Pe scurt
- Acțiunile cumpărate de fondurile de pensii private intră într-o bandă nouă de risc, de 30%, care nu exista înainte în norma de investire.
- Administratorii primesc 90 de zile calendaristice, în loc de 60 câte prevedea forma inițială a normei, ca să readucă fondul în gradul de risc declarat în prospect.
- Norma intră în vigoare chiar de la publicare, pe 10 iulie 2026, fără perioadă de tranziție, deși gradul de risc se calculează zilnic.
Publicat: M. Of. nr. 567 din 10 iulie 2026
Intră în vigoare: 10 iulie 2026
Autoritatea de Supraveghere Financiară a schimbat modul în care se măsoară riscul fondurilor de pensii private, unde își strâng banii de pensie milioane de participanți la Pilonul II și Pilonul III. Norma nr. 14/2026, adoptată pe 29 iunie 2026 și publicată în Monitorul Oficial nr. 567 din 10 iulie 2026, modifică Norma nr. 11/2011 privind investirea și evaluarea activelor fondurilor de pensii private. Este a doua intervenție a verii asupra regulilor din sistemul de pensii private, după cea prin care ASF a stabilit cine va plăti efectiv pensiile din Pilonul II.
Norma modificată a fost aprobată prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 22/2011 și publicată în Monitorul Oficial nr. 8 din 5 ianuarie 2012. Ea stabilește în ce poate investi un fond de pensii private, cu ce limite, și cum se calculează gradul de risc al fondului.
Actul cuprinde cinci modificări și intră în vigoare la data publicării, potrivit art. II. A fost emis în temeiul Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat și al Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, după deliberările Consiliului ASF din ședința din 24 iunie 2026.
Efectele pe care le produce
Primul efect este apariția unei benzi noi de ponderare. La articolul 51 alineatul (1) se introduce litera c1), potrivit căreia ponderea de 30% se aplică activelor prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. d) pct. (i). Anexa B, înlocuită prin același act, arată despre ce este vorba: acțiuni și drepturi tranzacționate pe piețe reglementate din România, din state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, cu pondere aplicabilă 30%.
Al doilea efect ține de aritmetica riscului. Ponderile din art. 51 servesc la calculul valorii activului ponderat la risc, iar din acesta rezultă gradul de risc al fondului. Cu cât ponderea unei clase de active este mai mare, cu atât activul ponderat la risc crește, deci crește și gradul de risc calculat pentru fondurile care dețin acele active. Pentru un fond cu expunere mare pe acțiuni, măsurarea se schimbă fără ca portofoliul să se fi schimbat.
Al treilea efect este mai mult timp de corecție. Articolul 52 alineatul (1) este rescris: administratorul are obligația să corecteze, inclusiv prin măsuri active, abaterea de la gradul de risc declarat în prospectul schemei de pensii, în maximum 90 de zile calendaristice de la data depășirii sau scăderii pasive peste ori sub limitele aferente gradului de risc declarat. În forma inițială a normei, publicată în 2012, termenul era de 60 de zile calendaristice.
Al patrulea efect privește ce se numără. La articolul 50 alineatul (31), după litera b) se introduce litera c), „dividende de încasat”. Este o completare de conținut a unei liste pe care actul nu o reproduce, deci efectul practic depinde de textul acelui alineat, care nu se regăsește în norma de modificare.
Al cincilea efect este o simplificare. La articolul 51 alineatul (1) litera d), punctul 4 se abrogă, iar Anexa B se rescrie integral, cu nouă categorii de active și ponderile aferente, de la 75% pentru acordurile reverse repo până la 0% pentru „alte active”.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Cea mai vizibilă schimbare este scara ponderilor. În forma inițială a Normei nr. 11/2011, art. 51 alin. (1) cunoștea cinci trepte: 100%, 75%, 50%, 25% și 0%. Banda de 30% nu exista, iar acțiunile și drepturile tranzacționate pe piețe reglementate erau așezate în treapta de 25%. Norma nu mai are astăzi forma din 2012, pentru că a fost modificată de mai multe ori între timp, dar apariția unei litere c1) între literele c) și d) arată că treapta de 30% se inserează, nu înlocuiește.
A doua schimbare este termenul de corecție, dublat aproape de la jumătate: 90 de zile calendaristice, față de 60 în forma inițială. Termenul curge de la data depășirii sau scăderii pasive peste ori sub limitele gradului de risc declarat, iar în forma din 2012 abaterea produsă de încasarea contribuțiilor sau de transferurile participanților nu era considerată abatere pasivă.
A treia schimbare privește chiar instrumentul de lucru al administratorilor. Anexa B nu se corectează punctual, ci se înlocuiește cu un tabel nou, în care fiecărei categorii de active îi corespunde o singură pondere: 75% la acordurile reverse repo și la titlurile de participare clasificate drept fonduri monetare, 50% la cele clasificate drept fonduri de obligațiuni, 30% la acțiuni și drepturi, 25% la restul titlurilor de participare, la fondurile imobiliare, la titlurile tranzacționabile de tip ETF și ETC și la obligațiunile corporatiste fără rating ale emitenților din România, iar 0% la orice alt activ.
Ce nu se schimbă este arhitectura sistemului. Fondurile rămân încadrate pe grade de risc declarate în prospectul schemei de pensii, iar gradul de risc rămâne o mărime calculată zilnic, nu o etichetă comercială.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Riscul acțiunilor este recunoscut ca fiind mai mare decât al celorlalte active din treapta de 25%, ceea ce apropie măsurarea de realitatea pieței.
- Treapta nouă evită saltul brusc de la 25% la 50% și dă scării de ponderare o gradație mai fină.
- Cele 90 de zile lasă administratorului timp să corecteze abaterea fără vânzări forțate, care ar afecta chiar participanții.
- Anexa B refăcută integral pune toate ponderile într-un singur tabel, deci nu mai trebuie reconstituite din modificări succesive.
Ce rămâne o problemă
- Norma intră în vigoare la publicare, deși gradul de risc se calculează zilnic, deci schimbarea ponderii produce efecte din prima zi.
- Actul nu spune cum se tratează abaterea provocată chiar de noua pondere, care nu este nici o mișcare de piață, nici o decizie a administratorului.
- Cele 90 de zile se calculează de la data depășirii pasive, dar textul nu precizează cine constată acea dată și cum se dovedește.
- Completarea de la art. 50 alin. (31) nu poate fi evaluată din actul de modificare, pentru că alineatul completat nu este reprodus.
Sfaturi utile
- Dacă sunteți participant la Pilonul II sau III, verificați gradul de risc declarat în prospectul schemei la care contribuiți. El este reperul față de care se măsoară abaterile, nu randamentul afișat.
- Nu confundați gradul de risc cu performanța. Un fond poate rămâne în aceeași categorie de risc și după ce ponderea acțiunilor a crescut, dacă expunerea lui pe acțiuni este mică.
- Dacă administrați un fond, recalculați activul ponderat la risc cu noua pondere de 30% pentru acțiuni și drepturi de la data publicării, nu de la finalul lunii.
- Urmăriți în rapoartele periodice ale administratorului dacă fondul a intrat în procedura de corecție și de când curg cele 90 de zile.
- Pentru lista completă a ponderilor, folosiți Anexa B în noua ei formă. Vechile ponderi, împrăștiate prin modificări succesive, nu mai sunt un reper sigur.
Întrebări frecvente
Ce este gradul de risc al unui fond de pensii private?
Ce se schimbă pentru acțiuni?
Cât timp are administratorul să corecteze o abatere?
De când se aplică noile reguli?
Îmi scade pensia din cauza acestei norme?
Ce înseamnă abatere pasivă?
Ce se întâmplă cu activele care nu apar în Anexa B?
Analiza redacției
Cele cinci modificări par tehnice și fără legătură între ele. Nu sunt. Două dintre ele se citesc împreună și spun aceeași poveste: ASF ridică ponderea acțiunilor, deci crește gradul de risc măsurat al fondurilor care dețin acțiuni, și, în același act, mărește de la 60 la 90 de zile termenul în care administratorul trebuie să readucă fondul în limitele declarate. Prima dispoziție produce abateri, a doua le dă timp să fie corectate. Ordinea în care apar în text, punctul 2 și punctul 4, ascunde faptul că răspund una alteia.
Interesant este și cum s-a făcut ridicarea. ASF nu a mutat acțiunile dintr-o treaptă existentă în alta, ci a creat o treaptă nouă, de 30%, printr-o literă c1) inserată între c) și d). Rezultatul este o scară cu șase trepte, 100, 75, 50, 30, 25 și 0, în locul celor cinci din forma inițială a normei. Diferența nu e cosmetică: o treaptă intermediară permite ajustări viitoare mai fine, dar face și mai greu de urmărit unde se află fiecare clasă de active, mai ales într-un text modificat de multe ori de la publicarea lui, în ianuarie 2012.
Rămâne o întrebare pe care actul nu o atinge. Gradul de risc se calculează zilnic, iar norma intră în vigoare chiar în ziua publicării. Un fond care, pe 9 iulie 2026, se afla în limitele gradului de risc declarat poate ieși din ele pe 10 iulie fără să fi cumpărat sau vândut nimic, doar pentru că ponderea acțiunilor s-a schimbat. Termenul de 90 de zile curge, potrivit art. 52 alin. (1), de la data depășirii pasive, însă o abatere produsă de schimbarea regulii de calcul nu este nici mișcare de piață, nici decizie a administratorului. Textul nu spune dacă ea intră în categoria abaterilor pasive și, prin urmare, nici de când începe să curgă termenul.
În fine, o observație despre ce nu se poate afla din act. Prima modificare adaugă „dividende de încasat” la o listă din art. 50 alin. (31), alineat care nu este reprodus nicăieri în norma de modificare. Cititorul, inclusiv participantul la fond, nu poate evalua efectul acestei completări fără să deschidă forma consolidată a normei. Pentru un act care schimbă modul în care se măsoară riscul banilor de pensie ai câtorva milioane de oameni, e o distanță mare între ce se publică și ce se poate înțelege din ce se publică.
Ce ar trebui schimbat
- Ar trebui spus expres cum se tratează abaterea produsă de schimbarea ponderilor. Fie prin includerea ei între abaterile pasive, fie printr-un termen propriu, calculat de la intrarea în vigoare.
- O normă care schimbă modul de calcul al riscului ar trebui să prevadă un termen de intrare în vigoare, nu aplicare imediată. Chiar și câteva zile ar permite administratorilor să recalculeze înainte, nu după.
- Modificările punctuale ar trebui însoțite de textul alineatului completat. „Dividende de încasat” nu spune nimic singur, iar norma nu este scrisă doar pentru cei care au la îndemână forma consolidată.
- Republicarea Normei nr. 11/2011 ar fi de folos. După atâtea intervenții succesive, un text unic ar face verificabilă, dintr-o singură lectură, scara de ponderi pe care se sprijină încadrarea fondurilor pe grade de risc.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 567 din 10 iulie 2026 16 pagini PDF, 111 KB actul începe la pagina 15
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
N O R M Ă pentru modificarea și completarea Normei nr. 11/2011 privind investirea și evaluarea activelor fondurilor de pensii private, aprobată prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 22/2011
EMITENT: Autoritatea de Supraveghere Financiară
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 10 iulie 2026
Având în vedere prevederile art. 23 alin. (1), art. 231 și ale art. 25 alin. (1) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 84, 851 și art. 87 alin. (1) din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c), art. 3 alin. (1) lit. b), art. 5 lit. c), art. 6 alin. (2) și ale art. 7 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările și completările ulterioare, în urma deliberărilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară din ședința din 24.06.2026, Autoritatea de Supraveghere Financiară emite prezenta normă.
Art. I. — Norma nr. 11/2011 privind investirea și evaluarea activelor fondurilor de pensii private, aprobată prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 22/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 5 ianuarie 2012, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 50 alineatul (31), după litera b) se introduce o nouă literă, litera c), cu următorul cuprins: „c) dividende de încasat.”
2. La articolul 51 alineatul (1), după litera c) se introduce o nouă literă, litera c1), cu următorul cuprins: „c1) ponderea 30% se aplică activelor prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. d) pct. (i);”.
3. La articolul 51 alineatul (1) litera d), punctul 4 se abrogă.
4. La articolul 52, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 52. — (1) Administratorul fondului de pensii private are obligația să corecteze, inclusiv prin măsuri active, abaterea de la gradul de risc declarat în prospectul schemei de pensii, în maximum 90 de zile calendaristice de la data depășirii/scăderii pasive peste/sub limitele aferente gradului de risc declarat.”
5. Anexa B se modifică și va avea următorul cuprins:
„ANEXA B la normă
| Nr. crt. | Activ | Pondere aplicabilă |
|---|---|---|
| 1. | Acorduri reverse repo | 75% |
| 2. | Acțiuni și drepturi tranzacționate pe piețe reglementate din România, din state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European | 30% |
| 3. | Titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare din România, state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European și din state terțe, definite conform Asociației Administratorilor de Fonduri din Europa — EFAMA ca fiind fonduri monetare | 75% |
| 4. | Titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare din România, state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European și din state terțe, definite conform Asociației Administratorilor de Fonduri din Europa — EFAMA ca fiind fonduri de obligațiuni | 50% |
| 5. | Titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare din România, state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European și din state terțe, cu excepția fondurilor monetare și de obligațiuni | 25% |
| 6. | Titluri de participare emise de fonduri de investiții care desfășoară activități de dezvoltare și promovare imobiliară, de cumpărare și vânzare de bunuri imobiliare proprii, de închiriere și subînchiriere de bunuri imobiliare proprii sau de administrare de imobile | 25% |
| 7. | Titluri de participare ale organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare tranzacționabile — exchange traded fund, ETC și titluri de participare emise de alte organisme de plasament colectiv | 25% |
| 8. | Obligațiuni corporatiste fără rating ale emitenților din România, prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. d) | 25% |
| 9. | Alte active | 0%” |
Art. II. — Prezenta normă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare la data publicării. Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu București, 29 iunie 2026. Nr. 14.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.
