Pe scurt

  • Guvernul a instituit TechUp România, o schemă de ajutor de stat de 5,313 miliarde lei, adică circa 1,05 miliarde euro, pentru companii care lucrează în inteligență artificială, microelectronică, biotehnologie, energie verde, spațiu, materiale avansate și securitate cibernetică.
  • Un proiect eligibil are costuri între 5 și 50 de milioane de lei și trebuie să conțină obligatoriu o parte de cercetare-dezvoltare de minimum 2 milioane, urmată de o parte de producție de minimum 3 milioane.
  • Ajutorul vine ca grant, la care se adaugă o deducere fiscală de 200% a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare. Ghidul solicitantului apare în 45 de zile lucrătoare.
Act: Hotărârea Guvernului nr. 643/2026
Publicat: M. Of. nr. 699 din 24 august 2026
Adoptată: 20 august 2026

O firmă românească de deep tech cu un proiect de 20 de milioane de lei poate primi de acum bani de la stat pentru toată traiectoria, de la laborator până la linia de producție, și poate deduce de două ori cheltuielile de cercetare din impozitul pe profit. Hotărârea Guvernului nr. 643/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 699 din 24 august 2026, instituie schema TechUp România. Este cea mai mare intervenție de acest fel adoptată anul acesta pentru sectorul tehnologic și continuă seria de măsuri prin care statul încearcă să miște investițiile private, după ce Guvernul își anunțase deja intenția de a simplifica reglementarea prin strategia de reglementare pentru perioada 2026 la 2034.

Schema se sprijină pe Regulamentul (UE) nr. 651/2014, care exceptează anumite categorii de ajutoare de la obligația de notificare la Comisia Europeană, și pe harta ajutoarelor regionale aprobată pentru România prin Decizia C(2021) 9750 final. Furnizorul și administratorul schemei este Ministerul Finanțelor, iar Comisia Europeană este doar informată, în 20 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare.

Domeniile acoperite sunt enumerate în anexa nr. 1: calcul avansat, inteligență artificială, microelectronică și infrastructură digitală; biotehnologie, agritech și sănătate de precizie; energie verde, stocare și tehnologii climatice; mobilitate, spațiu și sisteme autonome; materiale avansate și producție industrială de tip Industry 4.0; securitate cibernetică și securitate digitală.

Ghidul de plată pentru schema din Hotărârea Guvernului nr. 486/2026 a apărut pe 28 august 2026: Ordinul MF nr. 1.112/2026 cere dosarul în șapte foldere, dă ministerului 60 de zile lucrătoare de verificare și condiționează decontarea de un control la fața locului.

Efectele pe care le produce

Primul efect este banul propriu-zis. Bugetul maxim al schemei este de 5,313 miliarde lei, împărțit aproape egal: 2,656 miliarde lei pentru ajutoare regionale pentru investiții și 2,657 miliarde lei pentru proiecte de cercetare-dezvoltare. Bugetul mediu anual este de 759 de milioane lei, adică 150 de milioane euro la cursul de 5,06 lei pe euro folosit în hotărâre. Se estimează 350 de companii beneficiare pentru fiecare tip de ajutor.

Al doilea efect este condiția de structură a proiectului. Nu se finanțează nici cercetare fără producție, nici producție fără cercetare. Costurile eligibile fără TVA trebuie să fie de minimum 5 milioane lei și de maximum 50 de milioane lei, din care componenta de cercetare-dezvoltare minimum 2 milioane și componenta de producție sau prestare de servicii minimum 3 milioane.

Al treilea efect privește dovada de maturitate tehnologică. Compania trebuie să prezinte un raport de maturitate obținut de la o universitate sau de la o organizație de cercetare din România sau din alt stat membru, ori dovezi alternative acceptate, ori documente care arată că proiectul urmează unui alt proiect de cercetare finalizat printr-o rundă de incubare sau accelerare, ori prin platforma europeană „Tehnologiile strategice pentru Europa” (STEP), cu un nivel de maturitate între TRL 3 și TRL 7.

Al patrulea efect este intensitatea ajutorului pe partea de cercetare. Pentru cercetare industrială se acoperă până la 50% din cheltuielile eligibile, iar pentru dezvoltare experimentală până la 25%. La acestea se adaugă bonusuri regionale: încă 15 puncte procentuale în regiunile care îndeplinesc condițiile art. 107 alin. (3) lit. a) din Tratat și încă 5 puncte în cele de la lit. c). Pentru componenta de producție, intensitatea urmează harta regională, detaliată în anexa nr. 2.

Al cincilea efect este avantajul fiscal. Pe lângă grant, schema permite o deducere de 200% a cheltuielilor eligibile cu active corporale și necorporale folosite exclusiv pentru cercetare-dezvoltare, care diminuează baza de impozitare. Ministerul Finanțelor emite pentru aceasta o decizie de calcul al ajutorului de stat, cu respectarea intensității și a regulilor de cumul.

Al șaselea efect este o rezervare explicită. Din bugetul total, maximum 70% din creditele de angajament anuale se rezervă întreprinderilor din categoria B, adică celor care își pot finanța singure contribuția proprie. Categoria A cuprinde întreprinderile autonome care, la data cererii, nu au surse suficiente pentru contribuția proprie și atrag doar capital privat de la fonduri de capital de risc sau de la investitori individuali.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Până acum, schemele mari de ajutor de stat pentru investiții finanțau fie cercetarea, fie capacitatea de producție, ca linii separate. TechUp România leagă cele două componente într-un singur proiect și le condiționează una de alta, ceea ce în textul hotărârii se numește finanțarea integrală a parcursului tehnologic.

A doua schimbare este combinația dintre grant și deducere fiscală. Schema acordă ajutor sub formă de grant și grant cumulat cu deducerea de 200%, deci sprijinul nu mai vine doar ca sumă plătită, ci și ca reducere a impozitului pe profit.

A treia schimbare ține de calendar. Acordurile pentru finanțare se emit în perioada 2026 la 2032, plățile se fac între 2027 și 2041, iar deciziile de calcul pentru deducerea de 200% se emit între 2027 și 2040. Este un orizont de cincisprezece ani, neobișnuit de lung pentru o schemă de acest tip.

A patra schimbare privește tipul de companie vizat. Prin definirea categoriei A, schema recunoaște explicit firmele care nu au bani de contribuție proprie și se finanțează din capital de risc, adică exact profilul unui start-up de tehnologie. Până acum, criteriile de eligibilitate favorizau companiile cu bilanț solid.

Ce nu se schimbă sunt limitele europene. Rămân excluse sectoarele prevăzute la art. 1 alin. (3) din Regulament: pescuit și acvacultură, producție agricolă primară, o parte din prelucrarea produselor agricole, siderurgie, lignit și cărbune, transporturi, producerea și distribuția de energie, comunicații în bandă largă. Rămân interzise și ajutorul pentru export, cel condiționat de folosirea produselor naționale și ajutorul regional de exploatare.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Acoperă tot lanțul, de la cercetare industrială la linia de producție, deci o firmă nu mai trebuie să caute două finanțări separate pentru același proiect.
  • Recunoaște start-upurile finanțate din capital de risc printr-o categorie proprie, care nu cere surse proprii la momentul cererii.
  • Combină grantul cu o deducere fiscală de 200%, ceea ce sporește efectul real al sprijinului pentru firmele profitabile.
  • Este exceptată de la notificarea la Comisia Europeană, deci nu depinde de o aprobare care ar fi putut dura un an.
  • Are un plafon de proiect de 50 de milioane lei, care ține schema deschisă pentru companii mijlocii, nu doar pentru cele foarte mari.

Ce rămâne o problemă

  • Pragul minim de 5 milioane lei costuri eligibile lasă pe dinafară proiectele mici de tehnologie, indiferent cât de promițătoare sunt.
  • Rezervarea a până la 70% din creditele anuale pentru categoria B înseamnă că firmele fără resurse proprii concurează pentru o parte mai mică din buget.
  • Regulile efective de depunere nu sunt încă publice: Ghidul solicitantului și ghidul de plată apar prin ordin al ministrului finanțelor în termen de 45 de zile lucrătoare.
  • Raportul de maturitate tehnologică trebuie obținut de la o universitate sau o organizație de cercetare, un pas suplimentar cu cost și durată proprii.
  • Plățile se întind până în 2041, deci o companie care primește acordul în 2026 poate aștepta ani până la încasarea integrală.
  • Proiectele din județele acoperite de Programul de tranziție justă sunt eligibile doar dacă nu au fost eligibile acolo, o condiție ușor de ratat la depunere.

Sfaturi utile

  1. Nu demara proiectul înainte de a depune cererea. Demararea înseamnă începerea lucrărilor de construcție sau primul angajament juridic obligatoriu pentru echipamente ori active necorporale, iar cheltuielile făcute înainte riscă să nu fie eligibile.
  2. Verifică din timp codul CAEN al activității tale în anexa nr. 1. Lista este pe domenii și subdomenii, cu denumiri CAEN rev. 3, iar eligibilitatea se decide pe această listă, nu pe descrierea comercială a firmei.
  3. Contactează o universitate sau o organizație de cercetare pentru raportul de maturitate tehnologică înainte de a începe dosarul. Este un document obligatoriu, iar obținerea lui nu este instantanee.
  4. Calculează separat cele două componente. Cercetarea trebuie să fie de minimum 2 milioane lei și producția de minimum 3 milioane, iar un proiect care nu respectă ambele praguri nu este eligibil, chiar dacă totalul depășește 5 milioane.
  5. Stabilește din start dacă te încadrezi în categoria A sau B. Diferența este dacă ai sau nu surse pentru contribuția proprie la data cererii și de unde vin banii.
  6. Urmărește publicarea în Monitorul Oficial a Ghidului solicitantului, în cel mult 45 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii. Procedura efectivă de depunere se află abia acolo.
  7. Nu diviza un proiect mare în subproiecte ca să obții mai mulți bani. Hotărârea interzice expres această practică și prevede reguli de cumul pe același județ, la nivel de grup, într-un interval de trei ani.

Întrebări frecvente

Cine poate cere ajutorul din TechUp România?
Întreprinderile din categoria A și din categoria B, definite în hotărâre, care depun cereri de acord pentru finanțare pentru proiecte în domeniile din anexa nr. 1. Categoria A cuprinde întreprinderile autonome fără surse suficiente pentru contribuția proprie, care atrag capital de la fonduri de capital de risc sau de la investitori individuali, iar categoria B pe cele care își pot finanța singure contribuția.
Cât poate primi un proiect?
Depinde de intensitate și de regiune. Pentru cercetare industrială intensitatea maximă este de 50%, pentru dezvoltare experimentală de 25%, cu bonusuri de 15 sau 5 puncte procentuale în regiunile asistate. Pentru componenta de producție se aplică harta ajutoarelor regionale din anexa nr. 2.
Ce înseamnă deducerea de 200%?
Cheltuielile eligibile cu active corporale și necorporale folosite exclusiv pentru cercetare-dezvoltare se scad de două ori din baza de impozitare pentru impozitul pe profit. Ministerul Finanțelor emite o decizie de calcul, în limita sumelor din acordul pentru finanțare și cu respectarea regulilor de cumul.
Când se pot depune cererile?
Hotărârea nu fixează o dată de deschidere. Ea prevede că ministrul finanțelor aprobă prin ordin Ghidul solicitantului și ghidul de plată în termen de 45 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare, iar ambele se publică în Monitorul Oficial.
Ce este nivelul TRL?
Este scara de maturitate tehnologică folosită pentru a arăta cât de aproape este o tehnologie de utilizarea reală. Schema lucrează cu niveluri între TRL 3 și TRL 8, iar pentru tehnologiile la care scara nu este relevantă tehnic se acceptă dovezi alternative de maturitate.
Ce sectoare sunt excluse?
Pescuitul și acvacultura, producția agricolă primară, o parte din prelucrarea și comercializarea produselor agricole, siderurgia, lignitul și cărbunele, transporturile și infrastructura conexă, producerea, stocarea, transportul și distribuția de energie, precum și comunicațiile în bandă largă.
Cine administrează schema?
Ministerul Finanțelor, în calitate de furnizor și administrator. Schema este inclusă în programul „Ajutoare de stat pentru finanțarea proiectelor pentru investiții” din bugetul ministerului, la Acțiuni generale.

Erori și neconcordanțe în textul publicat

  • Anexa nr. 2 acoperă doi ani, iar art. 11 alin. (2) o folosește pentru șapte. Titlul anexei este „Intensitățile maxime ale ajutoarelor de stat regionale acordate întreprinderilor în perioada 2026-2027”, iar nota de subsol precizează că pentru 2028-2032 intensitatea „se va stabili prin hărțile regionale aprobate de Comisia Europeană pentru această perioadă”. Art. 11 alin. (2) spune însă că ajutorul nu poate depăși „valoarea maximă prevăzută în anexa nr. 2 pentru fiecare regiune de dezvoltare NUTS 3, respectiv județ, pentru perioada 2026-2032”. Pentru cinci din cei șapte ani în care se pot emite acorduri, anexa la care trimite articolul nu conține valori. Tot acolo, „regiune de dezvoltare NUTS 3” amestecă două niveluri: NUTS 3 este județul, regiunea de dezvoltare este NUTS 2.
  • Art. 9 alin. (2): formula folosește un simbol pe care nu îl definește. Textul scrie „Cmax = (A1 + A2) x B%; E = 2 x A1 x D%; F = Cmax – E; C = E + F”, iar legenda de dedesubt explică A1, A2, B, Cmax, D, E și F. „C” nu apare în legendă și nu este folosit nicăieri altundeva în hotărâre; art. 9 alin. (4) calculează valoarea maximă a ajutorului cu Jmax = Cmax + Imax. În plus, din chiar formulele date rezultă C = E + (Cmax – E), adică C este întotdeauna egal cu Cmax, deci ultima operație nu produce nimic.
  • Aceeași formulă poate da un grant negativ. D este cota impozitului pe profit, adică 16%, deci E, ajutorul sub formă de deducere, este 0,32 x A1. Pentru dezvoltare experimentală, art. 10 alin. (1) lit. b) fixează intensitatea la 25%, iar cu bonusul de 5% pentru regiunile de la art. 107 alin. (3) lit. c) din Tratat ajunge la 30%. Un proiect ale cărui cheltuieli eligibile sunt în principal echipamente și active necorporale are Cmax = 0,30 x A1, mai mic decât E, iar F = Cmax – E devine negativ. Hotărârea nu prevede nici o limitare a lui E la nivelul lui Cmax, nici o valoare minimă zero pentru F.
  • Art. 10 dă două intensități pentru componenta I, iar formula folosește una singură. Intensitatea maximă este 50% pentru cercetare industrială și 25% pentru dezvoltare experimentală, iar art. 8 alin. (1) lit. a) prevede că aceeași componentă I cuprinde ambele etape. Formula din art. 9 alin. (2) aplică însă un singur B asupra sumei A1 + A2, fără să spună care dintre cele două procente se ia și cum se împarte între etape.
  • Art. 7 alin. (2): nivelul TRL 7 intră în două ipoteze care se exclud. Litera (i) acoperă maturitatea „cuprinsă între TRL 3 și TRL 7” și declară eligibile atât cheltuielile de cercetare industrială, cât și pe cele de dezvoltare experimentală. Litera (ii) acoperă maturitatea „atins TRL 7” și declară eligibile „exclusiv” cheltuielile de dezvoltare experimentală. Un proiect aflat la TRL 7 se încadrează în ambele, cu două liste de cheltuieli diferite.
  • Excepția din art. 8 alin. (2) nu se regăsește la revocare și la raportare. Art. 8 alin. (2) scutește de etapa 2 a componentei I proiectele care se încadrează la art. 7 alin. (2) lit. (iii), adică cele intrate deja la TRL 8. Art. 42 alin. (1) lit. m) prevede totuși revocarea acordului dacă „întreprinderea nu finalizează etapa 2 a componentei I și nu obține validarea TRL 8”, fără nicio excepție, iar art. 40 lit. a) cere tuturor beneficiarilor un raport de maturitate care validează TRL 8 în patru luni de la finalizarea componentei I. Un proiect scutit expres de etapa 2 rămâne astfel supus revocării pentru neîndeplinirea ei.
  • Art. 2 alin. (4) atribuie art. 1 alin. (3) din Regulament exclusiuni care nu se află acolo. Sunt enumerate opt categorii, de la lit. a) la lit. h), toate prezentate ca „prevăzute la art. 1 alin. (3) din Regulament”. Art. 1 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 are patru litere, care corespund literelor a) la d) din hotărâre. Literele e), g) și h), adică siderurgia, transporturile și energia, schemele regionale care vizează un număr limitat de sectoare și ajutorul regional de exploatare pentru secțiunea K din NACE, reproduc art. 13 din Regulament, care delimitează domeniul ajutoarelor regionale. Chiar hotărârea confirmă indirect: alin. (6) al aceluiași articol vorbește despre „lit. (a), (b) sau (c) din primul paragraf al art. 1 din Regulament”.
  • Art. 5 alin. (2) lit. a) uită jumătate din buget. Bugetul maxim de 5,313 miliarde lei este defalcat în credite de angajament, la lit. a), „pentru acordarea de ajutoare de stat regionale”, și credite bugetare pentru plată, la lit. b). Tabelul care urmează imediat împarte însă aceeași sumă în 2,656 miliarde lei pentru ajutoare regionale și 2,657 miliarde lei pentru proiecte de cercetare-dezvoltare. Creditele de angajament pentru cele 2,657 miliarde lei destinate cercetării-dezvoltării nu sunt menționate în text.

Analiza redacției

Problema pe care schema o rezolvă este reală și veche: în România banii publici pentru cercetare se opreau la prototip, iar banii pentru producție cereau o tehnologie deja gata. Firma care trecea de la laborator la fabrică rămânea singură exact în punctul cel mai scump. TechUp România leagă cele două etape într-un singur acord de finanțare, iar cifrele sunt coerente: 5,313 miliarde lei împărțiți în șapte ani de acordare, 2026 la 2032, dau exact bugetul mediu anual de 759 de milioane lei din art. 5 alin. (3), iar la cursul de 5,06 lei pe euro fixat în hotărâre rezultă cele 1,05 miliarde euro anunțate. Nu e o schemă improvizată.

Ce lipsește este partea de calcul. Formula din art. 9 alin. (2), singurul loc din hotărâre unde se stabilește cât ia efectiv o firmă, conține un simbol nedefinit, o operație care se anulează singură și un caz, ușor de întâlnit în practică, în care rezultatul este un grant negativ. O firmă care vrea să știe înainte de depunere dacă îi iese proiectul nu are cum să facă socoteala cu textul publicat în mână. La fel, anexa cu intensitățile regionale acoperă 2026 și 2027, iar acordurile se emit până în 2032: pentru cinci ani din șapte, procentul care înmulțește totul rămâne să fie stabilit ulterior, printr-o hartă europeană care nici măcar nu era adoptată la data publicării.

A doua tensiune este între ce spune schema că vrea și cum împarte banii. Art. 3 lit. xx) definește categoria A tocmai ca întreprinderea care nu are surse pentru contribuția proprie și atrage capital de la fonduri de risc, adică profilul unui start-up de tehnologie. Art. 5 alin. (6) rezervă apoi până la 70% din creditele de angajament anuale categoriei B, firmele care își pot finanța singure contribuția. Categoriei A îi rămâne, în cel mai rău caz, 30% din alocarea anuală, iar art. 16 îi cere aceleași minimum 25% contribuție proprie ca oricui altcuiva. Recunoașterea start-upului există în definiții, dar se subțiază în repartiție.

Merită privit și pragul de performanță de la ieșire. Art. 39 alin. (7) cere ca media cifrei de afaceri pe ultimii trei ani de menținere să fie de minimum 30% din media estimată în planul de afaceri, iar art. 42 alin. (4) lit. a) leagă recuperarea proporțională de același prag. Cu alte cuvinte, o firmă care realizează o treime din ce a promis rămâne în regulă și păstrează integral ajutorul. Pentru o schemă construită pe planuri de afaceri evaluate individual, este un prag care nu prea filtrează nimic.

Ce ar trebui schimbat

  • Anexa nr. 2 să fie completată pentru 2028-2032 sau art. 11 alin. (2) să spună ce se aplică între timp. Așa cum e acum, o firmă care obține acord în 2029 nu poate afla din hotărâre intensitatea la care are dreptul. Varianta minimă este o regulă de trimitere explicită la harta în vigoare la data acordării, formulată ca la art. 4 alin. (1).
  • Formula de calcul să fie republicată cu toți termenii definiți și cu o limită de zero pentru grant. Concret: E să nu poată depăși Cmax, F să nu poată fi negativ, simbolul C să fie eliminat sau definit, iar intensitatea B să fie precizată separat pentru cercetarea industrială și pentru dezvoltarea experimentală, ca la art. 10 alin. (1).
  • Art. 40 lit. a) și art. 42 alin. (1) lit. m) să preia excepția din art. 8 alin. (2). Un proiect intrat la TRL 8, scutit expres de etapa 2, nu poate fi obligat să prezinte validarea TRL 8 ca urmare a acelei etape și nu poate fi revocat pentru că nu a parcurs-o.
  • Ghidul solicitantului să publice lista emitenților acceptați de rapoarte de maturitate tehnologică, cu tarif și termen. Art. 43 prevede un protocol între Ministerul Finanțelor și Autoritatea Națională pentru Cercetare în 30 de zile, dar firma are nevoie de raport înainte de a depune. Fără o listă publică și un termen maxim de emitere, primul document al dosarului devine cel mai imprevizibil.
  • Pragul de 30% din planul de afaceri să fie ridicat sau înlocuit cu o scară. O recuperare care se declanșează abia sub o treime din cifra de afaceri estimată nu descurajează planurile umflate la depunere. O scară pe intervale, cu recuperare parțială începând de la 70% din estimare, ar lega mai bine ajutorul de rezultat.
  • Bugetul angajat și cel rămas să fie publicate lunar, nu doar data epuizării. Art. 44 alin. (1) obligă ministerul să anunțe data suspendării înregistrării și data epuizării bugetului. O firmă care pregătește un dosar de câteva luni are nevoie să vadă din timp cât a mai rămas, defalcat pe cele două tipuri de ajutor și pe cota rezervată categoriei B.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

M. Of. nr. 699 din 24 august 2026 32 de pagini PDF, 202 KB actul începe la pagina 9

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

Se încarcă textul actului…

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 24 august 2026, paginile 9-28.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.