul (UE) 2026/471 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 februarie 2026 a extins articolul 216, care până atunci acoperea doar distilarea, ca să cuprindă și recoltarea înainte de coacere și defrișarea voluntară. Comisia a primit sarcina să umple golul cu criterii, iar rezultatul este actul din 16 septembrie 2026.

Consecința practică a formei juridice alese este simplă. Nu se așteaptă nicio hotărâre de Guvern care să transpună textul și niciun ordin care să îl traducă în limbaj administrativ. Regulamentul este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct, de la 17 septembrie 2026, în toate statele membre. Ce se așteaptă, în schimb, este decizia politică de la București și cifrele pe care numai autoritatea națională le poate stabili.

Al doilea lucru care se citește greșit ușor este expresia „plăți naționale”. Banii nu vin de la Uniunea Europeană. Sunt bani publici naționali, adică din bugetul de stat, iar regulamentul nu alocă niciun euro. Rolul lui este să spună până unde poate merge un stat cu ajutorul dat viticultorilor fără ca acest ajutor să strice concurența cu producătorii din alte state. De aceea totul este construit ca plafon, nu ca sumă: „nu depășește”, „de maximum 50%”, „care să nu depășească 20%”.

Efectele pe care le produce

Actul definește cinci termeni și construiește pe ei trei mecanisme diferite. Distilarea înseamnă eliminarea vinului prin distilare completă în alcool brut cu o tărie alcoolică de cel puțin 92% în volume. Defrișarea înseamnă dezrădăcinarea și eliminarea completă a tuturor butucilor de pe o suprafață înscrisă în registrul viticol prevăzut la articolul 145 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Categoria unui vin este una dintre trei: cu denumire de origine, cu indicație geografică sau fără indicație geografică. Culoarea este roșu, roze sau alb. Pe aceste două criterii, categorie și culoare, statul poate croi măsura îngust, la nivel regional, în loc să o aplice pe toată țara.

Distilarea și recoltarea înainte de coacere răspund unei crize de moment. Ca să le poată plăti, statul trebuie să demonstreze cel puțin una dintre trei situații: o creștere însemnată a stocurilor recente de vin față de media ultimilor cinci ani de comercializare, o scădere însemnată a prețului mediu la producător în ultimele șase luni față de media acelorași cinci ani, sau o scădere însemnată a vânzărilor cumulate din anul curent, cu condiția ca scăderea să nu vină din faptul că s-a produs mai puțin. Fiecare comparație se poate face și fără valoarea cea mai mare și cea mai mică din cei cinci ani, ceea ce scoate din calcul anul excepțional și anul catastrofal.

Defrișarea răspunde altui tip de problemă, un dezechilibru vechi între cât se produce și cât se vinde, iar criteriile sunt pe măsură. Statul demonstrează una dintre patru situații: stocurile finale estimate din ultimii cinci ani cresc față de media ultimilor zece și cresc semnificativ mai repede decât producția medie din aceeași perioadă de referință, producția anuală depășește cu mult vânzările în cel puțin trei din ultimii cinci ani, una dintre cele trei circumstanțe de la distilare s-a repetat în cel puțin trei din ultimii cinci ani, sau rentabilitatea medie pe hectar a scăzut puternic în ultimii zece ani. În plus, măsura este deschisă numai statelor care țin registrul viticol. România îl ține, sub forma Registrului plantațiilor viticole administrat de Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole.

Cine poate încasa banii diferă de la o operațiune la alta:

  • Recoltarea înainte de coacere și defrișarea. Numai viticultorii ale căror exploatații cuprind exclusiv suprafețe plantate cu autorizație, potrivit dreptului Uniunii și dreptului național. O singură parcelă fără autorizație scoate din schemă întreaga exploatație, nu doar parcela respectivă.
  • Distilarea. Persoanele fizice sau juridice care produc ori comercializează vin, organizațiile de producători și asociațiile lor, asociațiile a doi sau mai mulți producători și distilatorii de produse vitivinicole. Dacă beneficiarul nu este producător de vin, statul membru trebuie să se asigure că avantajul economic ajunge la producători.
  • Vinul dus la distilare. Trebuie să fie originar din Uniune, să respecte cerințele de comercializare și, unde este cazul, caietul de sarcini al denumirii de origine sau al indicației geografice.

Plafoanele sunt construite la fel în primele două cazuri și altfel în al treilea. La recoltarea înainte de coacere, plata maximă pe hectar adună costul direct al îndepărtării sau distrugerii ciorchinilor, stabilit de stat pe costuri standard reprezentative, o compensație de cel mult 50% din valoarea medie a strugurilor produși în aceeași zonă în ultimii trei ani de comercializare, din care se scade costul mediu al recoltării, și un stimulent de cel mult 20% din suma primelor două. La distilare, plata maximă pe hectolitru adună costul operațiunii, o compensație de cel mult 50% din prețul mediu de piață al ultimelor șase luni și același stimulent de cel mult 20%. Cu alte cuvinte, în ambele cazuri plafonul final este suma primelor două componente înmulțită cu 1,2.

La defrișare, structura se rupe. Plata maximă pe hectar adună costul direct al operațiunii și o compensație de cel mult 100% din pierderea de venituri dintr-un an, la nivelul pierderii anuale stabilite de stat pentru planul strategic PAC. Nu există stimulent. Singura operațiune ireversibilă din cele trei este și singura care nu primește nicio primă peste costuri și compensație, iar compensația acoperă un singur an, deși via scoasă nu mai produce niciodată.

Defrișarea are și condiții pe care celelalte două măsuri nu le au. Sunt eligibile doar plantațiile recoltate cel puțin o dată în anul de comercializare în curs și în cei doi anteriori, cu declarația de recoltă notificată autorității competente, ceea ce exclude viile deja abandonate. Sunt excluse plantațiile care au trecut printr-o operațiune de restructurare și reconversie sprijinită în temeiul articolului 58 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/2115 în ultimele cinci exerciții financiare. Iar informațiile despre parcela defrișată, inclusiv anul și identitatea beneficiarului, rămân în registrul viticol cel puțin zece ani de comercializare după defrișare.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Până la Regulamentul (UE) 2026/471 din 24 februarie 2026, articolul 216 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 acoperea o singură pârghie de criză, distilarea. Un stat care voia să oprească producția înainte de recoltă sau să reducă permanent suprafața cultivată nu avea cum să plătească asta ca ajutor de criză aprobat de Comisie. Extinderea din februarie 2026 a adăugat celelalte două operațiuni, iar actul din 16 septembrie 2026 le dă conținut.

A doua schimbare este că existența crizei nu se mai argumentează liber. Regulamentul scrie lista circumstanțelor de piață care contează, perioadele de comparație și posibilitatea de a exclude valorile extreme. Un stat care cere aprobarea trebuie să aducă date, nu descrieri, iar Comisia are un grilaj comun pe care să le măsoare.

A treia schimbare privește repetarea. Articolul 5 leagă măsurile de moment de măsura permanentă: statul care a plătit distilare sau recoltare înainte de coacere în cel puțin trei din ultimii cinci ani de comercializare, în aceeași zonă și pentru aceleași vinuri, mai primește aprobare pentru încă un an numai dacă folosește în paralel plăți naționale pentru defrișare sau include defrișarea permanentă în planul strategic PAC, pentru cel puțin doi ani, și dacă fixează în plan condițiile agronomice și viticole specifice pentru restructurare și reconversie. Ideea este scrisă limpede în preambul: distilarea nu are voie să devină un debușeu periodic pentru o regiune care produce constant mai mult decât vinde.

În fine, s-a schimbat și ce datorează statul după ce cheltuie. Până la 30 septembrie al fiecărui an, statele cu cerere aprobată raportează Comisiei, pentru anul de comercializare precedent, cantitățile de vin retrase prin distilare și volumele de alcool obținute, suprafețele cu recoltare înainte de coacere și suprafețele defrișate, toate pe categorie și culoare de vin, împreună cu sumele plătite. Notificările se fac în forma prevăzută de Regulamentul delegat (UE) 2017/1183 al Comisiei din 20 aprilie 2017.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Sectorul are trei pârghii în loc de una, iar ele acoperă situații diferite: excedentul de acum, producția care urmează și suprafața care nu mai are piață.
  • Plafoanele sunt identice în toată Uniunea, deci un viticultor român nu intră în concurență cu unul dintr-un stat care ar putea plăti de trei ori mai mult pentru aceeași operațiune.
  • Măsura poate fi croită regional și pe categorii și culori de vin, deci o criză a vinului roșu fără indicație geografică dintr-o singură podgorie nu obligă la o schemă națională.
  • Textul se aplică direct de la 17 septembrie 2026, fără așteptarea unei legi sau a unei hotărâri de Guvern de preluare.
  • Condiția din articolul 5 împiedică transformarea distilării într-un venit anual previzibil pentru o regiune structural excedentară.
  • Parcela defrișată rămâne zece ani în registrul viticol, cu anul defrișării și cu beneficiarul, deci banii publici lasă o urmă verificabilă.
  • La defrișare, compensația poate ajunge la 100% din pierderea de venit dintr-un an, nu la jumătate ca la celelalte două măsuri.

Ce rămâne o problemă

  • Regulamentul nu aduce niciun euro european. Plata vine din bugetul național, deci depinde de o decizie bugetară care nu are nicio legătură cu acest act.
  • Nicio sumă concretă nu se poate afla din regulament: costurile standard, prețurile medii, randamentele și pierderea anuală de venit le stabilește statul membru.
  • Compensația pentru defrișare acoperă pierderea dintr-un singur an, deși suprafața nu mai produce niciodată. Ireversibilul este plătit ca un an prost.
  • Stimulentul de până la 20% există la distilare și la recoltarea înainte de coacere, dar nu și la defrișare, adică exact acolo unde decizia este cel mai greu de luat.
  • O singură parcelă plantată fără autorizație scoate întreaga exploatație din schemă, la ambele măsuri rezervate viticultorilor, fără posibilitatea de a exclude doar parcela cu probleme.
  • Termenul de 30 septembrie apasă pe statul membru, însă actul nu dă Comisiei niciun termen în care să răspundă la cererea de aprobare.
  • Expresia „an de comercializare” apare de 21 de ori și pe ea atârnă aproape toate perioadele de referință, dar nu se numără printre cei cinci termeni definiți la articolul 2.

Sfaturi utile

  1. Verificați situația autorizațiilor pentru toată exploatația, nu doar pentru parcela pentru care ați cere sprijin. Condiția din articolul 3 alineatul (3) și din articolul 4 alineatul (3) se referă la exploatație în întregul ei.
  2. Puneți la punct declarațiile de recoltă pentru anul de comercializare în curs și pentru cei doi anteriori. Fără o declarație notificată autorității competente, plantația nu intră la defrișare, oricât de reală ar fi recolta.
  3. Dacă ați restructurat sau reconvertit via cu sprijin din planul strategic PAC, numărați cele cinci exerciții financiare de la operațiune. Până nu trec, parcela respectivă nu poate fi defrișată cu plată națională.
  4. Înainte de a cere defrișarea, comparați compensația, care acoperă un singur an de venit, cu venitul pe care l-ar aduce plantația în anii care urmează. Decizia nu se poate întoarce, iar actul nu prevede nicio plată ulterioară.
  5. Dacă sunteți distilator sau comerciant, nu producător de vin, pregătiți-vă pentru mecanismul prin care statul verifică transferul avantajului economic către producători. Este o obligație expresă a statului, deci va deveni o condiție în documentele naționale.
  6. Urmăriți anunțurile Ministerului Agriculturii privind cererea de aprobare trimisă Comisiei. Acolo se vor vedea aria geografică, categoriile și culorile de vin vizate, criteriile de prioritate, durata măsurii și plafonul pe hectar sau pe hectolitru.

Întrebări frecvente

Pot depune de mâine o cerere pentru banii aceștia?
Nu. Regulamentul se aplică de la 17 septembrie 2026, dar el se adresează statelor membre, nu viticultorilor. Plățile devin posibile numai după ce statul român trimite Comisiei o cerere de aprobare cu informațiile prevăzute la articolul 6 și după ce Comisia o aprobă în condițiile articolului 216 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
Banii vin de la Uniunea Europeană?
Nu. Sunt plăți naționale, adică bani din bugetul statului. Regulamentul nu alocă fonduri, ci stabilește limitele până la care un asemenea ajutor este acceptat fără să denatureze concurența în piața unică.
Am o bucată de vie plantată fără autorizație. Pierd tot?
Pentru recoltarea înainte de coacere și pentru defrișare, da. Beneficiari eligibili sunt numai viticultorii ale căror exploatații cuprind exclusiv suprafețe plantate cu autorizație. Textul nu prevede excluderea doar a parcelei neautorizate, ci cere ca întreaga exploatație să fie în regulă.
Cât se poate plăti pe hectar la recoltarea înainte de coacere?
Regulamentul nu dă o sumă, ci o formulă. Plafonul adună costul direct al îndepărtării ciorchinilor, o compensație de cel mult 50% din valoarea medie a strugurilor din ultimii trei ani de comercializare în aceeași zonă, din care se scade costul mediu al recoltării, și un stimulent de cel mult 20% din suma primelor două. Toate cifrele de bază le fixează statul membru.
Ce înseamnă mai exact distilarea vinului?
Eliminarea vinului prin distilare completă în alcool brut cu o tărie alcoolică de cel puțin 92% în volume. Actul cere raportarea volumelor de alcool obținute din vinul livrat și distilat, dar nu spune ce destinație primește acest alcool.
Am replantat via cu sprijin european acum trei ani. Pot cere plata pentru defrișare?
Nu încă. Plantațiile care au trecut printr-o operațiune de restructurare și reconversie sprijinită în temeiul articolului 58 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/2115 sunt excluse pe durata a cinci exerciții financiare de la operațiune.
Ce se întâmplă cu terenul după ce scot via?
Regulamentul nu impune nicio destinație terenului. Impune însă ca informațiile despre parcela defrișată, anul defrișării și identificarea beneficiarului să rămână în registrul viticol cel puțin zece ani de comercializare după anul defrișării.
Trebuie o lege sau o hotărâre de Guvern ca regulamentul să se aplice?
Nu pentru intrarea lui în vigoare. Un regulament european este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre. Pentru ca banii să ajungă efectiv la viticultori sunt însă necesare decizii naționale: bugetul, costurile standard, criteriile de prioritate suplimentare, durata măsurii și procedura de depunere a cererilor.
De ce România poate folosi măsura de defrișare?
Pentru că articolul 4 alineatul (1) o rezervă statelor care țin registrul viticol prevăzut la articolul 145 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. România ține un astfel de registru, Registrul plantațiilor viticole, administrat de Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole.

Erori și neconcordanțe în textul publicat

  • Articolul 3 alineatul (4) litera (b), locul unde se scade costul recoltării. Textul vorbește despre o sumă compensatorie care să nu depășească 50% din valoarea medie a strugurilor produși în aceeași zonă în cursul celor trei ani de comercializare precedenți, din care se scade costul mediu al recoltării în aceeași zonă. Nu se poate stabili dacă scăderea se face înainte sau după procentul de 50%. Diferența dintre cele două citiri este exact jumătate din costul mediu al recoltării pe hectar, iar după aplicarea stimulentului de cel mult 20% ajunge la șase zecimi din acest cost. Litera (b) de la alineatul (5), pentru distilare, nu are nicio scădere similară, deci nu poate fi folosită pentru a lămuri sensul.
  • Articolul 5, trimiterea la cei trei ani de aplicare în conformitate cu articolul 3. Condiționarea se aplică statelor care au plătit distilare sau recoltare înainte de coacere în cel puțin trei din ultimii cinci ani de comercializare „în conformitate cu articolul 3”, adică în temeiul unui articol care există abia de la 17 septembrie 2026. Un stat care a plătit distilare de criză în anii anteriori, aprobată pe temeiul articolului 216 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 în forma de atunci, poate citi textul în două feluri: fie acei ani nu se numără și condiția rămâne fără efect până spre anul de comercializare 2029, fie se numără, iar statul trebuie să se angajeze imediat la doi ani de defrișare. De răspuns depinde dacă distilarea mai poate fi aprobată anul viitor.
  • Articolul 6 față de articolul 3 alineatul (2) și articolul 4 alineatul (2). Cererea de aprobare trebuie să conțină informațiile relevante care demonstrează apariția circumstanțelor pieței menționate la articolul 3 alineatul (2) literele (a), (b) și (c), respectiv la articolul 4 alineatul (2) literele (a), (b), (c) și (d), la plural și cu toate literele enumerate. Articolele de fond cer însă demonstrarea uneia sau mai multora dintre circumstanțe la distilare și a uneia singure la defrișare. Statul care depune dosarul nu poate ști dacă trebuie să probeze toate circumstanțele sau numai pe cea invocată, iar la defrișare cele două texte cer lucruri care se exclud.

Analiza redacției

Regulamentul este bine construit acolo unde separă cele trei operațiuni și slab exact acolo unde le tratează la fel. Distilarea și recoltarea înainte de coacere sunt gesturi de un an: vinul dispare de pe piață, strugurii nu ajung vin, iar anul următor via produce din nou. Defrișarea scoate butucii din pământ și închide subiectul. Cu toate acestea, singura măsură ireversibilă este și singura fără stimulent. La celelalte două, plafonul final este suma costurilor și a compensației înmulțită cu 1,2, deci Bruxellesul acceptă o primă de până la o cincime pentru un gest care se poate repeta. La defrișare, plafonul rămâne costul plus compensația, iar compensația este de cel mult pierderea de venituri dintr-un an. O plantație care ar mai fi produs douăzeci de ani este plătită la nivelul unui singur an de venit pierdut, în timp ce urma ei rămâne în registrul viticol zece ani de comercializare. Cea mai lungă perioadă din tot actul îl privește pe cel care nu mai are vie.

A doua observație iese din combinarea a două alineate ale articolului 4. Alineatul (5) exclude de la defrișare plantațiile restructurate cu sprijin european în ultimele cinci exerciții financiare, iar alineatul (4) cere ca plantația să fi fost recoltată în ultimii trei ani. Împreună, ele conturează o fereastră îngustă și, pentru unii viticultori, un blocaj de ani: cine a replantat cu bani din planul strategic PAC în 2024 nu poate cere plata de defrișare mai devreme de exercițiul financiar 2029, indiferent cât de prost merge piața între timp. Regula este logică, fiindcă ar fi absurd să se plătească întâi replantarea și apoi scoaterea aceleiași vii, dar efectul este că exact plantațiile modernizate recent, adică cele mai îndatorate, rămân singurele fără ieșire.

A treia observație ține de asimetria termenelor. Statului i se fixează o dată calendaristică precisă, 30 septembrie, pentru raportarea anuală către Comisie, iar viticultorului i se cer declarații de recoltă notificate la timp și autorizații în regulă pentru fiecare hectar al exploatației. Comisia, în schimb, nu își asumă niciun termen în care să răspundă la cererea de aprobare de la articolul 6, deși de acest răspuns depinde dacă o măsură de criză mai are sens până la sfârșitul anului de comercializare în care criza se manifestă. Un ajutor de criză aprobat după ce criza a trecut este un ajutor pentru statistici. Merită adăugat că expresia „an de comercializare”, care poartă aproape toate perioadele de referință din act, apare de 21 de ori, dar nu figurează printre cei cinci termeni definiți la articolul 2, alături de distilare, recoltare înainte de coacere, defrișare, categorie și culoare.

Ce ar trebui schimbat

  • Rescrierea literei (b) de la articolul 3 alineatul (4), cu o paranteză care să arate ordinea operațiilor. O formulare de tipul 50% din diferența dintre valoarea medie a strugurilor și costul mediu al recoltării ar închide subiectul și ar face plafonul calculabil identic în toate statele membre.
  • Un stimulent și la defrișare, sau o compensație raportată la mai mult de un an. Cât timp măsura ireversibilă este cel mai slab plătită dintre cele trei, viticultorul rațional alege distilarea în fiecare an, adică exact ce vrea articolul 5 să prevină.
  • Un termen de răspuns al Comisiei la cererea de aprobare. Chiar și șaizeci de zile ar transforma o măsură de criză într-un instrument utilizabil în anul în care criza se produce.
  • Definirea anului de comercializare în articolul 2. Termenul apare de 21 de ori și decide fiecare perioadă de referință. O definiție proprie sau o trimitere expresă ar scuti autoritățile naționale de o interpretare pe care nu au de ce să o facă diferit.
  • Posibilitatea excluderii doar a parcelei neautorizate, nu a întregii exploatații. Sancțiunea actuală este proporțională cu intenția politicii, dar nu și cu fapta: un viticultor cu treizeci de hectare în regulă și un sfert de hectar plantat fără autorizație pierde accesul la ambele măsuri.
  • Publicarea de către Ministerul Agriculturii a costurilor standard reprezentative și a pierderii anuale de venit, înainte de depunerea cererii la Comisie. Sunt singurele cifre care transformă plafoanele din regulament în sume reale pe hectar și pe hectolitru, iar viticultorul nu are de unde să le afle altfel.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/2093 din 16 septembrie 2026 7 pagini PDF, 510 KB

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

Regulamentul delegat (UE) 2026/2093 al Comisiei din 10 iulie 2026 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește plățile naționale pentru distilarea vinului, recoltarea înainte de coacere și defrișarea plantațiilor viticole productive în situații de criză justificate

EMITENT: Comisia Europeană

Publicat în: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/2093 din 16 septembrie 2026

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2026/2093 AL COMISIEI din 10 iulie 2026 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește plățile naționale pentru distilarea vinului, recoltarea înainte de coacere și defrișarea plantațiilor viticole productive în situații de criză justificate

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1), în special articolul 216 alineatul (4), articolul 223 și articolul 227,

întrucât:

(1) Regulamentul (UE) 2026/471 al Parlamentului European și al Consiliului (2) introduce o serie de măsuri pentru adaptarea potențialului de producție vitivinicolă, pentru gestionarea pieței vitivinicole și pentru sprijinirea sectorului vitivinicol în vederea abordării diferitelor provocări care îl afectează, precum și pentru adaptarea sectorului la noile evoluții ale pieței în contextul unei incertitudini internaționale ridicate. Printre alte măsuri, Regulamentul (UE) 2026/471 a extins domeniul de aplicare al articolului 216 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Pe lângă distilarea vinului, statele membre pot solicita acum aprobarea Comisiei pentru a efectua plăți naționale în sprijinul recoltării înainte de coacere și al defrișării voluntare a plantațiilor viticole productive în situații de criză, în anumite condiții. Comisia a fost împuternicită să completeze articolul respectiv prin stabilirea de norme privind condițiile generale de eligibilitate și criteriile de prioritate în ceea ce privește astfel de plăți naționale, precum și să stabilească situațiile de piață în care astfel de măsuri sunt justificate, să stabilească metoda de calcul al acestor plăți și norme privind coerența cu alte măsuri de sprijin din cadrul politicii agricole comune.

(2) În acest context, este oportun să se definească condițiile pentru existența unei situații de criză pentru care statele membre pot solicita aprobarea de a efectua plăți naționale pentru distilarea, recoltarea înainte de coacere și defrișarea plantațiilor viticole productive, precum și categoriile și culorile vinului cărora li se pot aplica astfel de măsuri.

(3) Distilarea vinului și recoltarea înainte de coacere vizează eliminarea excedentului de vin de pe piață și, respectiv, prevenirea producerii acestui tip de vin înainte de recoltare. Deși aceste măsuri sunt adecvate în situațiile în care piața vitivinicolă este afectată de situații de ofertă excedentară conjuncturală care generează sau amenință să genereze perturbări ale pieței, defrișarea permanentă a plantațiilor viticole productive urmărește să abordeze dezechilibrele structurale de pe piață dintre ofertă și cerere. Prin urmare, criteriile de identificare a circumstanțelor pieței care justifică aprobarea plăților naționale pentru astfel de măsuri trebuie să reflecte, pe de o parte, o ofertă excedentară conjuncturală pe piață pe termen scurt și mediu și, pe de altă parte, un dezechilibru structural al pieței pe termen mai lung. Prin urmare, criteriile de identificare a circumstanțelor pieței care pot justifica aprobarea unor astfel de plăți naționale trebuie să fie definite în mod diferit pentru distilarea vinului și recoltarea înainte de coacere, pe de o parte, și pentru defrișarea permanentă a plantațiilor viticole productive, pe de altă parte. Având în vedere segmentarea puternică a pieței vitivinicole a Uniunii, este oportun să se permită statelor membre să direcționeze măsurile către domeniul geografic de aplicare adecvat și către tipurile de vinuri afectate de criza pieței. Prin urmare, este oportun să se permită ca măsurile care urmează să fie definite de statele membre să se aplice la nivel regional sau național și pentru una sau mai multe categorii și culori de vin.

(4) De asemenea, este oportun să se stabilească criterii de eligibilitate de bază în funcție de conținutul măsurii. Numai viticultorii care cultivă plantații viticole în scopul producției de vin pot fi eligibili, în anumite condiții, pentru plățile naționale pentru recoltarea înainte de coacere și defrișarea plantațiilor viticole productive, în timp ce alți operatori care produc, comercializează sau distilează vin pot beneficia de plăți naționale pentru distilarea vinului. În acest sens, în cazul distilării vinului, este important ca, atunci când beneficiarii nu sunt producători de vin, statele membre să se asigure că beneficiul economic care rezultă din plățile naționale este transferat producătorilor de vin. Pentru a se asigura coerența politicii vitivinicole a Uniunii, ar trebui să se evite ca viticultorii care dețin plantații viticole fără autorizație să beneficieze de sprijin pentru defrișare sau pentru recoltarea înainte de coacere. Din aceleași motive de coerență a politicilor, numai vinurile care îndeplinesc cerințele și condițiile legale relevante ale Uniunii, inclusiv cerințele pentru vinurile cu denumire de origine protejată sau indicație geografică protejată, după caz, pot beneficia de sprijin public pentru distilare.

(5) Pentru a asigura condiții de concurență echitabile între producătorii de vin din diferite state membre și pentru a evita denaturarea concurenței, este oportun să se stabilească elementele pe care statele membre ar trebui să le ia în considerare la calcularea sprijinului maxim care urmează să fie acordat sub formă de plăți naționale pentru recoltarea înainte de coacere, distilarea vinului și defrișarea plantațiilor viticole productive.

(6) Pentru a evita ca recoltarea înainte de coacere și distilarea vinului să devină un debușeu periodic pentru vinurile din regiunile afectate de dezechilibre structurale ale pieței, este relevant ca statele membre care aplică astfel de măsuri să abordeze în mod recurent și cauzele structurale subiacente ale unor astfel de dezechilibre. Prin urmare, noile autorizații pentru recoltarea înainte de coacere și distilare trebuie să fie condiționate de aplicarea în paralel a defrișării voluntare a plantațiilor viticole productive și de aplicarea condițiilor prevăzute la articolul 58 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului (3) atunci când se pun în aplicare intervenții de restructurare și reconversie. Aceste condiții au scopul de a evita ca intervențiile de restructurare și reconversie să contribuie la creșterea randamentelor în regiunile deja afectate de un dezechilibru structural al pieței.

(7) Pentru a asigura buna funcționare și o abordare armonizată a sistemului de depunere a cererilor pentru plățile naționale menționat în prezentul regulament, este oportun să se stabilească anumite cerințe privind informațiile care trebuie furnizate Comisiei de către statele membre pentru a-și justifica cererea de aprobare și să se prevadă anumite cerințe de notificare privind punerea în aplicare efectivă a măsurilor până la un anumit termen anual.

(8) Având în vedere provocările cu care se confruntă în prezent sectorul vitivinicol, este necesar să se ofere statelor membre posibilitatea de a pune în aplicare măsurile prevăzute de prezentul regulament în cursul anului de comercializare următor. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect

(1) Prezentul regulament stabilește norme de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește cererile de aprobare a plăților naționale pe care statele membre le pot efectua în sectorul vitivinicol pentru distilarea vinului, recoltarea înainte de coacere și defrișarea plantațiilor viticole productive, în situații justificate de criză a pieței, în conformitate cu articolul 216 din regulamentul respectiv.

(2) Prezentul regulament stabilește criteriile pe care statele membre trebuie să le utilizeze pentru a stabili existența unei crize a pieței care justifică acordarea plăților naționale menționate la alineatul (1), precum și condițiile generale de eligibilitate și normele pentru calcularea cuantumurilor maxime ale sprijinului pe care statele membre le pot acorda prin intermediul unor astfel de plăți naționale.

(3) Prezentul regulament prevede, de asemenea, anumite cerințe de coerență între astfel de plăți naționale și alte măsuri de sprijin din cadrul politicii agricole comune pentru sectorul vitivinicol acordate în aceeași regiune de producție.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1. „distilare” înseamnă eliminarea vinului, astfel cum este definit la punctul 1 din partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, prin distilarea completă în alcool brut cu o tărie alcoolică de cel puțin 92 % în volume;

2. „recoltare înainte de coacere” înseamnă operațiunea definită la articolul 3 alineatul (5) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;

3. „defrișare” înseamnă dezrădăcinarea și eliminarea completă a tuturor butucilor de viță-de-vie de pe o anumită suprafață viticolă inclusă în registrul menționat la articolul 145 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;

4. „categorie” de vinuri înseamnă fie un vin protejat printr-o denumire de origine, fie un vin protejat printr-o indicație geografică, fie un vin fără indicație geografică;

5. „culoare” a vinului înseamnă fie un vin roșu, fie un vin roze, fie un vin alb.

Articolul 3

Distilarea vinului și recoltarea înainte de coacere în situații de criză justificate

(1) Sub rezerva aprobării de către Comisie, astfel cum se prevede la articolul 216 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, statele membre pot acorda plăți naționale pentru distilarea vinului și recoltarea înainte de coacere în situații justificate de criză, în condițiile prevăzute în prezentul regulament. Aceste plăți naționale sunt proporționale, justificate în mod corespunzător și vizează vinurile și regiunile de producție afectate de o situație de criză, în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol. Distilarea și recoltarea înainte de coacere pot fi puse în aplicare la nivel național sau regional, pentru una sau mai multe categorii și culori de vin.

(2) Pentru a stabili existența unei situații de criză, statul membru care dorește să utilizeze plățile naționale pentru măsurile menționate la alineatul (1) demonstrează apariția uneia sau mai multora dintre următoarele circumstanțe de piață, pentru categoriile și culorile de vinuri eligibile, fie la nivel național, fie la nivel regional, după caz:

(a) o creștere substanțială a celor mai recente stocuri de vin disponibile la nivel de producție în comparație cu stocurile medii de vin din aceeași perioadă a anului în cei cinci ani de comercializare anteriori sau, alternativ, în cei cinci ani de comercializare anteriori, excluzând valorile cele mai mari și cele mai mici;

(b) o scădere substanțială a prețului mediu de pe piața vinului la nivelul producției în ultimele șase luni în comparație cu prețul mediu de pe piață în cursul ultimilor cinci ani de comercializare sau, alternativ, în cursul ultimilor cinci ani de comercializare, excluzând valorile cele mai mari și cele mai mici;

(c) o scădere substanțială a vânzărilor cumulate pe piața vinului la nivelul producției pentru anul de comercializare în curs în comparație cu media vânzărilor cumulate din aceeași perioadă pe parcursul celor cinci ani de comercializare anteriori sau, alternativ, pe parcursul celor cinci ani de comercializare anteriori, excluzând valorile cele mai mari și cele mai scăzute, și cu condiția ca o astfel de scădere să nu rezulte dintr-o scădere a producției.

(3) Beneficiarii eligibili ai plăților naționale menționate la alineatul (1) sunt, în cazul recoltării înainte de coacere, viticultorii ale căror exploatații includ numai suprafețe viticole plantate cu o autorizație de plantare în conformitate cu legislația Uniunii și cu legislația națională și, în cazul distilării, persoanele fizice sau juridice care produc sau comercializează vin, organizațiile de producători de vin sau asociațiile acestora, asociațiile de doi sau mai mulți producători de vin sau distilatorii de produse vitivinicole. În cazul în care beneficiarul unei măsuri de distilare nu este un producător de vin, statul membru în cauză se asigură că beneficiul economic al măsurii este transferat producătorilor de vin relevanți.

(4) Cuantumul maxim al plății naționale pe hectar pentru recoltarea înainte de coacere nu depășește suma dintre:

(a) costul direct al îndepărtării complete sau al distrugerii ciorchinilor de struguri imaturi, care urmează să fie stabilit de statul membru pe baza costurilor standard reprezentative;

(b) o sumă compensatorie care să nu depășească 50 % din valoarea medie a strugurilor produși în aceeași zonă în cursul celor trei ani de comercializare precedenți, calculată pentru randamentele medii la prețuri medii ale strugurilor, pentru categoriile și culorile de vin eligibil din aria geografică relevantă, din care se scade costul mediu al recoltării în aceeași zonă; și

(c) un stimulent care să nu depășească 20 % din suma acestor două cuantumuri.

(5) Valoarea maximă a plății naționale per hectolitru de vin eligibil care beneficiază de distilare nu depășește suma dintre:

(a) costul operațiunii de distilare a vinului, astfel cum a fost estimat de statul membru pe baza costurilor standard reprezentative;

(b) o valoare a compensației de maximum 50 % din prețul mediu al pieței în cursul ultimelor șase luni pentru categoriile și culorile de vin eligibil și în cadrul domeniului geografic de aplicare al măsurii; și

(c) un stimulent care să nu depășească 20 % din suma acestor două cuantumuri.

(6) Vinul eligibil pentru distilare în conformitate cu prezentul regulament este originar din Uniune și respectă cerințele pentru a fi comercializat în Uniune și, dacă este cazul, caietul de sarcini al vinurilor cu denumire de origine protejată sau cu indicație geografică protejată.

Articolul 4

Defrișarea plantațiilor viticole productive în situații justificate de criză

(1) Sub rezerva aprobării de către Comisie, astfel cum se prevede la articolul 216 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, statele membre care țin registrul viticol menționat la articolul 145 din regulamentul respectiv pot acorda plăți naționale pentru defrișarea voluntară a plantațiilor viticole productive implementate pe teritoriul lor în condițiile prevăzute în prezentul regulament. Aceste plăți naționale sunt proporționale, justificate în mod corespunzător de statul membru și vizează regiunile vitivinicole și de producție afectate de un dezechilibru structural al pieței în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol. Defrișarea poate fi pusă în aplicare la nivel național sau regional pentru suprafețe specifice sau pentru plantații viticole care produc una sau mai multe categorii și culori de vinuri.

(2) Pentru a stabili existența unui dezechilibru structural al pieței, statul membru care dorește să utilizeze plățile naționale pentru măsura menționată la alineatul (1) demonstrează apariția uneia dintre următoarele circumstanțe de piață, pentru categoriile și culorile de vin produs în plantații viticole eligibile, fie la nivel regional, fie la nivel național, după caz:

(a) o creștere substanțială a mediei stocurilor finale estimate de vin în ultimii cinci ani de comercializare, în comparație cu media stocurilor finale estimate de vin din ultimii 10 ani de comercializare. Creșterea stocurilor estimate de vin din ultimii cinci ani de comercializare este, de asemenea, semnificativ mai mare decât creșterea producției medii de vin din aceeași perioadă de referință a ultimilor 10 ani de comercializare. Stocurile de vin finale estimate pentru un an de comercializare înseamnă stocurile de vin finale efective din anul de comercializare respectiv, majorate cu cantitățile de vin retrase de pe piață în același an de comercializare prin distilare sau prin recoltare înainte de coacere la nivel național sau la nivelul Uniunii. Cantitatea de vin îndepărtată prin recoltare înainte de coacere se calculează prin conversia suprafeței care face obiectul recoltării înainte de coacere în echivalentul volumului de vin la randament mediu în același an în aceeași arie geografică în care a fost aplicată;

(b) producția anuală de vin este cu mult peste volumele de vin vândute anual la nivel de producție în cel puțin trei ani pe parcursul celor cinci ani de comercializare anteriori;

(c) cel puțin una dintre circumstanțele pieței menționate la articolul 3 alineatul (2) a survenit pe parcursul a cel puțin trei ani de comercializare în decursul ultimilor cinci ani de comercializare;

(d) o scădere substanțială a rentabilității medii anuale pe hectar de plantație viticolă în cursul ultimilor 10 ani de comercializare, calculată pe baza unei metodologii standard utilizate în analiza economică a sectorului agricol.

(3) Beneficiarii eligibili ai plăților naționale pentru defrișarea plantațiilor viticole productive sunt viticultorii ale căror exploatații includ numai suprafețe viticole plantate cu o autorizație de plantare în conformitate cu legislația Uniunii și cu legislația națională.

(4) Sunt eligibile numai plantațiile viticole care, la momentul depunerii de către beneficiar a cererii de sprijin, au fost recoltate cel puțin o dată în cursul anului de comercializare în curs și al celor doi ani anteriori, cu condiția ca declarația de recoltă relevantă să fi fost notificată autorității competente din statul membru în cauză.

(5) Plantațiile viticole care au făcut obiectul unei operațiuni de restructurare și reconversie sprijinite în temeiul articolului 58 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/2115 în cursul ultimelor cinci exerciții financiare nu sunt eligibile pentru plăți naționale pentru defrișare.

(6) Cuantumul maxim al plății naționale per hectar de plantație viticolă productivă defrișată nu depășește suma dintre:

(a) costul direct al operațiunii de defrișare, care urmează să fie stabilit de statul membru pe baza costurilor standard reprezentative; și

(b) un cuantum al compensației de maximum 100 % din pierderea de venituri dintr-un an, stabilit la același nivel cu pierderea anuală de venit stabilită de statul membru în sensul articolului 59 alineatul (1) al treilea paragraf litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/2115.

(7) Informațiile privind parcelele defrișate cu sprijinul plății naționale menționate la alineatul (1), inclusiv informațiile privind anul în care parcela a fost defrișată și identificarea beneficiarului, se păstrează în registrul viticol menționat la articolul 145 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 timp de cel puțin 10 ani de comercializare după anul în care parcela a fost defrișată.

Articolul 5

Coerența cu alte măsuri de sprijin

În statele membre care au pus deja în aplicare plăți naționale pentru distilare sau recoltare înainte de coacere în conformitate cu articolul 3 pentru trei sau mai mulți ani de comercializare în perioada celor cinci ani de comercializare anteriori în aceeași zonă geografică și pentru aceleași categorii și culori de vin, aprobarea de a utiliza plățile naționale pentru un an suplimentar, pentru aceeași zonă geografică și pentru aceleași vinuri în cauză, este condiționată de adoptarea de către statele membre a următoarelor măsuri:

(a) utilizarea plăților naționale pentru defrișarea plantațiilor viticole productive în conformitate cu articolul 4 sau includerea în planurile lor strategice PAC a intervenției permanente de defrișare menționată la articolul 58 alineatul (1) primul paragraf litera (o) din Regulamentul (UE) 2021/2115, cel puțin pentru următorii doi ani de comercializare sau, respectiv, pentru următoarele două exerciții financiare; și

(b) stabilirea, în planurile lor strategice PAC, pentru intervenția prevăzută la articolul 58 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/2115, a condițiilor agronomice, viticole sau de altă natură specifice prevăzute la articolul 58 alineatul (1) al doilea paragraf.

Articolul 6

Cererea de aprobare

Statele membre care doresc să utilizeze plățile naționale menționate la articolul 1 prezintă Comisiei o cerere de aprobare care, pentru fiecare măsură referitoare la zonele geografice, categoriile și culorile de vin relevante, include cel puțin următoarele informații:

— în ceea ce privește distilarea și recoltarea înainte de coacere:

(a) domeniul geografic de aplicare, categoriile și culorile de vin sau plantațiile viticole care produc astfel de vinuri, vizate de măsură, după caz;

(b) orice condiții de eligibilitate suplimentare și posibile criterii de prioritate stabilite la nivel național pentru vin, plantații viticole și beneficiari;

(c) durata măsurii, inclusiv furnizarea datelor de începere și de încheiere a măsurii;

(d) informațiile relevante care demonstrează apariția circumstanțelor pieței menționate la articolul 3 alineatul (2) literele (a), (b) și (c);

(e) volumul preconizat de vin eligibil care urmează să fie distilat sau suprafața preconizată să facă obiectul recoltării înainte de coacere;

(f) bugetul total prevăzut și cuantumul maxim al plății naționale per hectolitru de vin distilat sau per hectar care face obiectul recoltării înainte de coacere;

— în ceea ce privește defrișarea plantațiilor viticole productive:

(a) domeniul geografic de aplicare, categoriile și culorile de vin vizate de măsură;

(b) orice condiții de eligibilitate suplimentare și posibile criterii de prioritate stabilite la nivel național pentru plantațiile viticole și beneficiari;

(c) durata măsurii, inclusiv furnizarea datelor de începere și de încheiere a măsurii;

(d) informațiile relevante care demonstrează apariția circumstanțelor pieței menționate la articolul 4 alineatul (2) literele (a), (b), (c) și (d);

(e) suprafața preconizată a plantațiilor viticole care urmează să fie defrișate și volumul echivalent al producției potențiale de vin;

(f) bugetul total prevăzut și cuantumul maxim al plății naționale per hectar.

Articolul 7

Notificări

(1) Statele membre a căror cerere de plăți naționale menționată la articolul 1 a fost aprobată transmit Comisiei, până la data de 30 septembrie, pentru anul de comercializare precedent în care sunt aplicate, următoarele informații:

(a) cantitățile de vin retrase de pe piață pentru fiecare măsură de distilare pusă în aplicare în conformitate cu articolul 3, pe categorie și culoare de vin, precum și volumele de alcool produse din vinul livrat și distilat și cuantumul corespunzător al plăților naționale acordate;

(b) suprafețele care au beneficiat de plăți naționale pentru recoltarea înainte de coacere, puse în aplicare în conformitate cu articolul 3, pe categorie și culoare de vin, precum și cuantumul corespunzător al plăților naționale acordate;

(c) suprafețele care au beneficiat de plăți naționale pentru defrișarea plantațiilor viticole productive, implementate în conformitate cu articolul 4, pe categorie și culoare de vin, precum și cuantumul corespunzător al plăților naționale acordate.

(2) Notificările adresate Comisiei, menționate la alineatul (1), se efectuează în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2017/1183 al Comisiei (4).

Articolul 8

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 10 iulie 2026.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 671, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2013/1308/oj.

(2) Regulamentul (UE) 2026/471 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 februarie 2026 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1308/2013, (UE) nr. 251/2014 și (UE) 2021/2115 în ceea ce privește anumite norme privind piața și anumite măsuri de sprijin sectorial în sectorul vitivinicol și pentru produsele vitivinicole aromatizate și a Regulamentului (UE) 2024/1143 în ceea ce privește anumite norme de etichetare pentru băuturile spirtoase (JO L, 2026/471, 26.2.2026, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2026/ 471/oj).

(3) Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 (JO L 435, 6.12.2021, p. 1, ELI: http://data. europa.eu/eli/reg/2021/2115/oj).

(4) Regulamentul delegat (UE) 2017/1183 al Comisiei din 20 aprilie 2017 de completare a Regulamentelor (UE) nr. 1307/2013 și (UE) nr. 1308/2013 ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește notificările către Comisie de informații și documente (JO L 171, 4.7.2017, p. 100, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2017/1183/oj).

Sursă: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/2093 din 16 septembrie 2026, paginile 1-7.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.