Pe scurt
- Curtea Constituțională a respins obiecția de neconstituționalitate a Președintelui României și a validat legea prin care hidrocentralele aprobate înainte de 29 iunie 2007 pot fi scoase, la cererea investitorului, din limitele ariilor naturale protejate de interes național, în doar 60 de zile.
- Aceeași lege scutește de evaluarea impactului asupra mediului proiectele de apărare și securitate națională desemnate de CSAT, precum și lucrările de mentenanță sau modernizare ale capacităților de energie electrică deja existente în arii protejate.
- Decizia e definitivă și general obligatorie, dar nu e unanimă: un judecător a redactat o opinie separată, susținând că legea trebuia declarată neconstituțională atât pentru încălcarea bicameralismului, cât și pentru încălcarea dreptului la un mediu sănătos.
Publicat: M. Of. nr. 640 din 3 august 2026
Pronunțată: 24 iunie 2026
Curtea Constituțională a respins obiecția de neconstituționalitate ridicată de Președintele României împotriva unei legi care ușurează, pentru hidrocentrale vechi, scoaterea unor suprafețe din ariile naturale protejate și scutește de evaluarea impactului asupra mediului o serie de proiecte legate de securitatea națională. Decizia nr. 735/2026, publicată în aceeași ediție a Monitorului Oficial care conține și respingerea de către CCR a contestației băncilor privind darea în plată, confirmă constituționalitatea unei legi care completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind ariile naturale protejate și modifică Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului asupra mediului. Legea vizează, în esență, deblocarea unor investiții hidroenergetice vechi, aprobate cu decenii în urmă, dar rămase blocate din cauza suprapunerii cu arii naturale protejate.
Legea supusă controlului are două componente distincte. Prima (art. I) adaugă o nouă excepție la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007: dacă pentru o suprafață aflată azi într-o arie naturală protejată de interes național exista, la data de 29 iunie 2007, un obiectiv de investiții hidroenergetice aprobat prin hotărâre de Guvern sau decret de stat, aflat în execuție sau demarat, autoritatea centrală pentru protecția mediului trebuie să scoată acea suprafață din aria protejată, în termen de 60 de zile de la cererea investitorului, păstrând totuși o zonă-tampon de minimum 100 de metri. A doua (art. II) modifică Legea nr. 292/2018, extinzând scutirea de la evaluarea impactului asupra mediului la proiectele desemnate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) ca având legătură cu apărarea, securitatea națională sau situațiile de urgență, precum și la lucrările de mentenanță, retehnologizare sau modernizare a capacităților existente de producere ori transport a energiei electrice aflate în arii protejate.
Nu este singura lege de mediu validată de Curte în aceeași perioadă. Tot în vara lui 2026, Ministerul Mediului a intervenit administrativ asupra unei alte specii, prin reducerea la zero zile a perioadei de vânătoare pentru turturică. Prin Decizia nr. 733/2026, publicată tot la finalul lui iulie, instanța constituțională a stabilit și că legea care aprobă recoltarea a 969 de urși bruni în 2026 este constituțională, de data aceasta cu majoritate de voturi și cu o opinie separată.
Efectele pe care le produce
Pentru companiile care dețin sau administrează hidrocentrale ale căror investiții au fost aprobate prin acte administrative dinainte de 29 iunie 2007 și care se suprapun cu o arie naturală protejată de interes național (rezervație științifică, parc național, monument al naturii, rezervație naturală sau parc natural), legea deschide o cale rapidă și previzibilă: o cerere la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, urmată de un termen fix de 60 de zile în care limitele ariei trebuie modificate, fără procedura mai greoaie și mai puțin previzibilă din regula generală [art. 561 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007], care presupune un studiu științific și avizul consiliului științific.
Pentru proiectele legate de apărare, securitate națională sau situații de urgență, desemnarea printr-o hotărâre a CSAT devine, practic, biletul de intrare pentru scutirea de evaluarea impactului asupra mediului prevăzută de Legea nr. 292/2018, fără să mai fie nevoie de analiza comună, „de la caz la caz”, a autorității de apărare/securitate și a autorității de mediu, cerută anterior de lege. Curtea a reținut însă, în motivare, că această analiză individuală există în continuare, mutată la nivelul CSAT: fiecare proiect trebuie evaluat separat înainte de a fi inclus într-o hotărâre a acestei instituții.
Efectul practic pentru cetățeni și organizațiile de mediu e mai degrabă indirect: legea nu modifică, prin ea însăși, limitele niciunei arii protejate concrete, ci creează doar cadrul legal pentru ca autoritatea de mediu să facă acest lucru, la cererea investitorului, printr-un act administrativ ulterior. Acel act rămâne, teoretic, atacabil separat în instanța de contencios administrativ, iar situația e diferită dacă aria protejată de interes național se suprapune cu un sit „Natura 2000” (protejat de dreptul Uniunii Europene): pentru astfel de suprapuneri, Directivele Habitate și Păsări, precum și obligația de evaluare a impactului asupra mediului rămân pe deplin aplicabile, indiferent de excepția din legea românească.
Tot în vara lui 2026 s-a schimbat și partea financiară a gospodăririi apelor: o lege a introdus majorări succesive ale contribuțiilor și tarifelor pentru apa brută și un prag minim de investiții pentru Apele Române.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
- Legea rămâne neschimbată: Curtea a respins obiecția Președintelui și a confirmat constituționalitatea integrală a legii, atât pe motive de procedură (bicameralism, avizul Consiliului Legislativ), cât și pe fond.
- Se adaugă o nouă excepție la regimul ariilor protejate: art. 561 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 primește un nou alin. (8), care permite scoaterea automată, în 60 de zile, a suprafețelor ocupate de hidrocentrale vechi (aprobate înainte de 29 iunie 2007) din ariile naturale protejate de interes național, cu păstrarea unei zone-tampon de 100 de metri.
- Se lărgește scutirea de evaluare de mediu: art. 5 alin. (1) din Legea nr. 292/2018 exceptează acum, pe lângă proiectele „cu obiectiv unic” de apărare/securitate, și proiectele care doar „contribuie” la aceste obiective, dacă sunt desemnate prin hotărâre CSAT, plus lucrările de mentenanță/retehnologizare/modernizare ale capacităților energetice existente aflate în arii protejate.
- Dispare mențiunea explicită „de la caz la caz” din text, dar Curtea a interpretat că evaluarea individuală a fiecărui proiect se face în continuare, prin însuși mecanismul de desemnare a proiectelor de către CSAT.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Deblochează, printr-o procedură clară și cu termen fix (60 de zile), investiții hidroenergetice vechi, unele rămase în așteptare de aproape două decenii din cauza suprapunerii cu arii protejate.
- Contribuie la obiectivele de securitate energetică ale României (creșterea capacității de producție din surse regenerabile, reducerea dependenței de resurse fosile importate), invocate explicit de Camera Deputaților și de Ministerul Energiei în apărarea legii.
- Păstrează o zonă-tampon minimă de 100 de metri și lasă neatinse Directivele europene Habitate și Păsări acolo unde aria protejată se suprapune cu un sit Natura 2000.
Ce rămâne o problemă
- Opinia separată atrage atenția că, spre deosebire de excepția mai veche pentru exploatările miniere [art. 561 alin. (4)-(5)], noua excepție nu impune nicio compensare (o suprafață echivalentă adusă în schimb) și nicio verificare individuală a impactului scoaterii asupra ariei protejate. Aceeași întrebare, cine suportă costurile de mediu, revine și în minerit: în august 2026, două obiective au ieșit din listele de închidere definitivă, iar art. III al hotărârii pune încetarea activității miniere în sarcina titularului licenței de exploatare, cu fonduri proprii.
- Majoritatea ariilor naturale protejate de interes național din România se suprapun, în practică, cu situri „Natura 2000”; acolo unde se întâmplă acest lucru, aplicarea excepției rămâne condiționată de respectarea integrală a Directivei Habitate, ceea ce poate genera confuzie și litigii punctuale.
- Eliminarea mențiunii exprese „de la caz la caz” la scutirea proiectelor CSAT de evaluarea de mediu ridică, potrivit opiniei separate, riscul unei aplicări mai puțin transparente, mai ales că Ministerul Mediului nu are reprezentare directă în CSAT.
Sfaturi utile
- Dacă administrezi o investiție hidroenergetică veche aflată într-o arie naturală protejată de interes național: verifică dacă obiectivul de investiții era aprobat prin hotărâre de Guvern sau decret de stat înainte de 29 iunie 2007 și dacă lucrările erau în execuție sau demarate la acea dată; acestea sunt condițiile de eligibilitate pentru noua procedură de 60 de zile.
- Dacă zona ta se suprapune cu un sit Natura 2000, nu presupune că excepția din legea românească te scutește automat de evaluarea de mediu europeană; autoritatea de mediu va cere, cel mai probabil, evaluarea adecvată impusă de Directiva Habitate.
- Dacă lucrezi pe un proiect legat de apărare, securitate națională sau energie și vrei să beneficiezi de scutirea de la Legea nr. 292/2018, urmărește dacă proiectul tău e desemnat printr-o hotărâre a CSAT; fără această desemnare individuală, excepția nu se aplică.
- Organizațiile de mediu și comunitățile locale pot ataca separat, în contencios administrativ, fiecare act administrativ concret prin care Ministerul Mediului modifică limitele unei arii protejate în temeiul noii excepții, chiar dacă legea-cadru a fost validată de CCR.
- Legea nu e încă promulgată la data acestui articol; abia după promulgare și publicare va produce efecte juridice depline, inclusiv posibilitatea depunerii primelor cereri de modificare a limitelor ariilor protejate.
Întrebări frecvente
Ce a decis Curtea Constituțională prin Decizia nr. 735/2026?
Ce înseamnă „obiecție de neconstituționalitate” și cine a formulat-o?
Se schimbă limitele vreunei arii naturale protejate chiar acum, odată cu publicarea deciziei?
Se aplică excepția și siturilor Natura 2000?
De ce a fost decizia contestată chiar și de un judecător al Curții?
Ce se întâmplă cu proiectele de securitate națională desemnate de CSAT?
Analiza redacției
Problema pe care legea o rezolvă e reală și veche: amenajări hidroenergetice aprobate prin hotărâri de Guvern sau decrete înainte de 29 iunie 2007, rămase în execuție, s-au trezit după acea dată în interiorul unor arii naturale protejate, iar procedura generală de modificare a limitelor, cea din art. 56¹ alin. (3), pornește la inițiativa Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, nu a investitorului, și cere studiu științific și aviz de consiliu științific. Noul alin. (8) mută inițiativa la beneficiar și impune administrației un termen de 60 de zile. Curtea a validat construcția pe un raționament de delimitare: alin. (8) vizează ariile de interes național, nu siturile Natura 2000, deci art. 148 din Constituție nu e incident. Raționamentul se ține atât timp cât cele două categorii nu se suprapun, iar opinia separată arată, invocând art. 21 alin. (7) din aceeași ordonanță, că în România se suprapun aproape peste tot.
Ce trece însă aproape neobservat e a treia teză a art. II, care nu are legătură nici cu hidrocentralele, nici cu apărarea. Noul art. 5 alin. (1) din Legea nr. 292/2018 scoate de sub evaluarea impactului asupra mediului și capacitățile existente de producere sau transport al energiei electrice aflate în arii protejate, atunci când asupra lor se fac lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare. Categoria aceasta nu trece prin nicio hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, nu presupune nicio analiză individuală și nu se încadrează în niciuna dintre cele două ipoteze de exceptare pe care le permite Directiva 2011/92/UE, nici cea de la art. 1 alin. (3), rezervată apărării naționale, nici cea de la art. 2 alin. (4), care cere informarea Comisiei Europene. Curtea a analizat art. II exclusiv prin prisma proiectelor de securitate desemnate de CSAT, la paragrafele 144-153, iar dispozitivul declară totuși constituțional articolul în întregime. Rămâne astfel validată, fără să fi fost discutată, exceptarea cu cea mai largă aplicare practică din toată legea, pentru că „modernizare” acoperă aproape orice intervenție pe o capacitate care există deja.
A doua observație privește ce va face autoritatea de mediu când primește prima cerere. Paragraful 142 spune că dreptul european nu e incident, pentru că e vorba de arii de interes național. Paragraful 143 spune, la două rânduri distanță, că Directiva Păsări și Directiva EIA „vor fi avute în vedere, impunându-se respectarea lor” chiar în procesul de aplicare a alin. (8). Cele două directive acoperă însă aceeași rețea Natura 2000 ca și Habitate, iar funcționarul care primește solicitarea are, în aceeași decizie obligatorie, și temeiul pentru a o soluționa automat în 60 de zile, și temeiul pentru a cere mai întâi o evaluare. Se adaugă faptul că textul nu spune cine e „beneficiarul”, deși excepția paralelă pentru minerit, de la alin. (4) și (5), identifică precis solicitantul ca titular de licență și îi impune, pe cheltuiala lui, să aducă în schimb o suprafață echivalentă. Merită notat și traseul: avizul Consiliului Legislativ e din 17 noiembrie 2022, iar forma finală a fost adoptată de Camera Deputaților pe 15 octombrie 2025, la aproape trei ani distanță și cu amendamente pe care acel aviz nu le-a văzut niciodată, ceea ce e legal, fiindcă avizul se cere obligatoriu o singură dată, dar spune ceva despre valoarea reală a filtrului.
Ce ar trebui schimbat
- Definirea „beneficiarului” în textul alin. (8). S-ar ști cine anume poate declanșa termenul de 60 de zile, așa cum la excepția minieră se știe că solicitantul e titularul licenței, și nu s-ar ajunge la cereri formulate de constructori sau cesionari succesivi ai aceluiași obiectiv.
- Verificarea corespondenței între suprafața cerută și cea efectiv necesară amenajării. Astăzi nu există nicio etapă în care cineva să compare perimetrul solicitat cu schema de amenajare, deși din arie iese exact cât cere beneficiarul.
- Compensarea cu o suprafață echivalentă, pe modelul alin. (5). Aria protejată nu s-ar micșora la fiecare aplicare a excepției, iar cele două excepții din același articol ar înceta să aibă standarde diferite pentru o operațiune identică.
- Scoaterea lucrărilor de mentenanță, retehnologizare și modernizare din art. II sau condiționarea lor de o notificare prealabilă a autorității de mediu. Exceptarea nu ar mai acoperi, fără niciun filtru, intervenții care nu au legătură cu apărarea și care nu ajung niciodată pe masa CSAT.
- Publicarea listei obiectivelor hidroenergetice care îndeplinesc condiția de la 29 iunie 2007. S-ar ști dinainte câte amplasamente și ce suprafețe intră sub incidența legii, în loc să se afle pe măsură ce sosesc cererile.
- Reavizarea obligatorie de către Consiliul Legislativ când forma adoptată se îndepărtează de cea avizată. Un text votat în 2025 nu ar mai putea trece cu un aviz emis în 2022, pe o versiune care între timp s-a schimbat în chiar mecanismul ei central.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 640 din 3 august 2026 32 de pagini PDF, 205 KB actul începe la pagina 9
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Se încarcă textul actului…
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.