Bunurile periculoase în avion: regulile din 2015 au fost înlocuite după 11 ani

Cadrul după care România permite sau interzice urcarea bunurilor periculoase într-un avion a fost înlocuit după 11 ani. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a aprobat, prin Ordinul nr. 700 din 17 iulie 2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 631 din 30 iulie 2026, ediția 5/2026 a Reglementării aeronautice civile române RACR-TABP „Transportul aerian al bunurilor periculoase”. Este a doua intervenție consistentă a ministerului în domeniul transporturilor din această vară, după schema e-MOVE RO de 262 de milioane de euro pentru stații de reîncărcare electrică.

Ordinul are trei articole. Pe drum, aceleași categorii de mărfuri au primit în august 2026 o listă nouă de abateri și de categorii de risc, aplicabilă de la 17 septembrie. Primul aprobă reglementarea, cuprinsă în anexă. Al doilea pune executarea în sarcina Regiei Autonome „Autoritatea Aeronautică Civilă Română” și a tuturor persoanelor fizice sau juridice implicate în transportul aerian de bunuri periculoase. Al treilea abrogă Ordinul ministrului transporturilor nr. 488/2015, care aprobase ediția 4/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 235 din 7 aprilie 2015.

Reglementarea implementează anexa 18 la Convenția privind aviația civilă internațională, semnată la Chicago în 1944, și trimite constant la Instrucțiunile tehnice ale Organizației Aviației Civile Internaționale, documentul care conține listele efective de substanțe, clasele de pericol și limitele cantitative.

Efectele pe care le produce

Primul efect este că vechea ediție dispare complet. Operatorii aerieni, expeditorii și firmele de handling care lucrau după manuale întocmite pe baza ediției din 2015 trebuie să își actualizeze procedurile interne, pentru că actul de referință nu mai există.

Al doilea efect privește pregătirea personalului, capitolul cu cea mai mare încărcătură practică. Instruirea se face exclusiv în centre de pregătire certificate, autorizate sau recunoscute de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, după programe de tip CBTA, adică bazate pe competențe și pe evaluarea lor, ale angajatorului. Este standardul modern promovat de Organizația Aviației Civile Internaționale, care înlocuiește logica veche a cursurilor cu durată fixă.

Al treilea efect este obligația de informare a pasagerilor. Autoritatea trebuie să se asigure că operatorii aerieni sau firmele de handling la sol afișează, obligatoriu în zona de check-in, tipurile de bunuri periculoase interzise la bordul aeronavei. Este singura parte a reglementării pe care un călător obișnuit o vede direct.

Al patrulea efect ține de securitate. Operatorii, expeditorii și celelalte persoane implicate în transportul bunurilor periculoase cu grad ridicat de risc trebuie să adopte și să aplice un plan de securitate. Reglementarea definește aceste bunuri drept cele cu potențial de a fi folosite în atacuri teroriste, cu pierderi mari de vieți sau, în cazul clasei 7, cu perturbarea importantă a vieții socioeconomice. Planul trebuie să conțină cel puțin alocarea responsabilităților, procedura de înregistrare a bunurilor și analiza vulnerabilităților, inclusiv la transferurile între moduri de transport.

Al cincilea efect este regimul sancțiunilor. În caz de nerespectare, Autoritatea Aeronautică Civilă Română poate reduce categoriile de bunuri periculoase transportate de un operator, poate limita, suspenda sau retrage dreptul de a efectua astfel de operațiuni și poate aplica penalitățile prevăzute de legislația din domeniu.

Al șaselea efect privește poșta aeriană. Potrivit Convenției Uniunii Poștale Universale, transportul bunurilor periculoase prin poșta aeriană este interzis, cu excepțiile din Instrucțiunile tehnice, iar acolo unde este permis se poate face doar de operatori poștali desemnați, autorizați de autoritatea aeronautică.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Structura generală rămâne recunoscută de oricine a lucrat cu ediția precedentă: 13 capitole, de la definiții și clasificare la ambalare, etichetare, documentație, obligațiile operatorului, informare, pregătire, conformare, investigarea evenimentelor și securitate.

Ce se schimbă este calibrarea. Reglementarea nu mai conține liste proprii de substanțe, ci trimite sistematic la Instrucțiunile tehnice, ceea ce înseamnă că actualizările internaționale se aplică fără să fie nevoie de un nou ordin de ministru la fiecare revizuire. Este exact motivul pentru care ediția precedentă a rezistat 11 ani și, în același timp, motivul pentru care a rămas în urmă.

A doua schimbare de fond este trecerea explicită la pregătirea de tip CBTA. Ediția veche vorbea despre programe de pregătire aprobate; noua ediție cere programe bazate pe competențe și centre certificate de autoritate.

A treia schimbare este întărirea capitolului de securitate, cu planuri obligatorii pentru bunurile cu grad ridicat de risc și cu o listă minimă de elemente pe care acestea trebuie să le conțină.

A patra schimbare privește derogările. Ministerul poate aproba derogări în trei situații limitativ enumerate, de extremă urgență, când alte forme de transport sunt neadecvate sau când respectarea întocmai a reglementării ar fi contrară interesului public, dar numai dacă se asigură un nivel de siguranță echivalent cu cel din Instrucțiunile tehnice. Pentru simpla survolare a spațiului aerian românesc există o regulă distinctă, tot condiționată de echivalența nivelului de siguranță.

Ce nu s-a schimbat: interdicțiile absolute rămân absolute. Articolele și substanțele identificate în Instrucțiunile tehnice ca interzise la transportul aerian în orice condiții nu pot fi transportate cu niciun tip de aeronavă, indiferent de ambalaj sau de autorizații.

Avantaje și dezavantaje

Sfaturi utile

Întrebări frecvente