Legea care permite recoltarea a 969 de urși rămâne în picioare: CCR a respins sesizarea Președintelui

Legea care permite recoltarea a 969 de urși bruni în 2026 este constituțională. Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, obiecția formulată de Președintele României împotriva legii de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021, prin Decizia nr. 733 din 24 iunie 2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 630 din 30 iulie 2026. Este a doua oară în această vară când Curtea validează o lege de mediu contestată, după ce a stabilit că legea hidrocentralelor din arii naturale protejate este constituțională.

Miza este una dintre cele mai disputate din ultimii ani. Ursul brun este specie strict protejată prin Directiva 92/43/CEE, cunoscută drept Directiva Habitate, iar România găzduiește cea mai mare populație din Uniunea Europeană. Regimul cinegetic al altor specii s-a strâns în aceeași vară: în august 2026, perioada de vânătoare pentru turturică a fost redusă la zero zile, la recomandarea Comisiei Europene. Inițiatorii legii au invocat faptul că numărul de exemplare a depășit pragul de 4.000, considerat de specialiști drept optim, iar incidentele și pagubele s-au înmulțit. Organizațiile de mediu și Președintele au susținut că statul nu a demonstrat că alternativele mai blânde au fost epuizate.

Legea a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, pe 18 martie 2026, și de Camera Deputaților, ca for decizional, pe 22 aprilie 2026. A fost trimisă la promulgare pe 4 mai, iar Președintele a sesizat Curtea pe 21 mai, în termenul de 20 de zile prevăzut de art. 77 alin. (1) din Constituție. La dosar au fost depuse și memorii amicus curiae.

Efectele pe care le produce

Primul efect este deblocarea promulgării. O obiecție respinsă înseamnă că Președintele este obligat să promulge legea, iar aceasta intră în circuitul normal de publicare și aplicare. Decizia Curții este definitivă și general obligatorie de la publicare.

Al doilea efect este cifra propriu-zisă. Pentru 2026 se aprobă 859 de exemplare care reprezintă nivelul de prevenție la nivel național și 110 exemplare care reprezintă nivelul de intervenție. Repartiția cotei de prevenție pe județe și pe fonduri cinegetice se face potrivit anexei nr. 5, înlocuită prin anexa la noua lege.

Nu toate cifrele stabilite pentru specii protejate privesc recoltarea. La capătul opus, ministerul a aprobat în august o derogare de cercetare pentru 400 de aspreți și 1.000 de moioage, unde exemplarele se măsoară și se eliberează vii, în aceeași locație.

Al treilea efect ține de cine poate trage și cum. Exemplarele din cota de prevenție pot fi recoltate până la 31 decembrie 2026 de către vânători, sub coordonarea personalului tehnic de specialitate angajat al gestionarului, prin metodele de vânătoare admise de Legea nr. 407/2006. Exemplarele din cota de intervenție pot fi recoltate, tot până la 31 decembrie 2026, doar de personalul tehnic de specialitate al gestionarului și doar prin metodele la pândă și la dibuit.

Al patrulea efect este un set de reguli de selecție, gândite pentru echilibrul dintre vârste și sexe și pentru protejarea exemplarelor dominante. Pe fondurile cinegetice cu nivel de prevenție de două sau trei exemplare trebuie recoltat cel puțin un exemplar a cărui blană nu depășește 400 de puncte C.I.C. Pe cele cu nivel de patru sau cinci exemplare, cel puțin două. Dacă aceste condiții nu sunt respectate, blana și craniul se predau structurii teritoriale a Gărzii Forestiere Naționale și devin proprietate privată a statului.

Al cincilea efect privește orizontul de timp. Regulile din articolele 3^1 până la 3^5 se aplică în mod corespunzător și în anul 2027. Începând cu 2028, numărul de exemplare și repartiția pe județe și fonduri cinegetice nu se mai stabilesc prin lege, ci prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de vânătoare, până la 15 mai al fiecărui an, pe baza studiului privind analiza probelor genetice.

Al șaselea efect este unul de precedent. Curtea a acceptat că Directiva Habitate poate fi normă de referință în controlul de constituționalitate, prin art. 148 din Constituție, raportat la dreptul la un mediu sănătos din art. 35 și la obligația statului de a ocroti mediul din art. 135 alin. (2) lit. e). A considerat însă că legea trece testul.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 732 din 26 iulie 2021 și aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2022, stabilise deja mecanismul celor două niveluri, de prevenție și de intervenție. Legea validată acum actualizează cifrele pentru 2026 și, mai important, adaugă limite care înainte nu existau în text.

Cea mai clară este interdicția de a recolta femele însoțite de pui cu vârsta sub 2 ani. Este o regulă de conservare elementară, care lipsea din litera legii și era lăsată pe seama practicii.

A doua limită nouă interzice recoltarea cotei de prevenție pe teritoriile în care vânătoarea este interzisă potrivit Legii nr. 407/2006. Președintele a criticat tocmai acest punct, susținând că, dacă în anexă rămân fonduri cinegetice care includ zone interzise, atunci cifra de 859 este fundamentată greșit. Curtea a răspuns că textul este suficient de clar, pentru că se citește împreună cu art. 17 alin. (2^2) din Legea nr. 407/2006, potrivit căruia planurile de management cinegetic se corelează cu planurile ariilor protejate.

A treia schimbare privește regimul trofeelor. Când condițiile de selecție nu sunt respectate, blana și craniul nu mai rămân la gestionar, ci trec în proprietatea privată a statului, iar gestionarul nu mai achită tariful prevăzut pentru cranii. Este o sancțiune patrimonială care descurajează recoltarea exemplarelor mari, cele cu valoare de trofeu.

A patra schimbare este trecerea, din 2028, de la lege la ordin de ministru. Este exact ceea ce contestă judecătorii care au semnat opinia separată: dacă din 2028 repartiția se face administrativ, pe baza unui studiu genetic, atunci și pentru 2026 și 2027 stabilirea cotelor prin lege arată, în opinia lor, ca o operațiune tehnico-administrativă îmbrăcată în formă de lege.

Opinia separată merge mai departe. Ea susține că legea nu trece testul inexistenței unei alternative satisfăcătoare, cerut cumulativ de art. 16 din Directiva Habitate. Inițiatorii au invocat garduri electrice, containere anti-urs și informarea populației, spunând că acestea nu compensează suprapopularea, dar, se arată în opinie, nici legiuitorul, nici judecătorul constituțional nu au avut la dispoziție date concrete sau studii de impact care să susțină această concluzie. Expunerea de motive trece în revistă incidentele produse, dar nu evaluează efectul măsurilor alternative.

Avantaje și dezavantaje

Sfaturi utile

Întrebări frecvente