Pe scurt

  • Funcția de director general al unui institut național de cercetare-dezvoltare se ocupă de acum numai prin concurs public, anunțat inclusiv pe platforma europeană EURAXESS, cu criterii de eligibilitate scrise în lege.
  • Directorul general trebuie să își publice anual venitul net pe site-ul institutului, până la 15 iunie. Dacă nu o face nici în 30 de zile de la informarea Autorității Naționale pentru Cercetare, ministrul are obligația să îi înceteze mandatul.
  • Legea recunoaște și nucleele de cercetare din instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională ca parte a sistemului național de cercetare-dezvoltare, cu drepturi asimilate unităților de cercetare de drept public.
Act: Legea nr. 174/2026
Publicat: M. Of. nr. 676 din 14 august 2026
Intră în vigoare: 17 august 2026

Cine conduce un institut național de cercetare nu va mai putea fi numit fără concurs, iar veniturile lui devin informație publică, actualizate în fiecare an. Numirea în funcții de conducere ale instituțiilor publice a ajuns și la Curtea Constituțională: printr-o decizie recentă, CCR a declarat neconstituțională procedura prin care Parlamentul numește consiliile de administrație de la TVR și Radio România. Legea nr. 174/2026, publicată vineri în Monitorul Oficial, rescrie regulile de acces la funcția de director general al institutelor naționale de cercetare-dezvoltare și adaugă în sistemul național de cercetare o categorie care lipsea din el. Domeniul a mai fost atins în această vară, prin rearanjarea comisiilor CNATDCU.

Legea are trei articole și lucrează pe două acte diferite. Art. I introduce un art. 71 nou în Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, cel care aduce nucleele de cercetare din zona de apărare în sistemul național. Art. II modifică Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare, în două puncte: primul rescrie art. 4 alin. (2) și (3), unde intră personalul din nuclee și definiția nucleului de cercetare, al doilea adaugă articolele despre concurs. Art. III fixează termenul de 30 de zile în care metodologia concursului trebuie actualizată.

Partea cea mai voluminoasă este punctul 2 al art. II, care introduce șase articole noi în Legea nr. 183/2024, de la art. 171 la art. 176. Ele descriu, pas cu pas, cum se organizează concursul pentru funcția de director general: cine îl anunță, cine îl evaluează, cine îl supraveghează și ce se întâmplă după numire.

Legea a fost adoptată în condițiile art. 77 alin. (2) din Constituție, adică după reexaminare la cererea Președintelui. Decretul de promulgare, nr. 725/2026, poartă aceeași dată ca legea, 14 august 2026, ziua în care ambele au apărut în Monitorul Oficial.

Efectele pe care le produce

Concurs public obligatoriu, anunțat și în afara țării. Funcția se ocupă prin concurs public, organizat de organul coordonator al institutului, cu anunț pe paginile de internet ale acestuia și ale institutului, dar și pe platforma europeană EURAXESS. Institutul trebuie să publice pe propriul site documentele economico-financiare necesare candidaților ca să își construiască oferta managerială.

Condițiile de participare sunt acum în lege, nu într-o metodologie. Candidatul trebuie să dețină minimum gradul CS II, echivalent cercetător consacrat, sau, prin echivalență, cel puțin funcția de conferențiar universitar, în domeniul institutului. Criteriile după care se obține chiar acel grad au fost rescrise în august 2026, cu aplicare de la 1 octombrie. La experiență, legea acceptă două căi alternative: minimum 3 ani în funcție de conducere într-o organizație de cercetare din țară sau din străinătate, ori câștigarea prin competiție și finalizarea a cel puțin două proiecte de cercetare, ca director de proiect, cu buget cumulat de minimum 400.000 de euro. Ambele variante se pot îndeplini în domeniul de activitate al institutului sau într-un domeniu de cercetare conex, ceea ce lărgește sensibil cercul de candidați. Se cere și cunoașterea limbii române sau a limbii engleze, scris și vorbit, condiție care face compatibil cu legea anunțul pe EURAXESS, plus o stare de sănătate corespunzătoare postului.

Incompatibilitățile se extind la familie. Candidatul nu poate deține părți sociale sau acțiuni la o societate cu același profil sau aflată în legături comerciale directe cu institutul. Interdicția se aplică deopotrivă soțului sau soției, rudelor și afinilor până la gradul al III-lea inclusiv.

Cazierul judiciar și cel fiscal intră în condiții. Nu poate candida cine a fost condamnat definitiv pentru infracțiuni contra securității naționale, autorității, umanității, pentru corupție sau infracțiuni de serviciu, fals ori împotriva înfăptuirii justiției, în afara cazurilor de reabilitare, amnistie postcondamnatorie sau dezincriminare. Lista nominală de infracțiuni se închide cu o categorie-umbrelă: orice infracțiune săvârșită cu intenție care ar face candidatul incompatibil cu funcția. Se adaugă lipsa faptelor din cazierul fiscal și absența sancțiunii prevăzute la art. 63 lit. d), aplicată pentru încălcarea normelor de etică și bună conduită în cercetare.

Interviul se ține în prezența unor observatori din afara comisiei. Legea îi aduce doar pe durata interviului, nu la toate etapele: un observator desemnat de organizația patronală reprezentativă la nivelul sectorului de negociere colectivă relevant și unul desemnat de organizația sindicală reprezentativă sau, după caz, un reprezentant al angajaților institutului. Nu poate fi oricine: observatorii trebuie să fie cercetători științifici, cadre didactice universitare sau personal suport pentru activitățile de cercetare, dezvoltare și inovare. Ei urmăresc respectarea transparenței, imparțialității, confidențialității, egalității de șanse și nediscriminării, și semnează o declarație de independență, imparțialitate și confidențialitate.

Venitul directorului general devine public în fiecare an. Până la 15 iunie, directorul general publică pe pagina de internet a institutului venitul net aferent anului anterior. Dacă nu o face, Autoritatea Națională pentru Cercetare îl informează despre depășirea termenului, iar dacă nici în 30 de zile de la informare nu se conformează, ministrul educației și cercetării are obligația de a emite ordinul de încetare a mandatului.

Contractul de management se leagă de indicatori concreți. Câștigătorul semnează contractul în cel mult 15 zile lucrătoare de la emiterea ordinului de numire. Indicatorii de performanță managerială trebuie să cuprindă obligatoriu valoarea fondurilor europene atrase, impactul socioeconomic al valorificării rezultatelor și parteneriatele cu industria.

Avizul ORNISS are termen și sancțiune. Acolo unde funcția cere avizul Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, pe scurt ORNISS, adică accesul la informații clasificate, cel numit trebuie să îl solicite în maximum 30 de zile de la numire, la nivelul maxim de secretizare al institutului. Dacă nu îl obține, ordinul de numire se revocă.

Membrii comisiilor sunt plătiți din fondurile institutului. Pentru activitatea depusă, membrii comisiei de concurs, ai comisiei de soluționare a contestațiilor și ai secretariatului tehnic sunt remunerați cu o sumă reprezentând 10% din salariul de bază al directorului general, la care se adaugă, după caz, cheltuieli de transport și cazare. Legea nu spune literal că suma se cuvine fiecăruia, dar aceasta este lectura firească a textului.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Până acum, regulile concursului pentru funcția de director general al unui institut național se aflau în întregime în metodologia aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 576/2016. O metodologie se schimbă printr-o hotărâre de guvern. Din 17 august, condițiile de eligibilitate, incompatibilitățile, rolul observatorilor și obligațiile de după numire stau în lege, deci se pot modifica doar prin lege.

A doua schimbare privește transparența veniturilor. Legea adaugă o obligație distinctă de declarațiile de avere și de interese: publicarea venitului net al anului anterior pe pagina de internet a institutului, cu termen fix, 15 iunie, și cu încetarea mandatului ca sancțiune pentru neconformare.

A treia schimbare este de perimetru. Nucleele de cercetare din instituțiile cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale sunt acum cuprinse explicit în sistemul național de cercetare-dezvoltare și asimilate în drepturi unităților și instituțiilor de cercetare de drept public. Personalul lor face parte, prin excepție, din categoria personalului CDI. Nucleul de cercetare este definit ca structură organizatoric-funcțională înființată prin ordin al conducătorului instituției, cu scopul principal de a desfășura cercetare fundamentală, cercetare aplicativă și dezvoltare tehnologică.

Finanțarea acestor nuclee rămâne cea din instituțiile din care fac parte, adică din fondurile alocate acestora de la bugetul de stat sau din alte surse legal constituite, pe baza proiectelor aprobate de conducerea instituției.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Accesul la conducerea institutelor naționale devine competitiv prin lege, nu prin metodologie, deci mai greu de modificat conjunctural.
  • Anunțarea pe EURAXESS deschide concursul către cercetători din străinătate, inclusiv români din diaspora.
  • Cele două căi alternative de experiență, conducere sau proiecte câștigate prin competiție, permit și candidați care au construit performanță în cercetare, nu doar în administrație, iar deschiderea către un domeniu de cercetare conex evită blocajul în domenii înguste.
  • Observatorii din partea patronatelor și a sindicatelor aduc un control extern al interviului, iar legea cere ca ei să vină din cercetare sau din mediul universitar, nu din afara domeniului.
  • Publicarea venitului net are atașată o sancțiune reală, încetarea mandatului, nu doar o obligație declarativă.
  • Indicatorii obligatorii de performanță leagă evaluarea directorului de fonduri europene atrase, impact socioeconomic și parteneriate cu industria.

Ce rămâne o problemă

  • Metodologia rămâne esențială: multe elemente, de la lista documentelor la structura ofertei manageriale și componența comisiilor, se aprobă tot prin ea, iar actualizarea are termen de doar 30 de zile.
  • Pragul de 400.000 de euro buget cumulat pe cel puțin două proiecte finalizate este un filtru dur pentru domeniile cu finanțare mică, unde proiectele de această valoare sunt rare.
  • Remunerarea comisiilor se face din fondurile proprii ale institutului, deși concursul este organizat de organul coordonator, nu de institut.
  • Extinderea interdicției de a deține acțiuni la rude și afini până la gradul al III-lea este greu de verificat în practică și poate elimina candidați pentru situații pe care nu le controlează.
  • Cele șase articole noi nu adaugă un termen în care organul coordonator să fie obligat să organizeze concursul, ceea ce lasă loc pentru conduceri interimare prelungite.
  • Pentru nucleele de cercetare din zona de apărare și securitate, asimilarea în drepturi nu este însoțită de o sursă de finanțare nouă. Banii rămân cei ai instituției-gazdă.

Sfaturi utile

  1. Dacă intenționați să candidați la o funcție de director general de institut național, verificați din timp cele două condiții greu de completat rapid: gradul CS II sau echivalentul de conferențiar și dovada experienței, fie 3 ani de conducere, fie cel puțin două proiecte finalizate ca director, cu buget cumulat de minimum 400.000 de euro.
  2. Verificați situația acțiunilor deținute de dumneavoastră, de soț sau soție, de rude și afini până la gradul al III-lea, la societăți cu același profil sau în relații comerciale cu institutul. Este o cauză de neeligibilitate, nu doar un conflict de interese declarabil.
  3. Dacă sunteți deja director general, notați termenul de 15 iunie pentru publicarea venitului net al anului anterior. Consecința neconformării, după cele 30 de zile de la informarea Autorității Naționale pentru Cercetare, este încetarea mandatului.
  4. Urmăriți actualizarea metodologiei aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 576/2016, care trebuie făcută în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Acolo vor fi lista documentelor, modelul cererii și structura-cadru a ofertei manageriale.
  5. Dacă lucrați într-un nucleu de cercetare din zona de apărare, ordine publică sau securitate națională, rețineți că activitatea dumneavoastră intră acum în sistemul național de cercetare-dezvoltare, cu drepturi asimilate unităților de cercetare de drept public.
  6. Dacă funcția vizată cere aviz ORNISS, depuneți cererea în maximum 30 de zile de la numire. Neobținerea avizului duce la revocarea ordinului de numire.

Întrebări frecvente

De când se aplică noile reguli?
Din 17 august 2026. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial pe 14 august 2026 și intră în vigoare la 3 zile de la publicare, potrivit regulii generale pentru legi.
Ce este un institut național de cercetare-dezvoltare?
Este forma de organizare, prescurtată INCD în lege, a institutelor coordonate de un organ de specialitate al administrației publice centrale. Legea nu le enumeră, dar toate regulile noi privind concursul de director general li se aplică.
Se anulează concursurile aflate în desfășurare?
Legea nu conține o dispoziție tranzitorie pe acest punct. Ea prevede doar actualizarea metodologiei aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 576/2016, în 30 de zile de la intrarea în vigoare.
Ce înseamnă gradul CS II?
Este gradul profesional de cercetare-dezvoltare pe care legea îl echivalează cu cercetătorul consacrat, nivelul R3 din nomenclatorul european. Alternativa acceptată este funcția didactică de conferențiar universitar, în domeniul de activitate al institutului.
Ce sunt nucleele de cercetare din instituțiile de apărare și securitate?
Sunt structuri organizatoric-funcționale înființate prin ordin al conducătorului instituției, cu scopul principal de a desfășura cercetare fundamentală, cercetare aplicativă și dezvoltare tehnologică. Legea le include în sistemul național de cercetare-dezvoltare și le asimilează în drepturi unităților de cercetare de drept public.
Cine plătește membrii comisiilor de concurs?
Institutul, din fondurile proprii. Membrii comisiei de concurs, ai comisiei de soluționare a contestațiilor și ai secretariatului tehnic sunt remunerați cu o sumă reprezentând 10% din salariul de bază al directorului general, la care se adaugă, după caz, cheltuieli de transport și cazare. Formularea legii este la plural, fără cuvântul care să spună explicit că suma revine fiecărui membru.

Erori și neconcordanțe în textul publicat

  • Art. II pct. 2, art. 176 alin. (3) din Legea nr. 183/2024, raportat la art. 176 alin. (1) și la art. 171 alin. (2). Alin. (3) prevede că, la neconformare, „ministrul educației și cercetării are obligația de a emite ordinul de încetare a mandatului directorului general”. Restul construcției nu trece însă niciodată prin ministrul educației: art. 171 alin. (2) definește ca organizator al concursului „organul de specialitate al administrației publice centrale coordonator al INCD”, art. 171 alin. (4) pune calendarul și comisiile în sarcina conducătorului acelui organ coordonator, iar art. 176 alin. (1) stabilește că directorul general încheie contractul de management tot „cu conducătorul organului coordonator”. Legea folosește deliberat termenul generic, ceea ce înseamnă că pentru institutele coordonate de alt minister decât cel al educației mandatul se naște dintr-un raport la care ministrul educației nu este parte, dar pe care tot el trebuie să îl stingă. Forma corectă, dedusă din propria terminologie a legii, era „conducătorul organului coordonator”. Așa cum e scris, pentru un INCD aflat în coordonarea altui organ central nu se poate stabili cine are competența de a înceta mandatul.

Analiza redacției

Legea rezolvă o problemă reală de ierarhie a normelor: până acum, cine putea conduce un institut național se hotăra printr-o metodologie aprobată de Guvern, deci se putea rescrie oricând, iar condițiile de eligibilitate erau, în fapt, un act administrativ. Din 17 august 2026 ele sunt text de lege. Ce se vede însă abia după ce citești cele șase articole noi împreună este cum a fost distribuită sancțiunea. Singurul caz în care legea prevede pierderea mandatului, la art. 176 alin. (3), nu este eșecul managerial, nu este conflictul de interese și nu este pierderea condițiilor de eligibilitate, ci nepublicarea unei cifre pe site până la 15 iunie. Interdicția de la art. 172 alin. (1) lit. h), care merge până la acțiunile deținute de rude și afini de gradul al III-lea, funcționează exclusiv ca filtru de intrare în concurs și nu devine obligație pe durata mandatului. Iar indicatorii obligatorii din art. 176 alin. (4), fonduri europene atrase, impact socioeconomic, parteneriate cu industria, sunt impuși în contractul de management fără ca legea să spună ce se întâmplă dacă nu sunt atinși. Cea mai grea sancțiune păzește cea mai ușoară obligație.

Mecanismul acelei sancțiuni este, la rândul lui, construit pe un declanșator care nu are ceas. Art. 176 alin. (3) leagă termenul de 30 de zile de momentul în care Autoritatea Națională pentru Cercetare informează directorul general despre depășirea termenului, dar nu îi impune Autorității nici obligația de a verifica, nici o dată până la care să o facă, nici un termen în care să trimită informarea. Rezultatul practic: doi directori care ratează amândoi 15 iunie pot ajunge la deznodăminte diferite, în funcție de dacă și când li se scrie. O obligație formulată imperativ, „ministrul are obligația de a emite”, atârnă în întregime de un act pentru care legea nu a prevăzut nicio scadență.

Aceeași lipsă de calendar apare și în secvența avizului de securitate. Art. 176 alin. (1) cere semnarea contractului de management în cel mult 15 zile lucrătoare de la ordinul de numire, alin. (5) cere solicitarea avizului Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat în cel mult 30 de zile de la numire, iar alin. (6) prevede revocarea ordinului de numire dacă avizul nu este obținut, fără să spună până când trebuie obținut. Directorul general intră deci în funcție, semnează contractul și conduce institutul sub un act de numire revocabil la o dată pe care legea nu o fixează. Nimic nu spune ce se întâmplă, în acel moment, cu contractul de management, cu actele semnate între timp și cu conducerea institutului până la un nou concurs. Pentru institutele care dețin informații clasificate, ipoteza nu e teoretică, ea este chiar motivul pentru care alin. (5) și (6) au fost scrise.

Partea a doua a legii, cea despre nucleele de cercetare din apărare, ordine publică și securitate națională, ridică o întrebare de simetrie pe care textul o lasă deschisă. Art. I le asimilează, la nivel de structură, unităților de cercetare de drept public „în drepturi”, formulare limitată expres la o singură direcție, în timp ce art. II pct. 1 include persoanele din ele în personalul CDI fără nicio restrângere. Cele două operațiuni nu acoperă același lucru: o structură care primește drepturi, dar despre ale cărei obligații legea tace, și un personal care intră integral sub un statut construit pentru cercetarea deschisă. Cine va aplica statutul într-un nucleu constituit prin ordin al ministrului apărării va trebui să decidă singur care obligații de evaluare, publicare și concurs îl urmează pe cercetător și care rămân afară, pentru că legea nu a spus.

Ce ar trebui schimbat

  • Competența de încetare a mandatului, corelată cu restul legii. Ordinul prevăzut la art. 176 alin. (3) ar trebui emis de conducătorul organului coordonator, cel care organizează concursul și semnează contractul de management. Altfel, pentru institutele din coordonarea altor ministere, sancțiunea rămâne o dispoziție pe care nimeni nu o poate aplica fără riscul unei acțiuni în contencios.
  • Un termen pentru verificarea făcută de Autoritatea Națională pentru Cercetare. O dată fixă, de exemplu 30 iunie, până la care Autoritatea verifică toate paginile de internet ale institutelor, și un termen scurt de trimitere a informării ar transforma sancțiunea într-o consecință previzibilă. Astăzi, cele 30 de zile încep când decide altcineva.
  • Termen pentru obținerea avizului de securitate și regim expres pentru revocare. Legea ar trebui să spună până când se obține avizul și ce se întâmplă cu contractul de management, cu actele emise și cu conducerea institutului dacă ordinul de numire se revocă. Fără asta, alin. (6) e o clauză suspendată deasupra mandatului, pe termen nedefinit.
  • Incompatibilitatea de la lit. h), transformată în obligație pe durata mandatului. Deținerea de acțiuni la o societate cu același profil sau aflată în relații comerciale cu institutul este verificată doar la înscrierea în concurs. Dacă situația apare a doua zi după numire, legea nu o mai atinge, deși motivul pentru care a fost interzisă la intrare rămâne identic.
  • Publicarea rezultatelor concursului, nu doar a anunțului. Punctajele pe cele patru criterii din art. 174 alin. (1) și oferta managerială a candidatului declarat admis ar trebui publicate pe pagina organului coordonator. Anunțul pe EURAXESS aduce candidați din afara sistemului doar dacă aceștia pot verifica, după concurs, pe ce s-a decis.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

M. Of. nr. 676 din 14 august 2026 16 pagini PDF, 119 KB actul începe la pagina 2

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

Lege pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică și pentru modificarea și completarea Legii nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare

EMITENT: Parlamentul României

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 14 august 2026

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I. — După articolul 7 din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 30 august 2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 71, cu următorul cuprins:

„Art. 71. — Nucleele de cercetare constituite în cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, astfel cum sunt definite la art. 4 alin. (3) din Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare, sunt cuprinse în sistemul național de cercetare-dezvoltare, fiind asimilate în drepturi unităților și instituțiilor de cercetare de drept public prevăzute la art. 7 lit. g) și care desfășoară activități de cercetare-dezvoltare în baza proiectelor de cercetare-dezvoltare aprobate de conducerea instituțiilor din care fac parte, fiind finanțate din fondurile alocate acestora de la bugetul de stat sau din alte surse legal constituite.”

Art. II. — Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 12 iunie 2024, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 4, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins: „(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), din personalul CDI fac parte și persoanele care desfășoară activitate de cercetare, dezvoltare și inovare în cadrul unor nuclee de cercetare constituite conform normelor legale în vigoare în cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale.

(3) Nucleul de cercetare reprezintă structura organizatoric-funcțională înființată prin ordin al conducătorului instituției cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, al cărei scop principal este de a desfășura activități de cercetare fundamentală, cercetare aplicativă și dezvoltare tehnologică.”

2. După articolul 17 se introduc șase noi articole, art. 171-176, cu următorul cuprins: „Art. 171. — (1) Funcția de director general la institutele naționale de cercetare-dezvoltare, denumite în continuare INCD, se ocupă prin concurs public, organizat conform metodologiei prevăzute la art. 22 din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Concursul pentru ocuparea funcției de director general la INCD se organizează de către organul de specialitate al administrației publice centrale coordonator al INCD, denumit în continuare organ coordonator, cu respectarea metodologiei prevăzute la alin. (1).

(3) Concursul pentru ocuparea funcției de director general la INCD se anunță public, prin afișare pe paginile de internet ale organului coordonator și INCD, precum și pe platforma europeană EURAXESS.

(4) Prin act administrativ al conducătorului organului coordonator se stabilesc, până cel mai târziu la data publicării anunțului, calendarul, locul desfășurării concursului, componența nominală a comisiei de concurs, a comisiei de soluționare a contestațiilor, a secretariatului tehnic, precum și lista membrilor supleanți din cele două comisii.

(5) Organul coordonator pune la dispoziția candidaților, membrilor comisiei de concurs și membrilor comisiei de soluționare a contestațiilor platforma informatică necesară desfășurării concursului pentru ocuparea funcției de director general la INCD.

(6) INCD publică pe pagina proprie de internet informațiile și documentele economico-financiare asociate concursului, necesare elaborării ofertei manageriale de către candidați, stabilite prin metodologia prevăzută la art. 22 din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 172. — (1) Pentru a participa la concursul pentru ocuparea funcției de director general la INCD, candidatul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

a) deține minimum gradul profesional de cercetare-dezvoltare CS II, echivalent cercetător consacrat (R3), în domeniul de activitate al INCD, sau, prin echivalență, deține cel puțin funcția didactică universitară de conferențiar universitar, în domeniul de activitate al INCD;

b) are vechime în funcție de conducere de minimum 3 ani în organizații de cercetare din țară/străinătate în domeniul specific de activitate al INCD ori într-un domeniu de cercetare conex sau a câștigat prin competiție și a finalizat minimum două proiecte de cercetare, în țară sau străinătate, cu buget cumulat de minimum 400.000 EUR, în calitate de director de proiect, în domeniul de activitate al INCD sau într-un domeniu de cercetare conex;

c) cunoaște limba română sau limba engleză, scris și vorbit;

d) are o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează;

e) nu a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra securității naționale, autorității, umanității, infracțiuni de corupție sau de serviciu, infracțiuni de fals ori contra înfăptuirii justiției, infracțiuni săvârșite cu intenție care ar face o persoană candidată la post incompatibilă cu exercitarea funcției pentru care candidează, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea faptei;

f) nu figurează cu fapte înscrise în cazierul fiscal, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal, aprobată cu modificări prin Legea nr. 327/2015, cu modificările și completările ulterioare;

g) nu se află sub efectul unei sancțiuni prevăzute la art. 63 lit. d), aplicată pentru încălcarea normelor de etică și bună conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare potrivit art. 52;

h) nu deține părți sociale sau acțiuni, atât candidatul, cât și soțul/soția, rudele și afinii acestuia până la gradul al III-lea inclusiv, la o societate cu același profil sau cu care INCD este în legături comerciale directe.

(2) Lista documentelor pe care candidatul la funcția de director general al INCD le depune pe platforma informatică, modelul pentru cererea de înscriere, declarația candidatului și structura-cadru a ofertei manageriale se aprobă prin metodologia prevăzută la art. 22 din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 173. — (1) Componența și atribuțiile comisiei de concurs, comisiei de soluționare a contestațiilor și secretariatului tehnic, precum și modelul declarației membrilor comisiei de concurs/comisiei de soluționare a contestațiilor se stabilesc prin metodologia prevăzută la art. 22 din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Pentru activitatea desfășurată, membrii comisiei de concurs, ai comisiei de soluționare a contestațiilor și ai secretariatului tehnic sunt remunerați din fondurile proprii ale INCD cu o sumă reprezentând 10% din salariul de bază al directorului general al INCD, la care se adaugă, după caz, cheltuieli de transport și cazare, cu respectarea reglementărilor în vigoare.

Art. 174. — (1) Criteriile de evaluare care stau la baza selecției candidaților de către comisia de concurs sunt următoarele:

a) criteriul C1 — activitatea managerială;

b) criteriul C2 — activitatea științifică;

c) criteriul C3 — calitatea ofertei manageriale;

d) criteriul C4 — prestigiul științific și colaborări internaționale.

(2) Etapele de desfășurare a concursului sunt următoarele:

a) etapa I — verificarea de către comisia de concurs a îndeplinirii condițiilor de participare;

b) etapa a II-a — evaluarea candidaților de către comisia de concurs, care cuprinde: (i) faza I — analiza documentelor de concurs și evaluarea candidaților pe platforma informatică conform criteriilor de evaluare prevăzute la alin. (1) lit. a) și b); (ii) faza a II-a — desfășurarea interviului și evaluarea candidaților conform criteriilor de evaluare prevăzute la alin. (1) lit. c) și d).

(3) Modul de desfășurare a concursului de ocupare a funcției de director general la INCD și documentele procedurale utilizate în cadrul etapelor de desfășurare a concursului se aprobă prin metodologia prevăzută la art. 22 din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 175. — (1) Pe durata desfășurării interviului potrivit dispozițiilor art. 174 alin. (2) lit. b) pct. ii) participă, în calitate de observatori, cercetători științifici, cadre didactice universitare sau personal suport pentru activitățile de cercetare, dezvoltare și inovare, după cum urmează:

a) un observator desemnat de organizația patronală reprezentativă la nivel de sector de negociere colectivă relevant;

b) un observator desemnat de organizația sindicală reprezentativă sau, după caz, un reprezentant al angajaților din cadrul INCD.

(2) Persoanele desemnate ca observatori potrivit alin. (1) monitorizează modul în care sunt respectate principiile referitoare la transparență, imparțialitate, confidențialitate, egalitate de șanse și nediscriminare în evaluarea candidaților.

(3) Persoanele desemnate ca observatori semnează o declarație de independență, imparțialitate și confidențialitate, al cărei model se aprobă prin metodologia prevăzută la art. 22 din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 176. — (1) Candidatul declarat admis încheie, în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la emiterea ordinului de numire, un contract de management cu conducătorul organului coordonator, pe durata mandatului prevăzută la art. 17 alin. (9)-(11).

(2) Anual, până la data de 15 iunie, directorul general are obligația publicării venitului net aferent anului anterior pe pagina proprie de internet a INCD.

(3) În cazul nerespectării obligațiilor prevăzute la alin. (2), Autoritatea Națională pentru Cercetare va informa directorul general cu privire la depășirea termenului. Dacă conformarea nu are loc în termen de 30 de zile de la această informare, ministrul educației și cercetării are obligația de a emite ordinul de încetare a mandatului directorului general.

(4) Indicatorii de performanță managerială stabiliți prin contractul de management, în baza cărora se evaluează performanța managerială a directorului general, cuprind în mod obligatoriu și date privind valoarea fondurilor europene atrase, impactul socioeconomic al valorificării rezultatelor activității CDI, precum și parteneriatele cu industria.

(5) Pentru funcțiile de director general pentru care este obligatorie deținerea avizului emis de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, persoana numită în condițiile alin. (1) are obligația de a solicita acest aviz în termen de maximum 30 de zile de la data numirii în funcție, corespunzător nivelului maxim de secretizare a informațiilor deținute de INCD.

(6) În cazul în care persoana numită în condițiile alin. (1) nu obține avizul emis de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, ordinul de numire în funcție se revocă.”

Art. III. — În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se actualizează în mod corespunzător Metodologia de concurs pentru ocuparea funcției de director general la institutele naționale de cercetare-dezvoltare, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 576/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 26 august 2016.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în condițiile art. 77 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
NATALIA-ELENA INTOTERO

p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
LAURENȚIU PLĂEȘU

București, 14 august 2026.
Nr. 174.

Decretul nr. 725/2026 privind promulgarea legii

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (3) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României decretează:

Articol unic. — Se promulgă Legea pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică și pentru modificarea și completarea Legii nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
NICUȘOR-DANIEL DAN

București, 14 august 2026.
Nr. 725.

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 14 august 2026, p. 2-4.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.