Pe scurt
- Programa de limba și literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară, clasele a V-a a VIII-a, se înlocuiește de la anul școlar 2026-2027, care începe peste câteva zile.
- Conținuturile marcate în programă drept aplicative și intuitive, adică gramatica predată fără teoretizare, nu se mai evaluează teoretic la examenele naționale, ci numai prin folosirea lor în context.
- Programa cere ca româna să fie limba de contact în clasă, ca profesorul să vorbească mai puțin decât elevii și ca greșelile să nu mai fie corectate pe loc în timpul vorbirii.
Publicat: M. Of. nr. 719 și nr. 719 bis din 28 august 2026
Intră în vigoare: 28 august 2026
Cu câteva zile înainte de începerea anului școlar, Ministerul Educației publică o programă nouă de limba română pentru elevii din școlile cu predare în limba maghiară, construită după regulile de predare a unei limbi nematerne. Ordinul MEC nr. 5.111/2026 înlocuiește programa aprobată în 2017 și se aplică de la anul școlar 2026-2027. Este a doua schimbare majoră de curriculum publicată în august, după cele 182 de programe noi pentru învățământul liceal special.
Pentru acești elevi, româna nu este limba maternă, ci o a doua limbă, învățată la școală. De aceea are programă proprie, separată de cea de limba și literatura română din școlile cu predare în limba română, iar disciplina se studiază patru ore pe săptămână, potrivit planului-cadru din 2016. Programa nouă spune deschis pe ce se sprijină: pe suplimentul din 2018 la Cadrul european comun de referință pentru limbi, documentul după care se măsoară nivelurile de cunoaștere a unei limbi străine, de la A1 la C2.
Efectele pe care le produce
Primul efect este mutarea accentului de pe teorie pe folosire. Sugestiile metodologice cer ca metalimbajul, adică terminologia gramaticală, să fie redus la minimum, iar gramatica și vocabularul să rămână mijloace pentru comunicare, nu obiect de studiu în sine. În tabelele de conținuturi, aproape fiecare capitol de gramatică poartă mențiunea „Aplicativ”, ceea ce înseamnă, potrivit definițiilor din programă, că fenomenul se analizează fără teoretizare.
Al doilea efect privește examenele. Programa prevede expres că „Conținuturile propuse pentru prelucrare aplicativă și intuitivă nu vor fi evaluate teoretic în cadrul examenelor de evaluare la nivel național, ci numai din perspectiva utilizării contextuale”. Pentru un elev din clasa a VIII-a, asta schimbă felul în care arată subiectul de la evaluarea națională la această disciplină.
Al treilea efect este regula de clasă. Primul principiu metodologic cere impunerea limbii române ca limbă privilegiată de contact în timpul lecțiilor, cu limitarea semnificativă a folosirii limbii materne. Al optulea cere descentrarea activităților, astfel încât vocea profesorului să se audă mai puțin decât vocea elevilor, iar profesorul să fie moderator, nu centru al lecției.
Al patrulea efect este renunțarea la corectarea imediată. În timpul activităților de comunicare orală, elevii nu vor mai fi întrerupți pentru corectarea greșelilor, pentru că astfel de intervenții afectează fluența și încrederea. Erorile se notează de profesor și se discută la finalul activității. Corectarea pe loc rămâne rezervată situațiilor în care greșeala împiedică înțelegerea mesajului.
Al cincilea efect este dimensionarea textelor. Programa fixează lungimi pentru materialele de lucru: la ascultare, 80-120 de cuvinte în clasa a V-a, 120-180 în a VI-a, 200-240 în a VII-a și a VIII-a; la lectură, 100-140, 140-200 și 220-260 de cuvinte. Nivelul lingvistic urmărit este A2-B1+, iar exercițiile lexicale și gramaticale se raportează la el.
Al șaselea efect este organizarea tematică. Fiecare clasă are o temă generală, dezvoltată prin patru teme, trei obligatorii și una la alegere: „Eu și universul meu familiar” în clasa a V-a, „Eu și lumea din jurul meu” în a VI-a, „Orizonturile lumii și cunoașterii” în a VII-a, „Reflecții asupra lumii” în a VIII-a. Fiecare temă începe cu un text nonliterar și cuprinde cel puțin un text literar.
Al șaptelea efect este lista de lecturi. Programa propune în jur de 90 de autori, de la Alecsandri, Creangă, Caragiale, Eminescu, Slavici și Sadoveanu până la Rowling, Tolkien, Roald Dahl, Neil Gaiman, Jeff Kinney și David Walliams, alături de autori români contemporani de literatură pentru copii. Tipurile de text admise includ articole din dicționare, postări online, prospecte, mesaje scurte, banda desenată și afișul.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Programa înlocuită este cea aprobată în 2017, prin anexa nr. 2 la Ordinul MEN nr. 3.393/2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 164 și 164 bis din 7 martie 2017. Nota de prezentare a programei noi spune cât s-a schimbat: revizuirea „vizează până la 25% din conținutul actualei programe, nefiind operate schimbări majore în ceea ce privește structura și finalitățile acesteia”, iar ajustările au „caracter preponderent editorial și metodologic”.
Ce s-a schimbat efectiv, potrivit aceleiași note, este reorganizarea unor conținuturi după descriptorii din suplimentul la Cadrul european comun de referință pentru limbi, publicat în 2018, adică după programa din 2017, și reformularea unor competențe pentru mai multă claritate. Aceasta este și explicația pentru care schimbarea privește deocamdată numai această programă: ea este construită pe contrastul cu limba maternă a elevului. Competențele specifice cer explicit sesizarea sunetelor specifice limbii române comparativ cu limba maternă și recunoașterea accentului mobil românesc față de accentul fix din limba maternă, adică exact fenomenele care deosebesc româna de maghiară.
Nu s-au schimbat cele cinci competențe generale: receptarea textului oral, producerea textului oral, receptarea textului scris, redactarea textului scris și manifestarea unei atitudini deschise și respectuoase față de diversitatea culturală și lingvistică. Nu s-a schimbat nici numărul de ore, patru pe săptămână, stabilit prin planul-cadru aprobat în 2016.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Programa spune explicit că scopul este comunicarea, nu cunoștințele teoretice despre limbă, ceea ce corectează o practică veche de predare a românei ca limbă maternă unor copii care nu o vorbesc acasă.
- Renunțarea la corectarea imediată a greșelilor în timpul vorbirii este o regulă din didactica limbilor străine care crește șansele ca elevul să vorbească.
- Lungimile textelor sunt scrise în cifre, pe clase, deci profesorul și autorul de manual au un reper comun.
- Lista de lecturi amestecă autori clasici români cu literatură contemporană pentru copii, ceea ce dă profesorului spațiu real de alegere.
- Nivelurile A2-B1+ leagă programa de un standard european verificabil, nu de o apreciere internă.
- Precizarea despre examenele naționale elimină o ambiguitate care punea elevul să învețe teorie pe care programa nu i-o cerea.
Ce rămâne o problemă
- Programa se publică în ultimele zile de vacanță și se aplică din prima zi de școală, fără o perioadă de pregătire a profesorilor.
- Manualele rămân cele făcute pe programa din 2017, iar ordinul nu spune nimic despre înlocuirea sau adaptarea lor.
- Revizuirea de până la 25% nu este marcată în text, deci profesorul nu poate vedea ce s-a schimbat fără să compare cele două programe rând cu rând.
- Regula ca profesorul să vorbească mai puțin decât elevii nu este însoțită de niciun instrument de sprijin, într-o clasă cu 25 de copii care nu vorbesc româna acasă.
- Se schimbă doar programa pentru școlile cu predare în limba maghiară, fără ca ordinul să spună ce se întâmplă cu celelalte minorități.
- Textul publicat conține linkuri stricate, între care unul cu prefixul unei extensii de browser, ceea ce arată o verificare finală grăbită.
Sfaturi utile
- Profesori de română din școlile și secțiile cu predare în limba maghiară: descărcați programa din Monitorul Oficial nr. 719 bis, paginile 3-47, înainte de prima oră. Se aplică din anul școlar 2026-2027.
- Verificați mai întâi capitolul de sugestii metodologice, paginile 40-44. Acolo stau schimbările de practică: limba de contact, rolul profesorului, tratarea greșelilor, lungimile textelor.
- Când alegeți textele-suport, respectați lungimile pe clase: 80-120 de cuvinte la ascultare în clasa a V-a, până la 240 în a VII-a și a VIII-a, iar la lectură între 100 și 260 de cuvinte.
- Fiecare clasă are patru teme, trei obligatorii și una la alegere. Începeți fiecare temă cu un text nonliterar și includeți cel puțin un text literar.
- Nu construiți evaluările pe definiții gramaticale. Conținuturile aplicative și intuitive se verifică prin folosirea în context, nu prin reproducerea regulii.
- Părinți de elevi în clasa a VIII-a: întrebați profesorul cum se schimbă pregătirea pentru evaluarea națională la această disciplină, pentru că programa exclude expres evaluarea teoretică a acestor conținuturi.
- Directorii de școli: programa nouă se aplică de la clasa a V-a la a VIII-a în același an, nu progresiv, deci toate cele patru generații trec deodată pe ea.
Întrebări frecvente
De când se aplică programa nouă?
Pe cine privește?
Cât de mult se schimbă față de programa din 2017?
Se mai învață gramatică?
Ce nivel de limbă urmărește programa?
Se schimbă și manualele?
Analiza redacției
Programa rezolvă o problemă recunoscută de mult și rar tratată direct: româna se preda în școlile maghiare după logica limbii materne, unor copii care nu o aud acasă. Textul nou spune, în capitolul metodologic, exact ce trebuia spus: gramatica și vocabularul sunt mijloace, nu scop, iar scopul este ca elevul să poată folosi limba. Precizarea că aceste conținuturi nu se evaluează teoretic la examenele naționale închide bucla, pentru că în școala românească se predă ce se dă la examen.
Ce nu se vede citind programa apare când pui bibliografia lângă componența grupului de lucru. Din cele 23 de referințe științifice, 11 poartă numele Elenei Platon, care este și coordonatorul științific al grupului care a redactat programa. Este, în același timp, autoarea sau coordonatoarea lucrărilor de referință din domeniul predării românei ca limbă nematernă, publicate la Cluj, deci suprapunerea nu are nimic nefiresc într-un domeniu cu puțini specialiști. Merită totuși spus, pentru că bibliografia unei programe naționale este și o listă de recomandări de achiziție pentru biblioteci școlare.
A doua observație privește ce a rămas nespus. Ordinul înlocuiește o singură programă din anexa nr. 2 la ordinul din 2017 și nu spune nimic despre celelalte discipline sau minorități care ar sta pe aceeași logică a limbii nematerne. Argumentul din programă este solid, pentru că textul este construit pe contrastul cu limba maternă a elevului, cu trimiteri explicite la accentul fix și la sunetele care deosebesc cele două limbi. Un elev din școlile cu predare în altă limbă a minorităților învață însă tot româna ca limbă a doua și rămâne, deocamdată, pe programa din 2017.
A treia observație este despre îngrijirea textului publicat. În nota de prezentare, trimiterea la suplimentul Cadrului european comun de referință apare cu prefixul unei extensii de browser lipit în față, „chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://rm.coe.int/…”, adică o adresă copiată dintr-un cititor de PDF și nerevizuită. În lista de linkuri utile, adresa video.elearning.ubbcluj.ro apare scrisă „http://.video.elearning.ubbcluj.ro”, cu un punct în plus care o face nefuncțională, iar una dintre resursele recomandate este dată cu tot cu parametrul de urmărire publicitară din adresa originală. Niciuna dintre ele nu schimbă vreo obligație juridică, motiv pentru care nu au fost trecute la erată, dar toate trei sunt tipărite în Monitorul Oficial.
Ce ar trebui schimbat
- O ediție a programei cu modificările marcate. Un profesor care a predat nouă ani după programa din 2017 are nevoie să vadă ce s-a schimbat, nu să compare 45 de pagini rând cu rând.
- Un calendar pentru manuale. Programa se aplică din prima zi de școală, iar manualele rămân cele vechi; ordinul ar fi trebuit să spună până când se adaptează sau se înlocuiesc.
- Corectarea celor trei adrese de internet din anexă. Prefixul de extensie de browser, punctul în plus din adresa de la Cluj și parametrul publicitar dintr-un link recomandat se repară într-o jumătate de oră.
- O poziție explicită despre celelalte minorități. Dacă argumentul revizuirii este alinierea la didactica limbilor nematerne, el se aplică și acolo; dacă nu, ordinul ar trebui să spună de ce.
- Formare pentru profesori înainte de aplicare, nu după. Regulile de clasă din capitolul metodologic, de la limitarea limbii materne până la renunțarea la corectarea imediată, sunt schimbări de practică didactică, nu de conținut, iar ele nu se însușesc dintr-un text publicat cu câteva zile înainte de prima oră.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 719 și nr. 719 bis din 28 august 2026 16 pagini PDF, 208 KB actul începe la pagina 16
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
O R D I N pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordinul ministrului educației naționale nr. 3.393/2017 privind aprobarea programelor școlare pentru învățământul gimnazial
EMITENT: Ministerul Educației și Cercetării
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 28 august 2026, iar anexa în nr. 719 bis din 28 august 2026
Mai jos este redat integral textul ordinului. Anexa, programa școlară de 45 de pagini publicată în ediția bis, nu se reproduce; conținutul ei este descris în articol.
În conformitate cu prevederile art. 88 alin. (2) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere prevederile art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 251/2025 privind organizarea și funcționarea Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, având în vedere Ordinul ministrului educației nr. 6.072/2023 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii aplicabile la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu modificările ulterioare, în baza Ordinului ministrului educației naționale nr. 3.593/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea și aprobarea curriculumului școlar — planuri−cadru de învățământ și programe școlare, ținând cont de Ordinul ministrului educației naționale și cercetării științifice nr. 3.590/2016 privind aprobarea planurilor-cadru de învățământ pentru învățământul gimnazial, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere Referatul de aprobare nr. 393 din 12.08.2026, în temeiul art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 731/2024 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării, cu modificările și completările ulterioare, ministrul educației și cercetării emite prezentul ordin.
Art. I. — În anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educației naționale nr. 3.393/2017 privind aprobarea programelor școlare pentru învățământul gimnazial, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 și 164 bis din 7 martie 2017, Programa școlară pentru disciplina „Limba și literatura română” pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară — clasele a V-a— a VIII-a se modifică și se înlocuiește cu Programa școlară pentru disciplina „Limba și literatura română” pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară — clasele a V-a—a VIII-a prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. II. — Programa școlară prevăzută în anexă se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.
Art. III. — Direcția generală echitate și performanță în învățământul preuniversitar, Direcția generală minorități și desegregare, Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, inspectoratele școlare și unitățile de învățământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. IV. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul educației și cercetării, Mihai Dimian
București, 27 august 2026. Nr. 5.111.
*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 bis, care se poate achiziționa de la Centrul pentru relații cu publicul din șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, București.
Anexa (Monitorul Oficial nr. 719 bis, paginile 3-47)
Anexa cuprinde programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară, clasele a V-a a VIII-a, cu următoarea structură: nota de prezentare; competențele generale, în număr de cinci; competențele specifice și exemplele de activități de învățare, pe fiecare clasă; conținuturile, organizate tematic, tot pe fiecare clasă; sugestiile metodologice, cu șase capitole, de la proiectarea demersului didactic până la evaluare; o listă orientativă de autori; delimitările terminologice; referințele științifice și linkurile utile; componența grupului de lucru.
Nota de prezentare arată că revizuirea „vizează până la 25% din conținutul actualei programe, nefiind operate schimbări majore în ceea ce privește structura și finalitățile acesteia” și că intervențiile au vizat, în principal, reorganizarea unor conținuturi existente potrivit suplimentului la Cadrul european comun de referință pentru limbi, Companion Volume (2018), precum și reformularea unor competențe.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.