Pe scurt
- O substanță chimică adusă din China se scumpește brusc la vamă, de la 22 septembrie 2026. Este vorba despre un aditiv care se pune în apă ca să împiedice depunerea pietrei și ruginirea instalațiilor, folosit în circuitele de răcire, în cazane și în produsele de curățenie și dezinfecție industrială. Cine îl aduce din China plătește, peste taxa vamală obișnuită, o taxă în plus între 156,7% și 192,2% din valoarea mărfii la frontieră.
- Cât plătiți depinde de fabrica din China și de o declarație scrisă pe factură. Trei fabrici au fiecare propriul nivel, alte două au 173,8%, iar orice altă fabrică plătește 192,2%. Ca să obțineți nivelul mai mic, factura trebuie să poarte o declarație datată și semnată, cu numele societății și cu codul ei de la vamă. Fără ea se aplică automat nivelul cel mai mare, indiferent cine a fabricat marfa.
- Măsura ține cinci ani, iar în Uniune rămâne un singur producător al acestei substanțe. România nu apare nicăieri în act și nu fabrică așa ceva, deci este atinsă exclusiv prin partea de cumpărare: firmele românești care tratează apa industrial, curăță sau dezinfectează cu produse care conțin acest aditiv vor plăti mai mult pentru materia primă.
Publicat: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/2088 din 21 septembrie 2026
Intră în vigoare: 22 septembrie 2026, adică a doua zi după publicare, potrivit articolului 4 din regulament
Comisia Europeană a închis, cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/2088, un dosar comercial deschis cu exact un an înainte și a pus o taxă de până la 192,2% pe importurile de acizi alchilfosfonici din China. Denumirea nu spune nimănui nimic, așa că merită tradusă: sunt substanțe care se adaugă în apă ca să nu se depună piatra pe țevi și pe schimbătoarele de căldură și ca metalul să nu ruginească, folosite în circuitele de răcire ale fabricilor, în centrale termice și în soluțiile de curățenie și dezinfecție industrială. Actul le identifică drept acid 2-fosfonobutan-1,2,4-tricarboxilic și sarea sa de sodiu, în formă solidă sau ca soluție apoasă, iar în text le prescurtează PBTC. Mecanismul prin care Uniunea Europeană taxează un import ieftinit artificial urmează întotdeauna aceiași pași, iar primul dintre ei este punerea importurilor sub evidența vămii: pe aceeași cale a pornit și dosarul bateriilor, unde în septembrie 2026 bateriile alcaline din China au intrat în evidența vămii pentru nouă luni.
Pentru vamă, marfa se recunoaște după cifre, nu după nume. Regulamentul o încadrează la codul NC 2931 49 80, cu codul TARIC 2931 49 80 60, și o mai identifică prin numerele de catalog chimic CAS 37971-36-1 și 66669-53-2. Dacă marfa pe care o cumpărați intră sub aceste coduri și pleacă din China, taxa se aplică, indiferent cum îi spune furnizorul în ofertă.
Nivelurile sunt fixate în articolul 1 alineatul (2) și se calculează asupra prețului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, adică asupra valorii care include marfa, asigurarea și transportul până la frontieră. Fiecare societate are și un cod adițional TARIC, pe care declarantul vamal trebuie să îl treacă în declarație:
- Jiyuan Qingyuan Water Treatment Co., Ltd.: 183,8%, cod adițional TARIC 88CI.
- Nantong Uniphos Chemicals Co., Ltd.: 192,2%, cod adițional TARIC 88CJ.
- Shandong Taihe Technologies Co., Ltd.: 156,7%, cod adițional TARIC 88CK.
- Shandong Green Technologies Import and Export Co., Ltd.: 173,8%, cod adițional TARIC 88CL. Este una dintre cele două societăți din anexă, care au cooperat la investigație fără să fie luate în eșantion.
- Hebei Longke Water Treatment Co., Ltd.: 173,8%, cod adițional TARIC 88CM, cealaltă societate din anexă.
- Toate celelalte importuri originare din China: 192,2%, cod adițional TARIC 8999. Sub acest nivel intră atât fabricile care nu au cooperat, cât și cele care nu au exportat deloc în Uniune în perioada investigată, și tot aici ajunge orice transport care nu vine cu factura cerută de articolul 1 alineatul (3).
Procentele acestea nu sunt alese dintr-o grilă. Fiecare este chiar marja de dumping constatată pentru societatea respectivă, adică diferența dintre prețul la care marfa ar fi trebuit să se vândă dacă piața chineză ar fi funcționat normal și prețul la care a ajuns efectiv în Uniune. De regulă, Comisia pune o taxă mai mică decât marja de dumping, dacă atât ajunge ca să oprească paguba producătorului european. Aici nu a făcut-o, iar motivul este scris în secțiunea 6.2: una dintre materiile prime, triclorura de fosfor, reprezintă peste 17% din costul de producție al produsului, iar prețul ei este distorsionat în China, fiindcă a fost supusă unei cote de TVA de 13% fără nicio rambursare la export. Regulamentul (UE) 2016/1036, actul de bază al întregii proceduri, permite în articolul 7 alineatul (2a) ca, într-o asemenea situație, taxa să urce până la marja de dumping, iar articolul 7 alineatul (2b) cere o singură condiție în plus: ca ridicarea să fie în interesul Uniunii. Comisia a constatat că este.
Efectele pe care le produce
Taxa se plătește în România, de firma românească, nu de furnizorul chinez. Articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 spune limpede că taxele antidumping sunt percepute de statele membre și că se percep în mod independent de taxele vamale, de impozite și de celelalte taxe datorate în mod normal la import. Cu alte cuvinte, nu înlocuiesc nimic și nu se scad din nimic: la punerea în liberă circulație se plătește taxa vamală obișnuită aferentă codului tarifar, se adaugă taxa antidumping și abia peste tot acest total se calculează taxa pe valoarea adăugată. Baza de impozitare pentru import, potrivit articolului 289 alineatul (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, este valoarea în vamă la care se adaugă orice taxe datorate ca urmare a importului, cu excepția taxei pe valoarea adăugată însăși, iar aceeași regulă stă și în articolele 85 și 86 din Directiva 2006/112/CE.
Concret, la un transport de 10.000 de euro cumpărat de la Shandong Taihe, taxa antidumping este de 15.670 de euro. Baza de calcul pentru taxa pe valoarea adăugată devine cel puțin 25.670 de euro, iar cota standard de 21% înseamnă încă 5.390,70 euro. La același transport cumpărat de la un furnizor care intră la nivelul rezidual de 192,2%, taxa este de 19.220 de euro, iar taxa pe valoarea adăugată de 6.136,20 euro. Diferența dintre cele două situații, 4.295,50 euro, reprezintă aproape 43% din valoarea facturii. Taxa pe valoarea adăugată se deduce de o firmă plătitoare, taxa antidumping nu se deduce niciodată: rămâne în cost.
Al doilea efect este de dată. Potrivit articolului 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036, taxa definitivă se aplică numai produselor puse în liberă circulație după intrarea în vigoare a actului, deci de la 22 septembrie 2026. Un transport plecat din China înainte de această dată, dar vămuit după ea, intră sub taxă. Contează momentul declarației vamale, nu data contractului și nici data încărcării pe vapor.
Al treilea efect privește banii deja depuși. Din mai 2026, importatorii plăteau o taxă provizorie instituită prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1045, publicat la 13 mai 2026. Prin articolul 2 din noul regulament, sumele acelea se percep definitiv, iar ce s-a depus peste nivelurile definitive se returnează. Regula se completează cu articolul 10 alineatul (3) din regulamentul de bază, care merge și în cealaltă direcție: dacă taxa definitivă este mai mare decât cea provizorie, diferența nu se percepe. Așadar, nimeni nu primește o notă de plată suplimentară pentru perioada mai 2026 până la 21 septembrie 2026, iar cine a depus mai mult decât se datorează acum își primește banii înapoi.
Al patrulea efect este unul care nu s-a produs, deși putea. Importurile fuseseră puse sub evidența vămii din 27 noiembrie 2025, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/2385, tocmai ca să existe posibilitatea taxării retroactive. Regulamentul de bază permite, în articolul 10 alineatul (4), perceperea taxei definitive și pentru mărfuri declarate cu cel mult 90 de zile înainte de aplicarea măsurilor provizorii, dar numai dacă, printre altele, importurile au crescut substanțial în acel răstimp. Comparația volumelor a arătat o scădere de 22% într-o variantă de calcul și o creștere de 1% în cealaltă, deci condiția nu este îndeplinită. Concluzia, scrisă în considerentul 96: nu se percepe nimic retroactiv. Firmele care au importat în iarna și primăvara lui 2026 rămân cu ce au plătit atunci, adică nimic până la măsurile provizorii.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Până la 12 mai 2026, importul acestei substanțe din China nu era grevat de nicio taxă suplimentară. Din mai 2026 s-a plătit o taxă provizorie, care este o garanție: se depune, dar nu se știe dacă rămâne la stat. Din 22 septembrie 2026 taxa este definitivă, se plătește la fiecare vămuire și rămâne acolo.
Între etapa provizorie și cea definitivă, calculul s-a modificat de trei ori, iar traseul se vede în considerentele 45 până la 50. Mai întâi, Comisia a acceptat argumentul producătorului chinez Shandong Taihe și a scos din costul de producție ambalajele reutilizate, care fuseseră numărate ca și cum ar fi fost cumpărate de fiecare dată. Apoi a eliminat din grupul de societăți braziliene folosite ca reper pe BASEQUIMICA S.A., după ce a constatat că este mai degrabă o firmă de comerț decât un producător de substanțe chimice. În sfârșit, a înlocuit datele financiare ale UNIPAR CARBOCLORO S.A. luate din baza Orbis cu cele din raportul anual al societății pe 2024, fiindcă primele dispăruseră din Orbis fără explicație, și a corectat modul în care fusese citit profitul acelei societăți. Rezultatul final este că valorile de referință aplicate costului de producție au ajuns la 10,3% pentru cheltuielile de vânzare și administrative și la 17,6% pentru profit, ambele raportate la costul mărfurilor vândute.
S-a schimbat și lista societăților cu nume. Anexa regulamentului cuprinde două fabrici chineze care au cooperat fără să fie incluse în eșantion, Shandong Green Technologies și Hebei Longke, iar acestea primesc 173,8%, un nivel intermediar. Orice altă fabrică din China, inclusiv una care abia acum începe să exporte, plătește 192,2% până obține altceva. Articolul 3 din regulament lasă o poartă: un producător nou poate cere să fie trecut la nivelul societăților cooperante neincluse în eșantion, dacă dovedește că nu a exportat în perioada investigată, cuprinsă între 1 iulie 2024 și 30 iunie 2025, că nu este legat de nicio firmă vizată de măsuri și că a exportat efectiv după aceea sau are un contract ferm pentru cantități semnificative.
Ce nu s-a schimbat deloc este definiția produsului. Considerentul 13 arată că nimeni nu a contestat-o, așa că descrierea rămâne cea din faza provizorie. Pentru un importator, asta înseamnă că nu are rost să spere într-o reîncadrare tarifară: dacă marfa era acoperită de taxa provizorie, este acoperită și de cea definitivă.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Fixează o cifră clară pentru fiecare furnizor și o leagă de un cod pe care vameșul îl citește direct. Un importator poate calcula costul înainte de a semna contractul, ceea ce în faza provizorie nu se putea, fiindcă nu se știa dacă și cât rămâne la stat.
- Închide riscul retroactiv. Considerentul 96 spune că nu se percepe nimic pentru perioada în care importurile au stat sub evidența vămii, iar articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/1036 interzice perceperea diferenței acolo unde taxa definitivă a urcat peste cea provizorie.
- Păstrează singurul producător din Uniune. Considerentul 76 arată că acesta are o capacitate care depășește cu peste 5 kilotone consumul întregii Uniuni, estimat la 11,3 până la 15 kilotone, deci există fizic o alternativă la marfa chinezească.
- Corectează ce s-a dovedit greșit în etapa provizorie. Patru dintre argumentele părților au fost acceptate, trei venite de la producătorul chinez și unul de la reclamant, iar calculul a fost refăcut și comunicat de două ori părților pentru observații.
- Lasă o cale deschisă fabricilor noi. Articolul 3 permite adăugarea unui producător-exportator nou la nivelul de 173,8%, fără să aștepte expirarea măsurii peste cinci ani.
Ce rămâne o problemă
- Nu spune nicăieri cât ține. Regulamentul are un articol despre intrarea în vigoare și niciunul despre ieșirea din vigoare. Cei cinci ani de care depinde tot calendarul unui importator se găsesc în articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036, un act pe care regulamentul de față nu îl citează în legătură cu durata.
- Nu reproduce nivelurile provizorii. Returnarea sumelor depuse peste nivelurile definitive este prevăzută în articolul 2, dar cine vrea să afle dacă are ceva de recuperat trebuie să deschidă separat Regulamentul (UE) 2026/1045 și să compare singur.
- Mută un risc mare pe o formalitate de factură. Diferența dintre 156,7% și 192,2% se pierde integral dacă declarația de pe factură nu este datată, semnată sau nu poartă codul adițional TARIC, iar regulamentul nu prevede nicio procedură de îndreptare ulterioară.
- Lasă piața practic în mâna unui singur furnizor european. Utilizatorul care a ridicat obiecția, Hypred, reprezintă între 1% și 3% din industria consumatoare din Uniune, iar Comisia i-a respins argumentul arătând că situația unui utilizator atât de mic nu reflectă neapărat totalitatea utilizatorilor. Obiecția de fond, dependența de o singură sursă, rămâne fără răspuns.
- Nu publică niciun număr pentru marja de prejudiciu. Secțiunea 6.1 confirmă constatările din regulamentul provizoriu printr-o trimitere, fără cifre, astfel încât cititorul nu poate vedea cât de sus a urcat taxa peste nivelul strict necesar ca să oprească paguba.
Sfaturi utile
- Verificați întâi codul tarifar al mărfii pe care o cumpărați, nu denumirea comercială. Dacă intră la NC 2931 49 80, cu codul TARIC 2931 49 80 60, și originea este China, taxa se aplică. Numele de pe ofertă poate fi orice.
- Cereți furnizorului declarația de pe factură înainte de expediere, nu la vamă. Articolul 1 alineatul (3) cere o declarație datată și semnată de un reprezentant al societății care emite factura, identificat prin nume și funcție, care să certifice volumul, produsul, denumirea și adresa fabricii, codul adițional TARIC și țara. Lipsa oricărui element din această listă mută transportul la 192,2%.
- Treceți codul adițional TARIC în declarația vamală, nu doar în factură. Codurile sunt 88CI, 88CJ, 88CK, 88CL și 88CM pentru societățile cu nume și 8999 pentru restul. Fără codul corect, sistemul vamal aplică nivelul rezidual.
- Nu presupuneți că o filială a unei societăți din listă beneficiază de nivelul ei. Considerentul 85 este explicit: entitățile afiliate societăților menționate nu pot folosi nivelurile individuale și intră la taxa pentru toate celelalte importuri.
- Dacă ați plătit taxa provizorie din mai 2026, comparați nivelul plătit atunci cu cel din articolul 1 alineatul (2) și cereți restituirea diferenței prin autoritatea vamală la care ați făcut vămuirea. Returnarea este prevăzută expres în articolul 2 și nu depinde de o cerere a furnizorului.
- Când refaceți bugetul de achiziție, calculați și taxa pe valoarea adăugată aferentă taxei antidumping, chiar dacă o deduceți. Sunt bani blocați între plată și deducere, iar la 192,2% suma nu este mică: la un transport de 10.000 de euro vorbim despre peste 6.000 de euro numai taxă pe valoarea adăugată.
- Dacă vă aprovizionați de la o fabrică din China care nu apare în regulament, verificați dacă are dreptul să ceară nivelul de 173,8% pe calea articolului 3. Condițiile sunt trei și se dovedesc cu documente, iar cererea se adresează Comisiei, nu vămii române.
Întrebări frecvente
Ce sunt, pe înțelesul tuturor, acizii alchilfosfonici?
Cine plătește taxa, exportatorul chinez sau firma din România?
Taxa aceasta înlocuiește taxa vamală obișnuită?
Am importat în februarie 2026, când importurile erau sub evidența vămii. Voi primi o notă de plată retroactivă?
Am plătit taxa provizorie din mai 2026. Primesc ceva înapoi?
Cât timp se aplică taxa?
Se poate schimba nivelul taxei mai devreme de cinci ani?
România este menționată în regulament?
Erori și neconcordanțe în textul publicat
- Tabelul 1, rândul Metanol, paginile 5 și 6. Aceeași substanță, cu același cod al mărfurilor 2905.11.00 și aceeași valoare nedistorsionată, 3 300,10 CNY, apare ca materie primă cu unitatea de măsură tona și, în continuarea tabelului, ca subprodus, cu unitatea kilogramul. Între cele două citiri este o diferență de o mie de ori. Creditul pentru subproduse se scade din costul de producție, deci intră direct în valoarea normală și, prin ea, în marja de dumping care a devenit taxă. Din text nu se poate stabili care dintre cele două unități a fost folosită efectiv în calcul.
- Considerentele 48 și 54. Considerentul 48 spune despre înlocuirea datelor financiare ale UNIPAR CARBOCLORO cu cele din raportul anual că revizuirea a avut un impact asupra marjelor de dumping. Considerentul 54 spune despre revizuirea valorilor de referință pentru costurile de vânzare, administrative și pentru profit, descrisă în considerentul 50, care cuprinde aceeași corecție, că nu a avut niciun impact asupra marjelor de dumping, și atribuie modificarea exclusiv ajustării ambalajelor din considerentele 45 și 46. Un cititor de bună-credință nu poate stabili din act dacă recalcularea costurilor și a profitului a mișcat sau nu marjele, deși aceasta este singura verigă care leagă cifrele provizorii de cele definitive.
- Considerentul 55. Fraza introductivă anunță marjele de dumping definitive, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, dar coloana tabelului care urmează se numește Taxa antidumping definitivă, la fel ca în considerentele 74 și 84 și ca în articolul 1 alineatul (2). Actul nu enunță astfel nicăieri marjele de dumping sub numele lor, iar plafonul din articolul 9 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/1036, potrivit căruia taxa nu poate depăși marja de dumping, nu poate fi verificat din text decât presupunând că cele două rânduri de cifre sunt identice.
Analiza redacției
Cea mai scumpă propoziție din acest regulament nu este niciuna dintre cele care fixează procentele, ci declarația de pe factură cerută de articolul 1 alineatul (3). Puse una lângă alta, cifrele arată cât valorează o semnătură. La un transport de 10.000 de euro cumpărat de la Shandong Taihe, nivelul individual de 156,7% înseamnă 15.670 de euro taxă. Dacă factura nu poartă declarația cerută, se aplică nivelul rezidual de 192,2%, adică 19.220 de euro. Diferența de 3.550 de euro atrage și o taxă pe valoarea adăugată în plus de 745,50 de euro, fiindcă taxa antidumping intră în baza de impozitare. Costul total al unei formalități neîndeplinite ajunge la 4.295,50 de euro, aproape 43% din valoarea facturii. Regulamentul nu prevede niciun mecanism de îndreptare a unei facturi neconforme după vămuire, spre deosebire de regimul obișnuit al dovezii de origine preferențială, unde o remediere ulterioară este posibilă.
A doua observație iese din aritmetica nivelului de 173,8% acordat societăților cooperante din anexă. Media simplă a celor trei fabrici din eșantion, 183,8%, 192,2% și 156,7%, este 177,6%. Nivelul publicat este cu aproape patru puncte sub această medie, ceea ce nu este o eroare, fiindcă media se face ponderat, după volumele exportate. Dar din asta rezultă ceva ce actul nu spune: ponderea celei mai ieftin taxate fabrici, Shandong Taihe, trebuie să fie mai mare de o treime din eșantion, iar dacă se refac calculele cu cele două extreme posibile de repartizare a restului, ea se află undeva între 37% și 52% din volumul exportat de eșantion. Practic, cele două societăți din anexă primesc un nivel a cărui bază de calcul nu poate fi verificată de nimeni din afară, pentru că volumele sunt confidențiale, iar actul nu publică nici măcar ponderile, nici ordinea de mărime.
A treia observație privește calendarul, și e cea mai vizibilă dacă pui datele în șir. Plângerea a fost depusă la 7 august 2025, investigația s-a deschis 42 de zile mai târziu, la 18 septembrie 2025, iar regulamentul definitiv a fost adoptat la 18 septembrie 2026, exact 365 de zile după deschidere. Înregistrarea importurilor a durat, de la 27 noiembrie 2025 până la măsurile provizorii din 12 mai 2026, 166 de zile, iar rezultatul ei a fost zero: condiția creșterii substanțiale a importurilor nu s-a îndeplinit, așa cum scrie în considerentele 95 și 96. Altfel spus, aproape șase luni în care orice importator a trebuit să își asume posibilitatea unei taxe retroactive s-au încheiat fără nicio taxă, iar actul care constată asta apare la zece luni după ce înregistrarea a început. Nicăieri în regulament nu există o obligație a Comisiei de a anunța mai devreme că retroactivitatea nu se va aplica, deși datele pe care s-a bazat concluzia existau de la sfârșitul perioadei de investigație.
Într-un alt dosar, calendarul a fost dus până în ultima zi posibilă: reexaminarea taxei pe fibra de sticlă din Egipt a fost deschisă cu două zile înainte de expirare și a ținut 15 luni.
În fine, regulamentul instituie o taxă care schimbă structura unei piețe și nu spune în text nici cât ține, nici de la ce dată curge durata. Articolul 4 vorbește doar despre intrarea în vigoare. Cei cinci ani vin din articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036, care este citat în regulament pentru alte lucruri, dar nu pentru durată. Pentru un cumpărător care își face un contract pe termen lung, diferența dintre a ști că 22 septembrie 2031 este orizontul și a nu ști nimic este întreaga planificare a aprovizionării. La asta se adaugă faptul că în Uniune rămâne un singur producător, cu o capacitate care, potrivit considerentului 76, depășește cu peste 5 kilotone consumul de 11,3 până la 15 kilotone al Uniunii. Comisia respinge obiecția privind dependența de o singură sursă pe motiv că utilizatorul care a ridicat-o reprezintă doar 1% până la 3% din industria consumatoare, ceea ce răspunde la întrebarea cine a formulat obiecția, nu la obiecția în sine.
Ce ar trebui schimbat
- Unitatea de măsură a metanolului ca subprodus ar trebui corectată printr-o rectificare publicată. O rectificare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, ar închide într-o singură frază un dubiu de o mie de ori pe un element care intră în valoarea normală și, prin ea, în cele cinci procente care se plătesc la vamă.
- Regulamentul ar trebui să spună în articolul 4 până când se aplică măsura. O a doua teză de forma măsurile se aplică timp de cinci ani de la data intrării în vigoare, sub rezerva reexaminării prevăzute la articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar scuti orice importator de căutarea într-un alt act și ar face data de 22 septembrie 2031 vizibilă din primul text pe care îl deschide.
- Nivelurile provizorii ar trebui reproduse alături de cele definitive. În articolul 2 scrie că se returnează ce s-a depus în plus, dar nu și față de ce. Un tabel comparativ de cinci rânduri ar transforma o comparație între două regulamente într-o lectură de zece secunde și ar arăta fiecărui importator, direct, dacă are bani de recuperat.
- Declarația de pe factură ar trebui publicată ca model, în anexă, și dublată de o cale de remediere. Atât timp cât o omisiune formală costă până la 43% din valoarea facturii, un formular tip și un termen în care factura poate fi refăcută și prezentată autorității vamale ar muta sancțiunea de pe formă pe fond, adică pe originea reală a mărfii.
- Marja de prejudiciu ar trebui publicată cifric, nu doar prin trimitere. Atunci când taxa depășește deliberat nivelul necesar pentru înlăturarea prejudiciului, în temeiul articolului 7 alineatul (2a), singurul mod în care un cititor poate măsura cât de mare este abaterea este să vadă ambele numere. Publicarea lor nu afectează confidențialitatea, fiindcă procentele finale se publică oricum.
- Încheierea unei înregistrări fără urmări ar trebui anunțată separat și din timp. O notă publicată în momentul în care Comisia constată că nu sunt îndeplinite condițiile din articolul 10 alineatul (4) ar scurta cu luni bune incertitudinea importatorilor, în loc să o lase să se rezolve tăcut, într-un considerent al regulamentului final.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/2088 din 21 septembrie 2026 16 pagini PDF, 657 KB
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2026/2088 AL COMISIEI din 18 septembrie 2026 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de colectare definitivă a taxei provizorii instituite la importurile de anumite tipuri de acizi alchilfosfonici și săruri de sodiu ale acestora, originare din Republica Populară Chineză
EMITENT: Comisia Europeană
Publicat în: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/2088 din 21 septembrie 2026
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 9 alineatul (4),
întrucât:
1. PROCEDURA
1.1. Deschiderea procedurii
(1) La 18 septembrie 2025, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de anumite tipuri de acizi alchilfosfonici și săruri de sodiu ale acestora („PBTC”), originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „China” sau „țara în cauză”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).
(2) Comisia a deschis investigația în urma unei plângeri depuse la data de 7 august 2025 de către LANXESS Deutschland GmbH (denumit în continuare „Lanxess” sau „reclamantul”). Plângerea a fost depusă de industria Uniunii producătoare de anumite tipuri de acizi alchilfosfonici și săruri de sodiu ale acestora în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conținea elemente de probă privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației.
1.2. Înregistrarea
(3) Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/2385 (3) (denumit în continuare „regulamentul de înregistrare”).
1.3. Măsuri provizorii
(4) La 12 mai 2026, Comisia a instituit taxe antidumping provizorii la importurile de anumite tipuri de acizi alchilfosfonici și săruri de sodiu ale acestora, originare din Republica Populară Chineză, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1045 (4) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”).
1.4. Procedura ulterioară
(5) În urma comunicării faptelor și considerentelor esențiale pe baza cărora a fost instituită o taxă antidumping provizorie (denumită în continuare „comunicarea constatărilor provizorii”), unul dintre utilizatori (Hypred) și producătorul-exportator chinez inclus în eșantion, Shandong Taihe Technologies Co., Ltd (denumit în continuare „Taihe”), și-au exprimat în scris opiniile cu privire la constatările provizorii în termenul prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din regulamentul provizoriu.
(6) Părților care au solicitat acest lucru li s-a oferit posibilitatea de a fi audiate. A avut loc o audiere cu Taihe.
(7) Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale finale. Pentru a-și formula constatările definitive, Comisia a examinat observațiile transmise de părțile interesate și și-a revizuit concluziile preliminare, dacă a fost cazul.
(8) Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de PBTC originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „comunicarea constatărilor finale”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la comunicarea constatărilor finale.
(9) În urma comunicării constatărilor finale, Taihe a prezentat observații cu privire la calcularea valorilor de referință pentru costurile VAG și profit comunicate anterior. Prin urmare, Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora a fost revizuită valoarea normală („comunicare suplimentară a constatărilor finale”). Toate părțile au beneficiat de o perioadă în care au putut prezenta observații cu privire la comunicarea suplimentară a constatărilor finale.
(10) În urma comunicării suplimentare a constatărilor finale, Lanxess a prezentat observații cu privire la calculul revizuit al valorilor de referință pentru costurile VAG și profit utilizate pentru construirea valorii normale. Prin urmare, Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora a fost revizuită valoarea normală („a doua comunicare suplimentară a constatărilor finale”). Toate părțile au beneficiat de o perioadă în care au putut prezenta observații cu privire la cea de-a doua comunicare suplimentară a constatărilor finale. Taihe a prezentat observații. Totuși, aceste observații reiterează aceleași argumente ca cele invocate în urma comunicării constatărilor anterioare ale Comisiei și nu se referă la faptele și considerațiile care au făcut obiectul celei de a doua comunicări suplimentare a constatărilor finale. Comisia face trimitere la considerentele 28 și 67 din prima sa comunicare suplimentară a constatărilor finale, în care aceste observații au fost luate în considerare și respinse.
(11) Nu s-a primit nicio cerere de intervenție a consilierului-auditor.
1.5. Eșantionarea
(12) Nu s-au primit observații cu privire la eșantionare. În consecință, au fost confirmate concluziile formulate în considerentele 8-14 din regulamentul provizoriu.
2. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR
(13) În lipsa oricăror observații referitoare la definiția produsului și la produsul similar, au fost confirmate concluziile formulate în considerentele 21-27 din regulamentul provizoriu.
3. DUMPINGUL
3.1. Procedura de stabilire a valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază
(14) În cazul de față, Comisia nu a primit observații cu privire la procedura de stabilire a valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.
(15) Prin urmare, se confirmă constatările provizorii ale Comisiei din considerentul 36 din regulamentul provizoriu.
3.2. Valoarea normală
3.2.1. Existența unor distorsiuni semnificative
(16) În lipsa oricăror observații privind existența unor denaturări semnificative, se confirmă constatările din considerentele 34-134 din regulamentul provizoriu.
3.2.2. Țara reprezentativă
(17) În urma publicării regulamentului provizoriu, Taihe și-a reiterat afirmația potrivit căreia Turcia ar fi trebuit să fie selectată ca țară reprezentativă în locul Braziliei, susținând că, în cazul unora dintre factorii de producție, Turcia a importat mai puțin din China decât Brazilia.
(18) De la bun început, Comisia a reamintit că proporția importurilor unora dintre factorii de producție din China în Brazilia nu s-a dovedit a fi de natură să descalifice Brazilia ca potențială țară reprezentativă. Pe de altă parte, Comisia a concluzionat că Turcia nu este o țară reprezentativă adecvată, deoarece datele disponibile public (Orbis) pentru producătorii turci de „alți compuși organo-anorganici” au indicat o rată nejustificat de ridicată pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costurile VAG”) (59 %) (5). În urma publicării regulamentului provizoriu, Taihe a susținut că Comisia nu a dezvăluit societățile sau datele lor financiare disponibile în Orbis și, prin urmare, nu a fost în măsură să verifice calculul ratei costurilor VAG și dacă acești producători turci au fabricat „alți compuși organo-anorganici”.
(19) Ca răspuns la observațiile formulate de Taihe, lista producătorilor turci de „alți compuși organo-anorganici” la care se face referire în considerentul 149 din regulamentul provizoriu a fost pusă la dispoziție în dosarul destinat consultării de către părțile interesate.
(20) Taihe a susținut că, pentru stabilirea unor valori nedistorsionate pentru costurile VAG și rata profitului pentru PBTC, Comisia ar fi putut utiliza datele financiare ale societății turce TARKİM BİTKİ KORUMA SANAYİ VE TICARET A.S. (TARKİM).
(21) În mod alternativ, Taihe a susținut că, deși Comisia a concluzionat că Turcia nu dispune de date financiare ușor accesibile, acest lucru nu ar trebui să constituie un obstacol în selectarea Turciei drept țară reprezentativă adecvată. În consecință, Taihe a propus Comisiei să utilizeze prețurile de import ale Turciei pentru a stabili prețurile nedistorsionate pentru factorii de producție și să folosească datele financiare ale producătorilor din alte țări pentru a stabili costurile VAG și rata profitului. În acest scop, Taihe a propus Comisiei să utilizeze datele financiare ale societății turce TARKİM menționate anterior și ale societății malaysiene ANCOM BERHAD.
(22) Comisia nu este de acord cu aceste afirmații. Astfel cum se explică în nota la dosar privind sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale (menționată în considerentul 33 din regulamentul provizoriu), societățile care fabrică produse din aceeași categorie generală ar trebui să își raporteze activitățile la codul NACE 20.14. Societățile propuse de Taihe, TARKİM și ANCOM BERHAD, nu și-au raportat activitățile la codul NACE 20.14 și, prin urmare, nu pot fi considerate o sursă adecvată pentru stabilirea unor valori nedistorsionate pentru costurile VAG și profit.
(23) În consecință, sugestia formulată de Taihe de a utiliza prețurile de import ale Turciei pentru a stabili prețurile nedistorsionate pentru factorii de producție și de a folosi datele financiare ale producătorilor din alte țări pentru a stabili costurile VAG și rata profitului nu poate fi acceptată. Astfel cum se descrie în considerentul 22 de mai sus, Taihe nu a furnizat surse alternative adecvate pentru stabilirea costurilor VAG și a profitului și nici nu a prezentat vreo afirmație motivată împotriva caracterului rezonabil al surselor utilizate de Comisie pentru stabilirea acestora. Prin urmare, Comisia a susținut că sursele utilizate în regulamentul provizoriu pentru factorii de producție, costurile VAG și profit sunt adecvate.
(24) În lipsa altor observații și pe baza celor de mai sus, se confirmă concluzia provizorie enunțată în considerentul 155 din regulamentul provizoriu.
3.2.3. Factorii de producție
3.2.3.1. Materii prime
(25) În urma publicării regulamentului provizoriu, Taihe a susținut că Comisia nu ar fi trebuit să utilizeze datele furnizate de Global Trade Atlas („GTA”) privind importurile din toate țările către toate țările pentru a stabili o valoare de referință internațională nedistorsionată pentru fosfit de dimetil („DMPI”), astfel cum se prevede în considerentul 144 din regulamentul provizoriu. Mai precis, Taihe a susținut că Comisia ar fi trebuit să excludă exporturile din Germania și Elveția pentru a stabili un preț nedistorsionat pentru DMPI. Ca alternativă, Grupul Taihe a propus Comisiei să folosească prețul de export al DMPI din India ca preț nedistorsionat pentru DMPI sau să utilizeze costul de producție al DMPI pentru a calcula un astfel de preț.
(26) Comisia nu a fost de acord cu aceste afirmații. Astfel cum se menționează în considerentul 144 din regulamentul provizoriu, nu au existat aproape deloc importuri de DMPI în țările cu venituri medii-superioare și, prin urmare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, s-a constatat că prețurile internaționale nedistorsionate sunt cea mai adecvată valoare de referință în acest caz. Prin urmare, această afirmație este respinsă.
(27) În urma comunicării constatărilor finale, Taihe a susținut că Comisia nu a comunicat nici motivele neexcluderii exporturilor din Germania și Elveția pentru stabilirea unui preț nedistorsionat pentru DMPI, nici motivele pentru care nu a fost construit prețul de referință pentru DMPI. Taihe și-a reiterat, de asemenea, afirmația potrivit căreia Comisia ar fi trebuit să construiască prețul de referință pentru DMPI în loc să utilizeze prețurile internaționale nedistorsionate. În urma comunicării suplimentare a constatărilor finale menționate în considerentul 9, Taihe și-a reiterat afirmația privind excluderea exporturilor din Elveția către UE din cauza prețului lor anormal de ridicat menționat în considerentul 25. Taihe a susținut că există motive pentru a suspecta că produsele DMPI exportate din Elveția către UE nu erau produse de calitate tehnică obișnuită din cauza diferenței de preț relevante și, prin urmare, prețul de export al DMPI din Elveția ar trebui exclus.
(28) După cum se explică în considerentul 26 de mai sus, prețurile internaționale nedistorsionate s-au dovedit a fi cea mai adecvată valoare de referință în acest caz, în care nu au existat aproape deloc importuri de DMPI în țări cu venituri medii-superioare. Utilizarea prețurilor internaționale nedistorsionate este în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, iar aceste prețuri au reprezentat un număr și un volum suficient de tranzacții și, prin urmare, au fost considerate reprezentative și rezonabile. Taihe nu a prezentat niciun element de probă nou în această privință. În observațiile sale cu privire la comunicarea suplimentară a constatărilor finale, Taihe a furnizat facturi care indică diferența de preț dintre HEDP de calitate tehnică și HEDP de calitate electronică. În primul rând, HEDP este un produs diferit de DMPI și, prin urmare, nu poate fi luat în considerare la stabilirea prețului de referință pentru DMPI. Prin urmare, aceste afirmații sunt respinse. În al doilea rând, celelalte argumente din observațiile Taihe cu privire la comunicarea suplimentară a constatărilor finale nu s-au limitat la dispozițiile comunicării suplimentare a constatărilor finale, ci s-au referit la alte dispoziții din documentul de informare generală care au fost comunicate părților interesate pentru observații într-o etapă anterioară a investigației. Prin urmare, afirmațiile respective nu au putut fi luate în considerare în acest stadiu al investigației.
(29) În urma comunicării constatărilor finale, Taihe a susținut, de asemenea, că Comisia ar trebui să utilizeze prețurile DMPI din cadrul Uniunii ca valoare de referință pentru a stabili prețuri nedistorsionate în locul prețurilor internaționale sau, cel puțin, ca parte a prețurilor internaționale. În plus, Taihe a susținut că, în cazul în care Comisia utilizează prețurile internaționale, aceasta nu ar trebui să ia în considerare prețurile de export ale Elveției și Malaysiei, deoarece Taihe le consideră anormal de ridicate sau de scăzute.
(30) Comisia nu este de acord cu aceste afirmații. Articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază prevede utilizarea ca valoare de referință a prețurilor internaționale nedistorsionate. După cum s-a explicat în considerentul 28 de mai sus, prețurile internaționale obținute din GTA au fost considerate reprezentative și rezonabile. În plus, ar trebui remarcat faptul că, în orice populație suficient de mare de tranzacții, este inerent din punct de vedere statistic ca tranzacțiile individuale să fie încheiate la prețuri atât mai mari, cât și mai mici decât media. Prin urmare, apariția unor astfel de abateri nu indică, în sine, vreo abatere de la nivelul rezonabil al prețurilor. În consecință, pentru a obține o măsură fiabilă și reprezentativă din punct de vedere statistic a nivelului aplicabil al prețurilor, nivelul mediu al prețurilor ar trebui calculat prin raportare la întreaga populație relevantă de tranzacții. Recurgerea la tranzacții individuale sau la un subset limitat și potențial nereprezentativ al acestora poate denatura evaluarea și nu poate oferi același grad de fiabilitate statistică ca o analiză bazată pe populația de tranzacții în ansamblu. Prin urmare, afirmația privind neluarea în considerare a prețurilor de export ale Elveției și Malaysiei este respinsă.
(31) De asemenea, Comisia nu este de acord cu sugestia de a utiliza prețurile din cadrul Uniunii ca valoare de referință. Uniunea Europeană („UE”) formează o piață internă unică, ce implică o integrare amplă dincolo de domeniul comerțului, iar datele comerciale pe care le raportează se referă la comerțul exterior comun al UE cu țările partenere. În consecință, prețurile care rezultă din tranzacțiile dintre statele membre nu constituie prețuri internaționale în același sens ca prețurile dintre parteneri comerciali independenți. Prin urmare, afirmația privind utilizarea prețurilor din cadrul Uniunii este respinsă.
(32) În plus, Comisia a revizuit codurile tarifare menționate în tabelul 1 din regulamentul provizoriu pentru containerele IBC și gălețile din plastic și a păstrat numai codurile tarifare care se referă la containerele IBC și gălețile din plastic utilizate pentru producția de PBTC. Tabelul 1 revizuit este prezentat mai jos. Această revizuire nu are niciun impact asupra valorilor de referință pentru factorii de producție.
Tabelul 1
Factorii de producție ai PBTC
| Factor de producție | Codul mărfurilor | Valoare nedistorsionată | Unitate de măsură |
|---|---|---|---|
| Materii prime Sursa datelor: HIS Markit Global Trade Atlas (GTA) (1) pentru importuri și Market Access Map, Centrul de Comerț Internațional (MacMap) (2) pentru taxe vamale |
|||
| Fosfit de dimetil (DMPI) | 2920.21.00 | 42 099,04 CNY | MT |
| Acrilat de metil (esteri metilici ai acizilor acrilici) (AM) | 2916.12.10 | 14 023,20 CNY | MT |
| Anhidridă maleică (AM) | 2917.14.00 | 8 672,81 CNY | MT |
| Metanol (alcool metilic) MeOH | 2905.11.00 | 3 300,10 CNY | MT |
| Containere intermediare pentru materialele în vrac (IBC) din polimeri | 3925.10.00 | 42 455,19 CNY | MT |
| Găleți din plastic | 3923.90.90 | 67 003,64 CNY | MT |
| Forța de muncă | |||
| Forța de muncă | nu se aplică | 23,01 CNY | Ore de lucru |
| Energie Surse de date: Energie electrică: Ministério de Minas e Energia din Brazilia (3), Apă: Sanel Brazil (4), Gaze: Ministério de Minas e Energia din Brazilia (5), metodologia sugerată de Departamentul pentru Energie al SUA (6) pe baza costului gazelor necesare pentru producerea acestuia |
|||
| Energie electrică | nu se aplică | 1,08 CNY | kWh |
| Apă | nu se aplică | 13,36 CNY | M3 |
| Abur | nu se aplică | 206-252 CNY | MT |
| Subproduse | |||
| Metanol (alcool metilic) MeOH | 2905.11.00 | 3 300,10 CNY | Kg |
Note la tabelul 1: (1) https://connect.spglobal.com/. (2) www.macmap.org. (3) https://www.gov.br/mme/pt-br/assuntos/secretarias/sntep/publicacoes/boletins-mensais-de-energia/boletins%20anos%20anteriores/2024/english. (4) https://www.sanel.eco.br/legislacao-e-tarifas/. (5) https://www.gov.br/mme/pt-br/assuntos/secretarias/sntep/publicacoes/boletins-mensais-de-energia/boletins%20anos%20anteriores/2024/english. (6) https://www1.eere.energy.gov/manufacturing/tech_assistance/pdfs/steam15_benchmark.pdf. Metodologia se referă la costul aburului saturat pentru valorile tipice ale presiunii de funcționare și ale temperaturii apei de alimentare. În contextul aplicării metodologiei, a fost efectuat un calcul pe baza utilizării presiunii și temperaturii de către fiecare societate.
(33) În lipsa altor observații și pe baza celor de mai sus, se confirmă concluziile provizorii enunțate în considerentele 156-161 din regulamentul provizoriu.
3.2.3.2. Forța de muncă
În lipsa oricăror observații, se confirmă constatările enunțate în considerentele 162-163 din regulamentul provizoriu.
3.2.3.3. Energie electrică
(34) În lipsa oricăror observații, se confirmă constatările din considerentul 164 din regulamentul provizoriu.
3.2.3.4. Apă
(35) În lipsa oricăror observații, se confirmă constatările din considerentul 165 din regulamentul provizoriu.
3.2.3.5. Abur
(36) În lipsa oricăror observații, se confirmă constatările din considerentul 166 din regulamentul provizoriu.
3.2.3.6. Subproduse
(37) În lipsa oricăror observații, se confirmă constatările din considerentul 167 din regulamentul provizoriu.
3.2.3.7. Cheltuielile indirecte de fabricație, costurile VAG și profitul
(38) Datele privind costurile VAG și profitul utilizate la stabilirea valorii normale la nivelul franco fabrică au fost preluate din datele financiare pentru 2024 ale următoarelor societăți braziliene, astfel cum se explică în considerentul 153 din regulamentul provizoriu: — UNIPAR CARBOCLORO S.A; — VIDEOLAR-INNOVA S/A; — BRASKEM GREEN S.A; — BASEQUIMICA S.A.
(39) În urma publicării regulamentului provizoriu, Taihe a susținut că datele financiare ale UNIPAR CARBOCLORO S.A. (denumită în continuare „UNIPAR”) și BASEQUIMICA S.A. (denumită în continuare „BASEQUIMICA”) ar trebui excluse. Taihe a susținut că UNIPAR nu produce „alți compuși organo-anorganici” din care face parte PBTC, că activitatea principală a BASEQUIMICA este comercializarea și că aceasta nu produce substanțe chimice.
(40) Taihe a susținut, de asemenea, că datele financiare ale Nortox S.A ar trebui să fie luate în considerare de către Comisie ca sursă pentru stabilirea unor valori nedistorsionate pentru costurile VAG și profit.
(41) Comisia a examinat aceste afirmații.
(42) În ceea ce privește excluderea UNIPAR, Comisia a constatat că activitățile raportate de UNIPAR în Orbis le includeau pe cele încadrate la codul NACE 20.14. În plus, portofoliul de produse publicate pe site-ul UNIPAR includea, de asemenea, substanțe chimice pentru tratarea apei (6), și anume categoria produsului care face obiectul investigației. Prin urmare, afirmația referitoare la UNIPAR a fost respinsă.
(43) În ceea ce privește excluderea BASEQUIMICA, Comisia menționează că, deși activitățile societății le includ pe cele încadrate la codul NACE 20.14, societatea este, într-adevăr, mai degrabă o societate comercială decât un producător de substanțe chimice. Prin urmare, afirmația a fost acceptată, iar BASEQUIMICA a fost eliminată de pe lista societăților ale căror date financiare au fost utilizate pentru stabilirea unor valori de referință nedistorsionate pentru costurile VAG și profit.
(44) Comisia a constatat că Nortox S.A, pe care Taihe a sugerat-o ca sursă pentru costurile VAG și profit, nu își raportează activitățile la codul NACE 20.14. Prin urmare, aceasta nu a fost considerată o sursă adecvată pentru stabilirea unor valori nedistorsionate pentru costurile VAG și profit, astfel cum se explică în considerentul 22 de mai sus.
(45) De asemenea, Taihe a susținut că, pentru calculul costului de producție al PBTC, Comisia nu ar fi trebuit să includă volumul consumului de containere (de ambalare) reutilizate.
(46) Comisia a fost de acord cu această afirmație și a ajustat calculul costului de producție în consecință.
(47) În urma comunicării constatărilor finale, astfel cum se menționează în considerentul 9, Taihe a susținut că, în conformitate cu Raportul anual pentru 2024 al UNIPAR, disponibil public, cifrele sale financiare (inclusiv costul mărfurilor vândute și alte cheltuieli de exploatare) au fost diferite de cele utilizate de Comisie.
(48) Comisia a examinat afirmația și a constatat că datele financiare din Raportul anual pentru 2024 al UNIPAR (7) erau într-adevăr diferite de datele din Orbis, care au fost utilizate pentru calcularea taxelor provizorii și care nu mai erau disponibile în Orbis (8). Comisia a revizuit calculele valorilor normale, utilizând datele financiare din Raportul anual pentru 2024 al UNIPAR. Această revizuire a avut un impact asupra marjelor de dumping.
(49) În urma comunicării suplimentare a constatărilor finale, astfel cum se menționează în considerentul 10, Lanxess a prezentat observații cu privire la calculul revizuit al valorilor de referință pentru costurile VAG și profit utilizate pentru construirea valorii normale și a susținut că în calculul revizuit al valorii de referință apare o eroare în tratarea datelor privind profitabilitatea UNIPAR, întrucât suma raportată ca „profit înainte de impozitare” nu a luat în considerare rezultatul financiar net pozitiv al UNIPAR, trebuind, prin urmare, să fie revizuită în consecință. Comisia a fost de acord cu această afirmație și a ajustat în consecință calculul datelor privind profitul UNIPAR și valoarea normală.
(50) În urma excluderii BASEQUIMICA din lista societăților ale căror date financiare au fost utilizate pentru stabilirea unor valori de referință nedistorsionate pentru costurile VAG și profit, corectarea datelor privind profitul pentru UNIPAR, costurile VAG revizuite, exprimate ca procent din costurile mărfurilor vândute (denumite în continuare „CMV”) și aplicate costurilor de producție nedistorsionate, au fost de 10,3 %. Profitul, exprimat ca procent din CMV și aplicat costurilor de producție nedistorsionate, a fost de 17,6 %.
(51) În lipsa altor observații și ținând seama de revizuirile descrise mai sus, se confirmă concluziile provizorii enunțate în considerentele 168-175 din regulamentul provizoriu.
3.3. Prețul de export
(52) În lipsa oricăror observații, se confirmă constatările enunțate în considerentele 176-178 din regulamentul provizoriu.
3.4. Comparația
(53) În lipsa oricăror observații, se confirmă constatările din considerentul 179 din regulamentul provizoriu.
3.5. Marjele de dumping
(54) Astfel cum se arată în considerentele 45 și 46 și în urma afirmațiilor formulate de părțile interesate, Comisia a revizuit marjele de dumping. Revizuirea valorilor de referință nedistorsionate pentru costurile VAG și profit descrise în considerentul 50 nu a avut niciun impact asupra marjelor de dumping.
(55) Marjele de dumping definitive, exprimate ca procent din prețul pentru cost, asigurare și navlu (CIF) la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt după cum urmează:
| Țara de origine | Societatea | Taxa antidumping definitivă (%) |
|---|---|---|
| China | Jiyuan Qingyuan Water Treatment Co., Ltd. | 183,8 |
| China | Nantong Uniphos Chemicals Co., Ltd. | 192,2 |
| China | Shandong Taihe Technologies Co., Ltd. | 156,7 |
| China | Alte societăți cooperante enumerate în anexă | 173,8 |
| China | Toate celelalte importuri originare din China | 192,2 |
4. PREJUDICIUL
4.1. Definiția industriei Uniunii și a producției Uniunii
(56) În lipsa oricăror observații privind definiția industriei Uniunii și a producției Uniunii, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 190-191 din regulamentul provizoriu.
4.2. Consumul la nivelul Uniunii
(57) În lipsa oricăror observații privind consumul la nivelul Uniunii, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 192-196 din regulamentul provizoriu.
4.3. Importurile din China
(58) În lipsa oricăror observații referitoare la volumul, cota de piață, precum și la prețul importurilor din China, se confirmă concluziile provizorii din considerentele 197-207 din regulamentul provizoriu.
4.4. Situația economică a industriei Uniunii
4.4.1. Indicatorii macroeconomici
(59) În lipsa oricăror observații privind indicatorii macroeconomici, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 212-224 din regulamentul provizoriu.
4.4.2. Indicatorii microeconomici
(60) În observațiile sale privind comunicarea constatărilor provizorii, Hypred a contestat analiza Comisiei privind profitabilitatea Lanxess. Potrivit Hypred, analiza profitabilității se limitează doar la perioada recentă (2022-2025) și nu acoperă întregul ciclu de piață. În plus, Hypred a susținut că anul 2022, care a marcat începutul perioadei examinate, când Lanxess a fost profitabilă, a corespuns unui context de piață excepțional (din cauza războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și a costurilor ridicate ale energiei), în care prețul de vânzare ridicat nu poate servi drept referință adecvată.
(61) Se menționează că, deși examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada începând cu anul 2022, evaluarea prejudiciului efectuată de Comisie a implicat o evaluare dinamică a factorilor economici pe parcursul întregii perioade examinate, și nu doar a condițiilor de la începutul și de la sfârșitul perioadei respective. În acest context, indiferent de primul an al perioadei examinate, analiza Comisiei a arătat în mod clar existența unui prejudiciu important adus industriei Uniunii în cursul perioadei de investigație. Prin urmare, o modificare a perioadei examinate nu ar invalida sau nu ar modifica în alt mod constatările privind prejudiciul prevăzute în regulamentul provizoriu.
(62) În plus, în ceea ce privește perioada examinată și extinderea solicitată a acesteia înainte de anul 2022, se reamintește faptul că Comisia dispune de o marjă largă de apreciere în ceea ce privește selectarea unei astfel de perioade. Perioada examinată ar trebui să fie suficient de lungă pentru a permite Comisiei să evalueze în mod corespunzător toți factorii și indicii economici relevanți care influențează situația industriei Uniunii. În cazul de față, în conformitate cu practica sa standard, Comisia a selectat o perioadă de trei ani întregi, precum și perioada de investigație pentru examinarea tendințelor și indicatorilor macroeconomici și microeconomici. Prin urmare, afirmația formulată de Hypred a fost respinsă.
(63) Hypred a susținut, de asemenea, că Lanxess însăși a recunoscut (pe baza unui comunicat de presă privind situația pieței din mai 2026) că actualele condiții de piață din Orientul Mijlociu au îmbunătățit competitivitatea producătorilor europeni de produse chimice, făcând, potrivit Hypred, inutile măsurile antidumping.
(64) Comisia a menționat că Hypred nu a putut demonstra modul în care o oportunitate temporară generată de situația geopolitică actuală ar putea remedia efectul prejudiciabil structural și de lungă durată al importurilor care fac obiectul unui dumping și ar putea înlocui efectiv măsurile de apărare comercială menite să restabilească condițiile de concurență echitabile în sectorul PBTC. În orice caz, astfel de afirmații generale nu ar putea invalida analiza Comisiei privind interesul Uniunii în acest caz. Prin urmare, afirmația formulată de Hypred a fost respinsă.
(65) În absența altor observații privind indicatorii microeconomici, s-au confirmat concluziile menționate în considerentele 225-238 din regulamentul provizoriu.
4.5. Concluzie privind prejudiciul
(66) Având în vedere cele de mai sus, Comisia confirmă constatările de la considerentele 239-245 din regulamentul provizoriu.
5. LEGĂTURA DE CAUZALITATE
(67) În lipsa oricăror observații, se confirmă concluziile privind legătura de cauzalitate enunțate în considerentele 257-261 din regulamentul provizoriu.
6. NIVELUL MĂSURILOR
6.1. Marja de subcotare a prețurilor indicative
(68) În lipsa oricăror observații, se confirmă constatările de la considerentul 267 din regulamentul provizoriu.
6.2. Distorsiuni legate de materiile prime
(69) În urma publicării regulamentului provizoriu, Taihe a susținut că nu au fost îndeplinite condițiile pentru neaplicarea taxei celei mai mici în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a). Taihe a susținut că distorsiunile legate de materiile prime ar trebui examinate luând în considerare materiile prime utilizate la fabricarea produselor în cauză de către fiecare dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion. În consecință, întrucât producătorii-exportatori nu au utilizat triclorura de fosfor (denumită în continuare „PCl3”) în producția de PBTC, orice distorsiuni legate de această materie primă nu au reprezentat un motiv suficient pentru a nu aplica taxa cea mai mică. Taihe nu a fost de acord nici cu includerea PCl3 în calculul efectuat în temeiul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază pentru a stabili dacă o singură materie primă reprezintă peste 17 % din costul de producție al PBTC.
(70) Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. Astfel cum se descrie în considerentul 271 din regulamentul provizoriu, PCl3 este o materie primă încorporată în DMPI, care este principala materie primă pentru PBTC. Prin urmare, chiar dacă producătorii-exportatori incluși în eșantion nu au cumpărat PCl3, aceștia au beneficiat de orice distorsiuni legate de materiile prime care afectează PCl3.
(71) În plus, astfel cum se descrie în considerentele 272-274 din regulamentul provizoriu, PCl3 a reprezentat peste 17 % din costul de producție al PBTC pentru fiecare dintre cei trei producători-exportatori incluși în eșantion, iar prețul PCl3 este distorsionat de una dintre măsurile enumerate la articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, întrucât PCl3 a făcut obiectul cotei de TVA de 13 %, iar rambursarea TVA-ului la export a fost de 0 % în cursul perioadei de investigație. Niciuna dintre aceste constatări nu a fost contestată de niciuna dintre părțile interesate.
(72) Prin urmare, afirmația a fost respinsă, iar concluzia de la considerentul 275 din regulamentul provizoriu a fost menținută.
6.3. Interesul Uniunii în temeiul articolului 7 alineatul (2b) din regulamentul de bază
(73) În lipsa oricăror afirmații, au fost confirmate concluziile de la considerentele 276-285 din regulamentul provizoriu referitoare la interesul Uniunii în temeiul articolului 7 alineatul (2b) din regulamentul de bază.
6.4. Concluzie privind nivelul măsurilor
(74) În urma evaluării de mai sus, taxele antidumping definitive ar trebui stabilite după cum urmează, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază:
| Țara de origine | Societatea | Taxa antidumping definitivă (%) |
|---|---|---|
| China | Jiyuan Qingyuan Water Treatment Co., Ltd. | 183,8 |
| China | Nantong Uniphos Chemicals Co., Ltd. | 192,2 |
| China | Shandong Taihe Technologies Co., Ltd. | 156,7 |
| China | Alte societăți cooperante enumerate în anexă | 173,8 |
| China | Toate celelalte importuri originare din China | 192,2 |
7. INTERESUL UNIUNII
7.1. Observații privind interesul Uniunii în urma comunicării constatărilor provizorii
(75) În răspunsul său la comunicarea constatărilor provizorii, Hypred a contestat afirmația Comisiei potrivit căreia Lanxess dispunea de o capacitate suficientă pentru a satisface cererea Uniunii. Deși este posibil ca, în teorie, Lanxess să dispună de o capacitate suficientă, Hypred a susținut că, în mod constant, societatea nu a reușit să livreze la timp. În sprijinul afirmației sale, Hypred a furnizat e-mailuri din partea Lanxess, inclusiv notificări privind alocarea produselor și răspunsuri întârziate la cererile de cotații.
(76) În primul rând, corespondența cu Lanxess furnizată de Hypred fie era anterioară perioadei examinate, fie se referea mai degrabă la probleme de planificare a reuniunilor sau la întârzieri cauzate de eforturile de îmbunătățire a ofertei de preț decât la întârzieri efective în aprovizionare sau la incapacitatea Lanxess de a satisface cererea. Deși este posibil ca Lanxess să își fi redus ratele de exploatare în contextul importurilor din China care fac obiectul unui dumping și al scăderii consumului, astfel cum se menționează în considerentele 212 și 214 din regulamentul provizoriu, capacitatea sa de producție a rămas la niveluri stabile și suficiente pe parcursul perioadei examinate. De fapt, capacitatea de producție a Lanxess a depășit în mod constant consumul la nivelul Uniunii (de [11,3-15] kt) cu peste 5 kt, astfel cum se prevede în considerentul 299 din regulamentul provizoriu, iar Lanxess este în măsură să răspundă oricărei creșteri a cererii din partea utilizatorilor. Prin urmare, afirmația formulată de Hypred a fost respinsă.
(77) Hypred a contestat, de asemenea, concluzia Comisiei cu privire la impactul limitat al măsurilor antidumping asupra profitabilității utilizatorilor. Potrivit Hypred, chiar dacă ponderea PBTC în costul total poate părea limitată, volatilitatea prețurilor și constrângerile în materie de aprovizionare amplifică în mod semnificativ impactul operațional, în special în relațiile comerciale în care creșterile nu pot fi întotdeauna transferate imediat. Prin urmare, în opinia Hypred, impactul cumulat este semnificativ, chiar dacă pare diluat la scară consolidată.
(78) Se face trimitere la considerentul 296 din regulamentul provizoriu, unde se arată că utilizatorii (inclusiv Hypred) (i) au beneficiat de marje de profit semnificative, (ii) proporția costului PBTC din costul lor de producție a fost limitată și (iii) veniturile lor provenite din produsele care conțin PBTC au fost limitate, reducând astfel și mai mult impactul pe care măsurile l-ar avea, în general, asupra industriei utilizatoare de PBTC. În plus, Comisia menționează că Hypred reprezintă doar o fracțiune (1-3 %) din industria utilizatoare de PBTC din Uniune, iar situația sa nu a reflectat neapărat totalitatea utilizatorilor și, prin urmare, nu este suficientă în sine pentru a schimba concluziile Comisiei privind interesul Uniunii, echilibrând impactul măsurilor asupra tuturor utilizatorilor, producătorilor din Uniune, importatorilor etc. Prin urmare, afirmația formulată de Hypred este respinsă.
(79) Ca răspuns la comunicarea constatărilor provizorii, Hypred a susținut, de asemenea, că măsurile ar crea un risc structural pentru utilizatori, care ar deveni puternic dependenți de un singur furnizor. Hypred a afirmat, de asemenea, că incertitudinea în materie de aprovizionare, combinată cu creșteri semnificative ale prețurilor, ar afecta competitivitatea pe termen lung a producției europene și capacitatea de a deservi în mod fiabil clienții din locații europene.
(80) S-a menționat că instituirea de măsuri nu ar trebui să aibă un efect prohibitiv asupra utilizatorilor și a competitivității acestora, având în vedere impactul limitat pe care măsurile îl vor avea asupra lor. De asemenea, orice creștere a prețului PBTC ar reprezenta doar o manifestare a restabilirii comerțului echitabil într-o situație în care prețurile industriei Uniunii au fost blocate ca urmare a unei presiuni în sens descendent exercitate de importurile care fac obiectul unui dumping. În plus, s-a observat în special că, în absența măsurilor, atât existența industriei PBTC în Uniune, cât și stabilitatea aprovizionării cu PBTC pentru utilizatori (și, la rândul său, aprovizionarea cu produse din aval) ar fi puse în pericol. În plus, tensiunile geopolitice actuale nu fac decât să sublinieze importanța surselor locale de aprovizionare.
(81) În concluzie, efectele negative ipotetice asupra industriilor utilizatoare nu pot depăși necesitatea distinctă de a restabili condiții de concurență echitabile pe piața PBTC din Uniune, în special în cazul în care este în joc conservarea industriei Uniunii.
7.2. Concluzie privind interesul Uniunii
(82) Pe baza celor de mai sus și în lipsa altor observații, se confirmă concluzia privind interesul Uniunii enunțată în considerentul 301 din regulamentul provizoriu.
8. MĂSURI ANTIDUMPING DEFINITIVE
8.1. Măsuri definitive
(83) Având în vedere concluziile formulate privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate, nivelul măsurilor și interesul Uniunii și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, este necesar să se instituie măsuri antidumping definitive pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de către importurile de produs în cauză care fac obiectul unui dumping.
(84) Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxei antidumping definitive, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie stabilite după cum urmează:
| Țara de origine | Societatea | Taxa antidumping definitivă (%) |
|---|---|---|
| China | Jiyuan Qingyuan Water Treatment Co., Ltd. | 183,8 |
| China | Nantong Uniphos Chemicals Co., Ltd. | 192,2 |
| China | Shandong Taihe Technologies Co., Ltd. | 156,7 |
| China | Alte societăți cooperante enumerate în anexă | 173,8 |
| China | Toate celelalte importuri originare din China | 192,2 |
(85) Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei investigații. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cursul prezentei investigații în ceea ce privește aceste societăți. Aceste niveluri ale taxei sunt, prin urmare, aplicabile exclusiv importurilor produsului care face obiectul investigației originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din China”.
(86) O societate care își modifică ulterior denumirea poate solicita aplicarea acestor niveluri ale taxei antidumping individuale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (9). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei aplicabile. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament referitor la schimbarea denumirii.
(87) Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării corecte a taxelor antidumping individuale. Aplicarea de taxe antidumping individuale este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile la autoritățile vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, importurile ar trebui să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din China”.
(88) Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, este necesar ca autoritățile vamale ale statelor membre să efectueze verificările lor obișnuite și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a taxei este justificată, în conformitate cu legislația vamală.
(89) În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute cresc semnificativ în volum, în special după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că această creștere în volum constituie ea însăși o modificare a configurației schimburilor comerciale datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe, poate fi deschisă o investigație anticircumvenție, sub rezerva îndeplinirii condițiilor necesare în acest sens. Investigația poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelurile individuale ale taxelor și, prin urmare, de a institui o taxă la scară națională.
(90) Pentru a se asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, este necesar ca taxa antidumping pentru toate celelalte importuri originare din China să se aplice nu doar producătorilor-exportatori necooperanți în cadrul prezentei investigații, ci și producătorilor care nu au avut exporturi către Uniune în cursul perioadei de investigație.
(91) Producătorii-exportatori care nu au exportat produsul în cauză către Uniune în cursul perioadei de investigație trebuie să poată solicita (10) Comisiei să fie supuși nivelului taxei antidumping care se aplică în cazul societăților cooperante neincluse în eșantion. Comisia ar trebui să aprobe o astfel de cerere dacă sunt îndeplinite trei condiții. Noul producător-exportator ar trebui să facă dovada că: (i) nu a exportat produsul în cauză către Uniune în cursul PI; (ii) nu este afiliat unui producător-exportator care a făcut acest lucru; și (iii) a exportat ulterior produsul în cauză ori face obiectul unei obligații contractuale irevocabile de export al unor cantități substanțiale.
8.2. Perceperea definitivă a taxelor provizorii
(92) Având în vedere marjele de dumping constatate și dat fiind nivelul prejudiciului cauzat industriei Uniunii, cuantumurile plătite cu titlu de taxe antidumping provizorii, instituite prin regulamentul provizoriu, ar trebui să fie percepute definitiv până la nivelurile stabilite în prezentul regulament.
8.3. Percepere retroactivă
(93) Astfel cum s-a menționat în considerentul 3 de mai sus, Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză.
(94) În cursul etapei finale a investigației au fost evaluate datele colectate în contextul înregistrării. Comisia a analizat dacă sunt îndeplinite sau nu criteriile în temeiul articolului 10 alineatul (4) din regulamentul de bază pentru colectarea retroactivă a taxelor definitive.
(95) Analiza Comisiei nu a arătat o nouă creștere substanțială a importurilor, în afară de nivelul importurilor care au cauzat prejudiciul constatat în cursul perioadei de investigație, astfel cum se prevede la articolul 10 alineatul (4) litera (d) din regulamentul de bază. Pentru această analiză, Comisia a comparat volumul și prețurile unitare lunare medii din cursul perioadei de investigație cu media lunară a perioadei cuprinse între sfârșitul perioadei de investigație și luna anterioară înregistrării. Această comparație a arătat o scădere a volumelor cu 22 % și o scădere a prețurilor cu 14 %. De asemenea, Comisia a comparat volumul și prețurile medii lunare din cursul perioadei de investigație cu media lunară a perioadei cuprinse între sfârșitul perioadei de investigație și luna în care au fost instituite măsurile provizorii. Această comparație a arătat o creștere a volumelor cu 1 % și o scădere a prețurilor cu 23 %.
(96) În consecință, Comisia a concluzionat că nu sunt îndeplinite condițiile pentru perceperea retroactivă.
9. DISPOZIȚII FINALE
(97) Potrivit articolului 109 din Regulamentul (EU, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului (11), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata utilizată de Banca Centrală Europeană pentru principalele sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.
(98) Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) Se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de acid 2-fosfonobutan-1,2,4-tricarboxilic și sarea sa de sodiu denumită 2-fosfonatobutan-1,2,4-tricarboxilat acid tetrasodic, în formă solidă sau soluție apoasă, încadrat în prezent la codul NC 2931 49 80 (cod TARIC 2931 49 80 60), CAS RN 37971-36-1 și 66669-53-2, CUS 0027475-9 și 0087281-1, CE 253-733-5 și 266-442-3 și originar din Republica Populară Chineză.
(2) Nivelul taxei antidumping definitive aplicabile prețului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, al produselor descrise la alineatul (1) și fabricate de societățile menționate în continuare se stabilește după cum urmează:
| Țara de origine | Societatea | Taxa antidumping definitivă (%) | Cod adițional TARIC |
|---|---|---|---|
| China | Jiyuan Qingyuan Water Treatment Co., Ltd. | 183,8 | 88CI |
| China | Nantong Uniphos Chemicals Co., Ltd. | 192,2 | 88CJ |
| China | Shandong Taihe Technologies Co., Ltd. | 156,7 | 88CK |
| China | Alte societăți cooperante enumerate în anexă | 173,8 | A se vedea anexa |
| China | Toate celelalte importuri originare din China | 192,2 | 8999 |
(3) Aplicarea nivelurilor individuale ale taxei specificate pentru societățile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea la autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, pe care trebuie să figureze o declarație datată și semnată de un reprezentant oficial al entității care emite respectiva factură, identificat prin numele și funcția acestuia, redactată după cum urmează: „Subsemnatul (Subsemnata) certific faptul că (volumul, exprimat în unitatea folosită) de (produsul în cauză) vândut la export în Uniunea Europeană, vizat de prezenta factură, a fost fabricat de către (denumirea și adresa societății) (cod adițional TARIC) în (țara vizată). Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.” Până la prezentarea unei astfel de facturi, se aplică taxa aplicabilă pentru toate celelalte importuri originare din China.
(4) Sub rezerva unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.
Articolul 2
Cuantumurile plătite cu titlu de taxe antidumping provizorii în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2026/1045 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de anumite tipuri de acizi alchilfosfonici și săruri de sodiu ale acestora, originare din Republica Populară Chineză, se percep definitiv. Cuantumurile depuse în plus față de nivelurile taxei antidumping definitive se returnează.
Articolul 3
Articolul 1 alineatul (2) poate fi modificat pentru a se adăuga noi producători-exportatori din Republica Populară Chineză și pentru a-i supune nivelului taxei antidumping medii ponderate corespunzător aferent societăților cooperante neincluse în eșantion. Un producător-exportator nou trebuie să furnizeze elemente de probă care să ateste că:
(a) nu a exportat mărfurile descrise la articolul 1 alineatul (1) în perioada de investigație (1 iulie 2024-30 iunie 2025);
(b) nu este afiliat unui exportator sau producător care face obiectul măsurilor instituite prin prezentul regulament și care ar fi putut coopera la investigația inițială; și
(c) fie a exportat efectiv produsul în cauză, fie face obiectul unei obligații contractuale irevocabile de exportare a unei cantități semnificative în Uniune după încheierea perioadei de investigație.
Articolul 4
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 18 septembrie 2026.
Pentru Comisie
Președinta Ursula VON DER LEYEN
ANEXĂ
Producători-exportatori cooperanți din China care nu au fost incluși în eșantion
| Nume | Cod adițional TARIC |
|---|---|
| SHANDONG GREEN TECHNOLOGIES IMPORT AND EXPORT CO., LTD | 88CL |
| HEBEI LONGKE WATER TREATMENT CO., LTD | 88CM |
(1) JO L 176, 30.6.2016, p. 21, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/1036/oj.
(2) Aviz de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de anumite tipuri de acizi alchilfosfonici și săruri de sodiu ale acestora, originare din Republica Populară Chineză (JO C, C/2025/5021, 18.9.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/5021/oj).
(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/2385 al Comisiei din 27 noiembrie 2025 de supunere la înregistrare a importurilor de anumiți acizi alchilfosfonici originari din Republica Populară Chineză (JO L 2385, 28.11.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2025/2385/oj).
(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1045 al Comisiei din 12 mai 2026 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de anumite tipuri de acizi alchilfosfonici și săruri de sodiu ale acestora, originare din Republica Populară Chineză (JO L, 2026/1045, 13.5.2026, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2026/1045/oj).
(5) A se vedea considerentul 149 din regulamentul provizoriu.
(6) https://unipar.com/en/products/segments/sanitation, accesat la 16 iunie 2026.
(7) https://api.mziq.com/mzfilemanager/v2/d/3c0b3516-7dff-44a5-946f-20e7ec87dfa0/f66ca0f2-fe1f-a4af-7d06-643523ebeee7?origin=2, pagina 7, accesat ultima dată la 6 august 2026.
(8) Orbis a eliminat datele relevante pentru anul 2024 de pe site-ul său fără nicio explicație.
(9) E-mail: TRADE-TDI-REQUESTS@ec.europa.eu, Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț și Securitate Economică, Direcția G, Rue de la Loi/Wetstraat 170, 1040 Bruxelles/Brussel, BELGIQUE/BELGIË. Menționați numărul prezentului regulament și numărul cazului (AD740) în cerere.
(10) E-mail: TRADE-TDI-REQUESTS@ec.europa.eu, Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț și Securitate Economică, Direcția G, Rue de la Loi/Wetstraat 170, 1040 Bruxelles/Brussel, BELGIQUE/BELGIË. Menționați numărul prezentului regulament și numărul cazului (AD740) în cerere.
(11) Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 septembrie 2024 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L, 2024/2509, 26.9.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/2509/oj).
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.