Pe scurt
- Ministerul Educației și Cercetării a aprobat criteriile minimale pentru cele două grade superioare din cercetare: cercetător principal (R4), adică cercetător științific gradul I, și cercetător consacrat (R3), adică gradul II.
- Sunt 35 de seturi de standarde, câte unul pentru fiecare comisie de specialitate, de la matematică până la artele spectacolului. Se aplică începând cu 1 octombrie 2026, nu de la publicare.
- Vizați sunt cercetătorii care vor să candideze la un post de gradul I sau II, dar și institutele, care pot stabili criterii proprii cu condiția să fie peste nivelul minim național.
Publicat: M. Of. nr. 690 din 20 august 2026
Intră în vigoare: 1 octombrie 2026
Dacă îți pregătești dosarul pentru gradul I în cercetare, tot ce ai calculat până acum se recitește după alte reguli, iar termenul de la care se aplică este 1 octombrie 2026. Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.688 din 18 august 2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 690 din 20 august 2026, aprobă criteriile și standardele minimale pentru conferirea gradului de cercetător principal (R4) și de cercetător consacrat (R3). Este a doua intervenție majoră asupra carierei din institute în această vară, după ce directorii institutelor naționale de cercetare au fost trecuți pe concurs public.
Ordinul are șase articole scurte, iar substanța se află în anexă, publicată separat, în Monitorul Oficial nr. 690 bis, pe 317 pagini. Art. 2 spune limpede ce conține: un set de 35 de standarde specifice pe grupe de domenii, structurate potrivit comisiilor de specialitate ale Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare.
Lista comisiilor acoperă tot spectrul cercetării românești. Prima este matematica, urmează informatica, fizica, chimia, științele pământului, apoi douăsprezece comisii de inginerie, biologia, medicina, medicina veterinară, medicina dentară, farmacia, științele juridice, sociologia, științele politice, științele economice, psihologia, filologia, filosofia, istoria, teologia, arhitectura, artele vizuale și, ultima, artele spectacolului și muzica.
Efectele pe care le produce
Primul efect este calendaristic și trebuie citit cu atenție. Art. 4 prevede că standardele se aplică începând cu data de 1 octombrie 2026. Ordinul a fost publicat pe 20 august, deci există o fereastră de aproximativ șase săptămâni în care regulile vechi rămân aplicabile pentru dosarele depuse. Tot ministerul a publicat în aceeași ediție și cuantumul taxei pentru cursul de inițiere în limba română destinat străinilor, care produce efecte imediat.
Al doilea efect este trecerea la o măsurare bazată pe scorul de influență al revistei. Standardele pentru matematică, de exemplu, se construiesc exclusiv pe factorul AIS, adică scorul de influență al revistei în care apare articolul, nu pe factorul de impact. Motivarea din anexă este explicită: AIS nu ia în calcul autocitările din aceeași revistă, iar citările sunt ponderate în funcție de rangul revistelor din subdomeniu.
Al treilea efect îl vede candidatul în cifre. La matematică, pentru gradul I se cer, cumulat: un indicator N de cel puțin 15, calculat ca dublul articolelor din quartila Q1 plus articolele din Q2, cel puțin 4 puncte la același indicator calculat doar pe ultimii șapte ani, un scor S1 de minimum 6, un S2 de minimum 4, cel puțin 32 de citări din reviste de primă categorie și 16 din a doua, plus minimum 3 articole în Q1. Pentru gradul II, pragurile coboară la N de cel puțin 10, S1 de minimum 4, S2 de minimum 3, 16 și respectiv 8 citări și cel puțin un articol în Q1.
Al patrulea efect privește vechimea în proiecte. Pentru gradul I, candidatul trebuie să fi fost director sau investigator principal într-un proiect câștigat prin competiție națională ori internațională, sau membru în cel puțin trei granturi câștigate astfel. Pentru gradul II este suficientă calitatea de membru într-un singur proiect câștigat prin competiție.
Al cincilea efect este unul de echitate, prevăzut expres. Perioada de șapte ani în care se numără articolele recente se prelungește pentru candidatele și candidații care au avut concediu de maternitate sau de creștere a copilului, printr-o formulă care adaugă ani în funcție de numărul de luni de concediu.
Al șaselea efect ține de raportul dintre stat și institute. Organizațiile de cercetare pot stabili criterii și standarde proprii, în raport cu misiunea și specificul lor, dar art. 3 alin. (2) le cere să se situeze peste nivelul minim național. Cu alte cuvinte, se poate cere mai mult, niciodată mai puțin.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Cea mai vizibilă schimbare este chiar denumirea gradelor. Ordinul folosește nomenclatorul european de cariere în cercetare, R3 și R4, și îl pune în paralel cu denumirile românești clasice, cercetător științific gradul II și gradul I. Este o consecință a Legii nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare, unul dintre temeiurile ordinului.
A doua schimbare este arhitectura instituțională. Standardele vin de la Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare, iar punerea lor în aplicare revine, potrivit art. 5, direcțiilor de specialitate din cadrul Autorității Naționale pentru Cercetare, înființată prin Hotărârea Guvernului nr. 188/2025, împreună cu colegiul și cu organizațiile de cercetare.
A treia schimbare, mai subtilă, ține de ce anume nu fac aceste standarde. Anexa precizează, pentru fiecare comisie, că îndeplinirea pragurilor este o condiție necesară pentru depunerea dosarului, dar nu suficientă pentru ocuparea postului, și că standardele cantitative nu trebuie folosite pentru ierarhizarea candidaților. Ierarhizarea rămâne atributul exclusiv al comisiei de concurs, care evaluează calitatea contribuțiilor.
A patra schimbare privește revistele cu taxă de publicare. Motivarea din anexă explică de ce acestea sunt excluse, ca regulă generală, din calculul standardelor minimale: nu orice candidat are acces la fonduri pentru astfel de taxe, iar includerea lor ar produce inechități. Excluderea nu înseamnă însă că lucrările publicate acolo se ignoră; comisia de concurs le evaluează calitativ, alături de restul dosarului.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Publică praguri numerice verificabile, pe domenii, astfel încât un candidat își poate calcula singur dosarul înainte de a-l depune.
- Lasă șase săptămâni între publicare și aplicare, deci dosarele aflate în pregătire nu sunt prinse pe picior greșit.
- Prevede explicit prelungirea perioadei de referință pentru concediul de maternitate sau de creștere a copilului, o corecție de echitate rar întâlnită în astfel de grile.
- Alege scorul de influență în locul factorului de impact, cu o motivare scrisă care exclude autocitările din aceeași revistă.
- Spune limpede că pragurile nu servesc la ierarhizarea candidaților, ceea ce limitează transformarea concursului într-o simplă competiție de punctaje.
Ce rămâne o problemă
- Textul are 317 pagini și 35 de seturi diferite de criterii, deci compararea între domenii devine practic imposibilă pentru cineva din afară.
- Pragurile depind de listele UEFISCDI și de clasamentele pe quartile, care se actualizează separat și pot muta o revistă dintr-o categorie în alta de la un an la altul.
- Institutele pot ridica ștacheta prin criterii proprii, ceea ce înseamnă că același grad se poate obține mai greu într-un loc decât în altul.
- Excluderea revistelor cu taxă din calcul rezolvă o inechitate, dar creează alta pentru domeniile în care publicarea deschisă cu taxă este practica dominantă.
- Formula de calcul cere date pe cinci ani anteriori pentru scorurile AIS, deci întocmirea dosarului rămâne o muncă de arhivă considerabilă.
Sfaturi utile
- Verifică întâi la ce comisie te încadrezi. Cele 35 de seturi diferă substanțial, iar un prag din matematică nu spune nimic despre unul din filologie sau din medicină dentară.
- Dacă dosarul tău este aproape gata, calculează dacă îl poți depune înainte de 1 octombrie 2026. Standardele noi se aplică începând cu acea dată.
- Pentru scorurile AIS, folosește tabelele publicate de UEFISCDI sau Web of Science din anii anteriori depunerii. Formula ia maximul dintre scorurile calculate în cei cinci ani precedenți, deci merită verificat fiecare an, nu doar ultimul.
- Împarte scorul fiecărui articol la numărul de autori. Indicatorii S1 și S2 se calculează ca sumă de raporturi între scorul revistei și numărul de coautori, nu ca simplă sumă de scoruri.
- Dacă ai avut concediu de maternitate sau de creștere a copilului, aplică formula de prelungire a perioadei de referință. Ea îți poate aduce în calcul articole care altfel ar fi ieșit din fereastra celor șapte ani.
- Întreabă la institutul tău dacă are criterii proprii. Legea îi permite să ceară mai mult decât minimul național, iar acele criterii nu apar în Monitorul Oficial.
- Nu confunda condiția de înscriere cu criteriul de câștig. Pragurile îți permit doar să depui dosarul; ierarhizarea o face comisia, pe calitatea contribuțiilor.
Întrebări frecvente
De când se aplică noile standarde?
Ce înseamnă R3 și R4?
Câte seturi de criterii există?
Institutul meu poate cere mai mult decât prevede ordinul?
Dacă îndeplinesc pragurile, obțin gradul?
Se iau în calcul articolele din reviste cu taxă de publicare?
Unde găsesc criteriile pentru domeniul meu?
Analiza redacției
Problema pe care ordinul o rezolvă este una veche în cercetarea din institute: după Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare, gradele superioare au primit denumiri noi, R3 și R4, dar nu și grila națională după care se conferă. Ordinul nr. 4.688/2026 închide golul prin art. 1 și art. 2, adoptând un set de 35 de standarde specifice pe grupe de domenii arondate comisiilor Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare, și le publică în Monitorul Oficial, deci într-un loc unde un candidat le poate citi fără să depindă de bunăvoința institutului. Ca text de sine stătător, ordinul este curat: șase articole, un temei legal enumerat integral în preambul, o singură dată de aplicare și nicio dispoziție care să contrazică alta. Nu are erori de fond, iar asta se explică prin faptul că întreaga substanță a fost mutată în anexă, iar dispozitivul se limitează la aprobare, delegare și publicare.
Exact acolo apare însă și limita lui. Art. 4 spune că standardele se aplică începând cu data de 1 octombrie 2026 și se oprește. Nu spune ce se întâmplă cu un concurs anunțat în septembrie, al cărui termen de depunere a dosarelor cade în octombrie, nici dacă data relevantă este publicarea anunțului, depunerea dosarului sau ședința comisiei de evaluare. Sunt trei momente diferite, cu trei rezultate diferite pentru același candidat, iar ordinul nu alege între ele. O normă tranzitorie de un rând ar fi eliminat toată discuția.
A doua limită ține de art. 3. Alin. (1) permite organizațiilor de cercetare să stabilească criterii proprii, alin. (2) le cere ca acestea să se situeze peste nivelul minim național. Regula are un plafon de jos, dar nu are consecință: ordinul nu spune ce se întâmplă cu un criteriu propriu situat sub minim, cine îl constată și ce efect are asupra concursului deja organizat. Art. 5 împarte punerea în aplicare între direcțiile de specialitate din Autoritatea Națională pentru Cercetare, înființată prin Hotărârea Guvernului nr. 188/2025, Colegiul Consultativ și organizațiile de cercetare, adică între cel care ar trebui verificat și cel care ar trebui să verifice, fără să separe rolurile.
În fine, forma în care ajunge informația la destinatar este a anilor 90. Anexa, cele 317 pagini din Monitorul Oficial nr. 690 bis, este un bloc unic de PDF. Un cercetător de la medicină dentară trebuie să traverseze standardele de la matematică, inginerie și teologie ca să ajungă la ale lui, iar un institut care ar vrea să își construiască un calculator de dosar pornește de la zero, prin transcriere manuală.
Ce ar trebui schimbat
- O normă tranzitorie atașată art. 4. Textul ar trebui să lege aplicarea de un moment procedural, nu de o dată abstractă: standardele noi se aplică la concursurile al căror anunț se publică după 1 octombrie 2026. Un candidat care depune dosarul într-un concurs deschis în septembrie ar ști din prima zi după ce grilă este evaluat, iar comisiile nu ar mai fi puse să aleagă singure între trei interpretări.
- Consecință expresă pentru criteriile proprii sub minim. Art. 3 ar trebui să spună că un criteriu propriu situat sub nivelul minim național nu se aplică, iar concursul organizat pe baza lui poate fi contestat pe acest motiv. Plafonul de jos ar deveni o regulă cu efect, nu o recomandare de tehnică legislativă, iar candidatul respins pe un criteriu nelegal ar avea un temei clar de contestație.
- Un registru public al criteriilor proprii, ținut de Autoritatea Națională pentru Cercetare. Organizațiile care își adoptă standarde suplimentare în baza art. 3 alin. (1) ar trebui să le transmită și să le publice acolo, în forma în care se aplică. Un cercetător ar putea compara înainte de a candida cerințele reale ale două institute din același domeniu, care astăzi nu apar nicăieri în Monitorul Oficial.
- Anexa publicată și separat, pe comisii, în format structurat. Pe lângă PDF-ul din nr. 690 bis, fiecare dintre cele 35 de seturi ar trebui să existe ca fișier propriu, cu indicatori numerotați și tabele lizibile automat. Candidatul ar deschide numai standardul comisiei lui, iar institutele ar putea construi instrumente de autoevaluare fără să retranscrie manual 317 pagini.
- Un termen de reexaminare a standardelor, scris în ordin. Art. 4 fixează data de la care se aplică, dar nimic despre când se revizuiesc, deși pragurile depind de clasamente care se schimbă anual. O clauză de reevaluare la trei ani, cu obligația Colegiului Consultativ de a publica motivarea deciziei de a le menține sau modifica, ar transforma grila dintr-un text înghețat într-unul urmărit.
- Precizarea ediției de clasamente aplicabile. Ordinul ar trebui să spună explicit care versiune a listelor de reviste și a quartilelor se folosește la evaluarea unui dosar, cea în vigoare la data anunțului de concurs fiind cea mai previzibilă. S-ar închide astfel disputa în care candidatul calculează pe o listă, iar comisia recalculează pe alta, apărută între timp.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 690 din 20 august 2026 16 pagini PDF, 119 KB actul începe la pagina 12
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Celelalte ediții citate: nr. 690 bis/2026
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.688/2026 pentru aprobarea criteriilor și standardelor minimale necesare și obligatorii pentru conferirea gradului de cercetător principal (R4), cercetător științific gradul I, și de cercetător consacrat (R3), cercetător științific gradul II
EMITENT: Ministerul Educației și Cercetării
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 20 august 2026, iar anexa în nr. 690 bis din 20 august 2026
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII O R D I N pentru aprobarea criteriilor și standardelor minimale necesare și obligatorii pentru conferirea gradului de cercetător principal (R4) — cercetător științific gradul I și de cercetător consacrat (R3) — cercetător științific gradul II În conformitate cu prevederile: — art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 188/2025 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Cercetare; — art. 156 alin. (2) din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare; — art. 10 alin. (2), art. 13 alin. (1) și art. 47 lit. f) pct. (i) din Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare, cu modificările și completările ulterioare; — art. 2 din Regulamentul de organizare și funcționare al Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare al Ministerului Educației și Cercetării, aprobat prin Ordinul ministrului cercetării, inovării și digitalizării nr. 498/2021, cu modificările și completările ulterioare, în baza: — referatelor de aprobare nr. STCCCDI/2.017 din 13.08.2026, respectiv nr. SPMIISC/500.769 din 13.08.2026 a Ordinului pentru aprobarea standardelor minimale necesare și obligatorii pentru conferirea gradului de cercetător principal (R4) — cercetător științific gradul I și de cercetător consacrat (R3) — cercetător științific gradul II; — Adresei Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare nr. 2.008 din 10.08.2026 privind înaintarea standardelor minimale naționale necesare și obligatorii pentru conferirea titlului de cercetător principal (R4) — cercetător științific gradul I și de cercetător consacrat (R3) — cercetător științific gradul II; — avizelor primite de la entitățile menționate la art. 13 alin. (1) din Legea nr. 183/2024, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 731/2024 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării, cu modificările și completările ulterioare, ministrul educației și cercetării emite prezentul ordin.
Art. 1. — Se aprobă criteriile și standardele minimale necesare și obligatorii pentru conferirea gradului de cercetător principal (R4) — cercetător științific gradul I și de cercetător consacrat (R3) — cercetător științific gradul II, prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Criteriile și standardele minimale naționale necesare și obligatorii pentru conferirea gradului de cercetător principal (R4) — cercetător științific gradul I și de cercetător consacrat (R3) — cercetător științific gradul II, prevăzute la art. 1, reprezintă un set de 35 de standarde specifice pe grupe de domenii arondate, structurate potrivit comisiilor de specialitate ale Colegiului Consultativ pentru Cercetare- Dezvoltare și Inovare.
Art. 3. — (1) Organizațiile de cercetare pot stabili criterii și standarde suplimentare proprii, în raport cu misiunea, specificul domeniului de activitate și cu necesitățile proprii.
(2) La elaborarea criteriilor și standardelor proprii, organizațiile de cercetare vor avea în vedere ca acestea să se situeze peste nivelul minim al criteriilor și standardelor naționale aprobate prin prezentul ordin.
Art. 4. — Criteriile și standardele minimale necesare și obligatorii pentru conferirea gradului de cercetător principal (R4) — cercetător științific gradul I și de cercetător consacrat (R3) — cercetător științific gradul II, prevăzute la art. 1, se aplică începând cu data de 1 octombrie 2026.
Art. 5. — Direcțiile de specialitate din cadrul Autorității Naționale pentru Cercetare, Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare și organizațiile de cercetare duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 6. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul educației și cercetării, Mihai Dimian București, 18 august 2026. Nr. 4.688.
Notă: anexa la prezentul ordin, adică textul integral al celor 35 de seturi de criterii și standarde minimale, are 317 pagini și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 bis. Ea poate fi consultată în ediția oficială în PDF atașată mai sus, la secțiunea cu ediția nr. 690 bis.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.