Pe scurt
- Schema de 150 de milioane de euro pentru bateriile industriale are acum regulile de acces: Ministerul Energiei a publicat ghidul solicitantului, 148 de pagini.
- Finanțarea poate acoperi până la 100% din cheltuielile eligibile, dar nu mai mult de 15 milioane de euro per întreprindere și de 69.000 de euro pe MWh instalat.
- Bateriile trebuie să fie autonome, nu lipite de o centrală solară sau eoliană, să aibă cel puțin 1 MW și să poată livra la putere maximă minimum două ore.
Publicat: M. Of. nr. 680 și nr. 680 bis din 17 august 2026
Intră în vigoare: 17 august 2026
Bateriile industriale de 150 de milioane de euro au acum regulile după care se împart banii. Ministerul Energiei a aprobat, prin Ordinul nr. 915/2026, ghidul solicitantului pentru sprijinirea investițiilor în instalații autonome de stocare în baterii a energiei electrice, finanțate din Fondul pentru modernizare. Ordinul are trei articole și o anexă de 148 de pagini, publicată separat, în ediția nr. 680 bis. Schema de ajutor de stat fusese aprobată în iulie, cu aceleași plafoane. Ce lipsea, și apare abia acum, sunt condițiile concrete de acces.
Ordinul a fost semnat pe 14 august 2026 de Ilie-Gavril Bolojan, în calitate de ministru al energiei, interimar. El vine după un drum lung prin procedurile europene: confirmarea Băncii Europene de Investiții din 11 martie 2026 pentru investiția prioritară MF 2026-1 RO 0-006, avizul Consiliului Concurenței nr. 2.656 din 25 februarie 2026 și Decizia Comisiei Europene C(2026) 1.588 final din 6 martie 2026, în cazul SA.121308. Schema propriu-zisă de ajutor de stat fusese deja aprobată prin Ordinul ministrului energiei nr. 745/2026.
Miza tehnică e simplă de explicat. O baterie autonomă nu produce energie, ci o mută în timp: o ia din rețea când e multă și ieftină, de regulă la prânz, când soarele produce mult, și o dă înapoi seara, când consumul urcă. Ghidul spune că România își propune, prin Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, o capacitate totală de stocare de 1.200 MW sau 2.400 MWh până în 2030 și de 2.000 MW până în 2035.
Efectele pe care le produce
Primul efect este bugetul și modul de împărțire. Alocarea apelului este echivalentul în lei a 150.000.000 de euro, sume nerambursabile din Fondul pentru modernizare. Pe alt canal european, tot pentru firme, statul a alocat în august 2026 200 de milioane de euro pentru garanții la creditele IMM-urilor, bani care nu se acordă prin apel de proiecte, ci prin bănci. Dacă bugetul schemei nu se consumă integral, ministerul organizează o nouă procedură de ofertare concurențială pentru suma rămasă, până la epuizare.
Al doilea efect sunt cele două plafoane. Ajutorul poate acoperi până la 100% din cheltuielile eligibile, dar nu poate depăși 15.000.000 de euro per întreprindere, indiferent câte proiecte depune, și nici 69.000 de euro pentru fiecare MWh de stocare instalat. Conversia se face la cursul InforEuro din luna anterioară deschiderii procedurii, iar ghidul indică 1 euro egal 5,2434 lei. Diferența până la valoarea totală a proiectului o acoperă beneficiarul, din surse proprii sau atrase.
Al treilea efect este condiția tehnică ce filtrează proiectele. Capacitatea de stocare, în MWh, trebuie să fie de cel puțin două ori puterea instalată, în MW, ceea ce înseamnă că bateria trebuie să poată livra la putere maximă minimum două ore. Dacă proiectul agregă mai multe instalații, fiecare trebuie să aibă cel puțin 1 MW putere instalată.
Al patrulea efect este lista celor cinci categorii excluse de la finanțare. Nu sunt eligibile proiectele combinate, adică cele care pun laolaltă producerea de energie regenerabilă și stocarea, proiectele cu baterii pe bază de plumb, nichel-cadmiu sau nichel-metal hidrură, cele care propun înlocuirea unor instalații de stocare mai vechi, cele care au primit deja finanțare nerambursabilă pentru aceleași cheltuieli eligibile, și proiectele depuse în parteneriat.
Al cincilea efect ține de cine poate cere banii. Solicitanții sunt societăți, de la microîntreprinderi la întreprinderi mari, inclusiv nou-înființate, înregistrate la registrul comerțului din România până la semnarea contractului de finanțare. Actul constitutiv trebuie să conțină activități de producere și comercializare a energiei electrice, din diviziunea 35 a clasificării CAEN Rev. 3. Firmele nou-înființate trebuie să aibă capital social subscris vărsat de minimum 100.000 de lei.
Al șaselea efect este un test financiar cu portiță. Solicitantul trebuie să aibă un indicator de solvabilitate, adică raportul dintre datorii totale și capitaluri proprii, pozitiv și mai mic de 7,5 în ultimele două exerciții financiare încheiate. Cine nu îndeplinește criteriul, inclusiv firmele nou-înființate, poate depune în schimb o scrisoare de confort de la o instituție bancară sau nebancară autorizată de Banca Națională a României.
Al șaptelea efect este termenul de finalizare. Perioada de implementare merge de la depunerea cererii de finanțare până la punerea în funcțiune, dar nu mai târziu de 48 de luni de la data acordării ajutorului. Costurile de operare nu sunt eligibile.
Al optulea efect este că ghidul nu deschide încă apelul. Data de lansare se anunță separat, printr-un anunț dedicat pe site-ul Ministerului Energiei, iar cererile se depun electronic, prin platforma MySMIS 2021. Aceeași sumă a fost reluată în septembrie 2026 pentru un alt tip de beneficiar: 150 de milioane de euro pentru baterii, plus 500 de milioane pentru fotovoltaice la primării, școli și spitale.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Până acum exista schema, dar nu și regulile de acces. Ordinul ministrului energiei nr. 745/2026 aprobase schema de ajutor de stat, după decizia Comisiei Europene din martie. Ghidul publicat acum este documentul care traduce schema în condiții concrete: cine poate cere, ce proiecte intră, ce documente se depun, cum se evaluează și cum se contractează.
Schimbarea de fond față de programele anterioare de stocare este separarea de producție. Ghidul exclude expres proiectele combinate, deci bateria finanțată aici nu poate fi anexa unui parc fotovoltaic sau eolian. Este o alegere care mută sprijinul dinspre producătorii de energie regenerabilă către operatorii de stocare propriu-zisă, cei care lucrează pe piața de echilibrare și pe cea a serviciilor de sistem.
A doua schimbare este cadrul european sub care se acordă ajutorul. Finanțarea se face în baza secțiunii 4.1 din Comunicarea Comisiei privind cadrul pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a Pactului pentru o industrie curată, cunoscut ca CISAF, document european din 2025. Nu mai e vorba de regulile generale de exceptare pe categorii, ci de o procedură de ofertare concurențială, adică de o competiție între proiecte.
A treia schimbare este excluderea tehnologiilor vechi de baterii. Plumbul, nichel-cadmiul și nichel-metal hidrura sunt scoase din joc, ceea ce orientează finanțarea către litiu-ion și tehnologiile care îi urmează.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Intensitatea de până la 100% din cheltuielile eligibile este neobișnuit de generoasă pentru o schemă de investiții și face proiectele bancabile.
- Plafonul pe MWh instalat, 69.000 de euro, leagă banii de capacitatea reală livrată, nu de dimensiunea devizului.
- Condiția de minimum două ore de descărcare exclude bateriile prea mici pentru a ajuta seara, când sistemul are nevoie de ele.
- Firmele nou-înființate nu sunt excluse: pot compensa lipsa istoricului financiar cu o scrisoare de confort.
- Dacă bugetul nu se epuizează, ministerul e obligat să organizeze o nouă rundă, deci banii nu se pierd la prima procedură.
Ce rămâne o problemă
- Ghidul nu spune când se deschide apelul. Data vine printr-un anunț separat, pe site-ul ministerului.
- Excluderea proiectelor combinate lasă pe dinafară exact investitorii care au deja parcuri fotovoltaice și ar putea adăuga stocare pe același amplasament.
- Interdicția parteneriatelor obligă fiecare firmă să ducă proiectul singură, ceea ce dezavantajează consorțiile mici.
- Costurile de operare nu sunt eligibile, deși ele decid rentabilitatea unei baterii pe toată durata de viață.
- Termenul de 48 de luni de la acordarea ajutorului curge indiferent de întârzierile la racordare, care nu depind de beneficiar.
Sfaturi utile
- Urmăriți anunțul de lansare pe site-ul Ministerului Energiei. Ghidul e publicat, dar apelul se deschide printr-un anunț separat, cu toate detaliile de calendar.
- Verificați din timp actul constitutiv. Trebuie să conțină activități de producere și comercializare a energiei electrice, din diviziunea 35 a CAEN Rev. 3.
- Calculați raportul dintre capacitate și putere înainte de a comanda echipamentele. Sub două ore de descărcare la putere maximă, proiectul nu intră în schemă.
- Dacă agregați mai multe instalații, asigurați-vă că fiecare are cel puțin 1 MW putere instalată, nu doar totalul.
- Calculați plafonul pe MWh înainte de a dimensiona proiectul: 69.000 de euro pe MWh instalat este limita, indiferent cât costă efectiv investiția.
- Dacă indicatorul de solvabilitate depășește 7,5 sau firma e nou-înființată, obțineți din timp scrisoarea de confort. Ea trebuie să conțină mențiunile exacte cerute de ghid.
- Nu depuneți în parteneriat. Proiectele depuse astfel nu sunt eligibile, iar regula nu are excepții în ghid.
- Pregătiți contul și documentele în MySMIS 2021 înainte de deschiderea apelului. Cererea și toate anexele se depun exclusiv electronic, în această platformă.
Întrebări frecvente
Câți bani sunt în total?
Cât poate primi o firmă?
Ce înseamnă instalație autonomă?
Ce baterii nu sunt acceptate?
Ce condiție tehnică trebuie îndeplinită?
Pot depune mai multe firme împreună?
Ce se cere unei firme nou-înființate?
În cât timp trebuie terminat proiectul?
Când se depun cererile?
Analiza redacției
Ordinul are trei articole și o anexă de 148 de pagini, deci tot ce contează stă în ghid, iar ghidul e construit cu cap. Plafonul de 69.000 de euro pe MWh instalat leagă banii de capacitatea livrată, nu de mărimea devizului. Regula celor două ore de descărcare la putere maximă țintește exact intervalul în care sistemul are nevoie de stocare, seara. Iar procedura de ofertare concurențială din secțiunea 4.1 a CISAF schimbă natura intensității maxime: 100% din cheltuielile eligibile nu e o promisiune, ci un tavan într-o licitație unde cine cere tot pierde în fața celui care cere mai puțin. Cine citește ghidul ca pe o grilă de subvenție garantată îl citește greșit.
Dimensionarea merită însă privită cu creionul în mână. La plafonul de 69.000 de euro pe MWh, cele 150 de milioane de euro cumpără cel mult circa 2.170 MWh de stocare. Ținta pe care ghidul o invocă din Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice este de 2.400 MWh până în 2030. Cu alte cuvinte, dacă licitația nu produce nicio reducere față de plafon, tot apelul acoperă sub 90% din obiectivul de la care pornește, iar orice altă capacitate ar trebui să vină din investiții fără sprijin. Invers, fiecare procent smuls în licitație înseamnă MWh în plus, ceea ce face din rezultatul procedurii, nu din alocare, cifra care spune dacă schema își atinge scopul. La celălalt capăt, plafonul de 15 milioane de euro pe întreprindere înseamnă circa 217 MWh pentru un singur beneficiar, deci teoretic zece firme pot absorbi tot apelul.
A doua observație privește calendarul, și e cea mai apăsătoare. Decizia Comisiei Europene în cazul SA.121308 e din 6 martie 2026, confirmarea Băncii Europene de Investiții pentru investiția prioritară MF 2026-1 RO 0-006 din 11 martie 2026, iar referatul intern al Direcției generale investiții poartă numărul 200.957 din 5 august 2026. Cinci luni între undă verde europeană și referatul care propune ghidul. Ordinul a fost semnat pe 14 august și publicat pe 17, iar apelul tot nu e deschis: data se anunță separat. Cum perioada de implementare merge până la 48 de luni de la acordarea ajutorului, un contract semnat în prima parte a lui 2027 poate ajunge la punere în funcțiune în 2031, adică după ținta pentru care se construiește schema. Termenul de execuție al beneficiarului e strâns, cel al administrației nu e deloc.
În fine, o alegere care va face diferența în teren. Ghidul cere ca actul constitutiv al solicitantului să conțină activități de producere și comercializare a energiei electrice, din diviziunea 35 a CAEN Rev. 3, pentru o schemă care finanțează instalații ce nu produc nimic, ci mută energia în timp. Un operator de stocare pur, care trăiește din piața de echilibrare și din serviciile de sistem, trebuie deci să își potrivească obiectul de activitate după un vocabular gândit pentru producători. Adăugat la interdicția parteneriatelor și la testul de solvabilitate, filtrul selectează mai degrabă firme cu bilanț și cu istoric în energie decât operatori noi de stocare, adică exact categoria pe care separarea de proiectele combinate voia să o creeze.
Ce ar trebui schimbat
- Publicarea calendarului apelului odată cu ghidul. Astăzi regulile există, dar data deschiderii vine printr-un anunț separat, la un moment necunoscut. Un investitor care trebuie să comande celule de baterii, să obțină avizul tehnic de racordare și să închidă finanțarea nu poate planifica nimic pornind de la „urmează un anunț”. Data publicată transformă ghidul din document de referință în instrument de lucru.
- Suspendarea celor 48 de luni pe perioada în care proiectul depinde de operatorul de rețea. Racordarea nu stă în puterea beneficiarului, iar termenul de implementare curge oricum. Fără o clauză de suspendare, riscul unei întârzieri administrative se mută integral asupra celui care a investit, iar rezultatul previzibil e restituirea ajutorului pentru un proiect construit corect.
- Publicarea rezultatelor procedurii de ofertare, cu intensitatea acordată și prețul pe MWh pentru fiecare proiect. Ele arată dacă licitația a produs efectiv o reducere sub plafonul de 69.000 de euro pe MWh sau dacă toți au ofertat la tavan. Fără această publicare, a doua rundă, cea pentru suma rămasă, se va calibra pe intuiție, iar publicul nu va ști niciodată cât a costat un MWh de stocare.
- Admiterea parteneriatelor sub forma unei societăți de proiect cu răspundere solidară. Interdicția actuală nu are o justificare tehnică, spre deosebire de excluderea proiectelor combinate, care ține de rolul stocării în sistem. O societate de proiect păstrează un singur beneficiar și o singură răspundere contractuală, dar permite operatorilor mai mici să pună capital laolaltă.
- O sub-alocare rezervată proiectelor mici, sub plafonul individual. Cu 15 milioane de euro de întreprindere, zece beneficiari pot epuiza apelul, iar piața de stocare din România s-ar așeza din prima rundă în jurul câtorva jucători. O tranșă rezervată capacităților de ordinul câtorva zeci de MWh ar păstra intrarea deschisă și ar distribui geografic capacitatea, ceea ce pentru echilibrarea rețelei contează la fel de mult ca volumul total.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 680 din 17 august 2026 16 pagini PDF, 154 KB actul începe la pagina 7
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Celelalte ediții citate: nr. 680 bis/2026
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
ORDIN nr. 915 din 14 august 2026 pentru aprobarea Ghidului solicitantului — Condiții specifice de accesare a finanțării din Fondul pentru modernizare — Sprijinirea investițiilor în dezvoltarea instalațiilor autonome (stand-alone) de stocare în baterii a energiei electrice, cu finanțare din Fondul pentru modernizare
EMITENT: Ministerul Energiei
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 17 august 2026
Mai jos este redat textul ordinului. Anexa lui, ghidul solicitantului propriu-zis, este publicată separat, în ediția nr. 680 bis din aceeași zi, și ocupă 148 de pagini. Poate fi consultată în ediția oficială în PDF, atașată mai sus.
Având în vedere:
— prevederile art. 10d din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, cu modificările și completările ulterioare;
— Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1.001 al Comisiei din 9 iulie 2020 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește funcționarea Fondului pentru modernizare care sprijină investițiile în vederea modernizării sistemelor energetice și a îmbunătățirii eficienței energetice a anumitor state membre ale Uniunii Europene, cu modificările și completările ulterioare;
— prevederile art. 3 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare;
— Confirmarea Băncii Europene de Investiții din data de 11 martie 2026 privind investiția prioritară MF 2026-1 RO 0-006 — Supporting investments in the development of stand-alone battery storage installations of electricity;
— Avizul Consiliului Concurenței nr. 2.656 din data de 25.02.2026 referitor la proiectul de notificare a Schemei de ajutor de stat privind sprijinirea investițiilor în dezvoltarea instalațiilor autonome (stand-alone) de stocare în baterii a energiei electrice, cu finanțare din Fondul pentru modernizare;
— Decizia Comisiei Europene nr. C(2026) 1.588 final din 6 martie 2026, cazul SA.121308, referitoare la Schema de ajutor de stat privind sprijinirea investițiilor în dezvoltarea instalațiilor autonome (stand-alone) de stocare în baterii a energiei electrice, cu finanțare din Fondul pentru modernizare;
— prevederile art. 6 alin. (1) lit. h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2022 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar de implementare și gestionare a fondurilor alocate României prin Fondul pentru modernizare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu completări prin Legea nr. 376/2023, cu modificările și completările ulterioare;
— Ordinul ministrului energiei, interimar, nr. 745/2026 pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat privind sprijinirea investițiilor în dezvoltarea instalațiilor autonome (stand-alone) de stocare în baterii a energiei electrice, cu finanțare din Fondul pentru modernizare;
— Referatul Direcției generale investiții nr. 200.957 din 5.08.2026 privind necesitatea aprobării Ghidului solicitantului — Condiții specifice de accesare a finanțării din Fondul pentru modernizare — Sprijinirea investițiilor în dezvoltarea instalațiilor autonome (stand-alone) de stocare în baterii a energiei electrice, cu finanțare din Fondul pentru modernizare,
în temeiul prevederilor art. 10 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 316/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Energiei, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul energiei, interimar, emite prezentul ordin.
Art. 1. — Se aprobă Ghidul solicitantului — Condiții specifice de accesare a finanțării din Fondul pentru modernizare — Sprijinirea investițiilor în dezvoltarea instalațiilor autonome (stand-alone) de stocare în baterii a energiei electrice, cu finanțare din Fondul pentru modernizare, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 3. — Direcția generală investiții din cadrul Ministerului Energiei va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Ministrul energiei, interimar, Ilie-Gavril Bolojan
București, 14 august 2026.
Nr. 915.
Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 bis.
Structura ghidului publicat în ediția nr. 680 bis, paginile 3-150
Capitolul 1, informații despre procedura de selecție a proiectelor: domeniul de investiții și obiectivul specific, definiții, perioada de depunere, acțiunile și activitățile finanțabile, tipurile de solicitanți, indicatorul de capacitate nou instalată, alocarea pentru procedura de ofertare concurențială, valoarea maximă a finanțării și regulile de ajutor de stat.
Capitolul 2, reguli pentru acordarea finanțării: eligibilitatea solicitantului, a proiectului și a cheltuielilor.
Capitolul 3, completarea cererii de finanțare: obiective și rezultate, sustenabilitate, descrierea investiției, evaluarea impactului asupra mediului, studiul de fezabilitate, elaborarea bugetului și responsabilul de proiect.
Capitolul 4, procesul de evaluare și selecție, cu evaluarea preliminară tehnico-economică și verificarea conformității administrative.
Capitolul 5, contractarea proiectelor: precontractare, contractare și implementare.
Capitolul 6, depunerea și soluționarea contestațiilor. Capitolul 7, anexele ghidului.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.