Pe scurt

  • Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă o contestație împotriva art. 304 din Codul de procedură civilă, textul care reglementează denunțarea unui înscris ca fals într-un proces civil. Textul rămâne neschimbat.
  • Motivul respingerii nu ține de fondul chestiunii, ci de felul în care a fost formulată: autoarea a enumerat opt articole din Constituție fără să arate în ce anume le încalcă textul.
  • Decizia explică ce trebuie să conțină o excepție de neconstituționalitate ca să fie judecată pe fond: textul criticat, textul din Constituție și legătura dintre ele. Fără al treilea element, Curtea nu poate judeca.
Act: Decizia CCR nr. 54/2026
Publicat: M. Of. nr. 559 din 8 iulie 2026
Pronunțată: 22 ianuarie 2026

Enumerarea unor articole din Constituție nu este o critică de neconstituționalitate. Curtea Constituțională a repetat asta prin Decizia nr. 54 din 22 ianuarie 2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 559 din 8 iulie 2026, prin care a respins ca inadmisibilă excepția ridicată de o societate din Galați împotriva art. 304 din Codul de procedură civilă. Este același filtru pe care Curtea l-a aplicat și în alte dosare recente, alături de deciziile prin care a arătat, de pildă, că nu poate completa legea în locul Parlamentului.

Textul contestat este cel care descrie procedura înscrierii în fals. Art. 304 din Codul de procedură civilă spune că partea care declară fals un înscris folosit în proces trebuie să facă asta cel mai târziu la primul termen după prezentarea înscrisului și să arate motivele pe care se sprijină. Dacă partea care folosește înscrisul lipsește, instanța îi ordonă să se prezinte personal, să depună originalul și să dea explicații. Judecătorul poate cere prezentarea părților chiar înainte de primul termen, dacă cineva a declarat prin întâmpinare că semnătura sa e falsificată, iar în cazuri temeinic justificate părțile pot fi reprezentate prin mandatari cu procură specială.

Societatea Lorin din Galați a ridicat excepția în două dosare, unul la Curtea de Apel Galați și unul la Tribunalul Galați, ambele de contencios administrativ, unul dintre ele având ca obiect comunicarea unor informații de interes public și daune morale. Susținerea a fost că textul e neconstituțional în măsura în care permite interpretarea și aplicarea arbitrară și, mai ales, în măsura în care permite judecătorului „să persecute și să discrimineze părțile”.

Efectele pe care le produce

Primul efect este că art. 304 rămâne în vigoare, nemodificat și neinterpretat. O respingere ca inadmisibilă nu spune că textul e constituțional; spune că nu s-a formulat o critică pe care Curtea să o poată analiza. Procedura înscrierii în fals funcționează în continuare exact cum e scrisă.

Al doilea efect e practic și privește pe oricine ridică o astfel de excepție. Curtea reafirmă că o excepție de neconstituționalitate are trei elemente: textul de lege contestat, textul din Constituție pretins încălcat și motivarea relației de contrarietate dintre ele. Primele două se pot stabili exact. Al treilea depinde de autor, iar dacă lipsește, Curtea nu îl poate suplini, pentru că ar însemna un control din oficiu, interzis de art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. Condiția motivării e cerută expres de art. 10 alin. (2) din aceeași lege.

Regula a fost aplicată din nou în septembrie 2026, într-un dosar de salarizare: militarul care a invocat 35 de articole din Constituție și 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului a pierdut fără ca ordonanța din 2008 să fie judecată pe fond.

Al treilea efect e o delimitare de competență. Curtea arată că nemulțumirea privind felul în care un judecător interpretează și aplică un text nu este o problemă de constituționalitate. Modul în care o instanță competentă interpretează juridic un text și dispune aplicarea lui este atributul exclusiv al instanțelor judecătorești. Cine se plânge de aplicarea greșită a legii într-un dosar are la dispoziție căile de atac, nu excepția de neconstituționalitate.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

În textul legii, nimic. Art. 304 din Codul de procedură civilă rămâne în forma pe care Curtea o reproduce în decizie.

Se adaugă însă o piesă la un șir de decizii care spun același lucru. Curtea trimite la Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 12 din 6 ianuarie 2012, unde a teoretizat cele trei elemente ale excepției, și la Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 646 din 9 septembrie 2011, unde a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică. Adaugă și Decizia nr. 691 din 12 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 456 din 17 mai 2024, care nuanțează: dacă textul de referință e suficient de precis încât Curtea să poată reține în mod rezonabil o minimă critică, atunci e obligată să judece pe fond. Aici a apreciat că pragul acela nu e atins.

Se schimbă și statistica dosarelor. Cele două cauze, nr. 616D/2021 și nr. 3.224D/2021, ambele ale aceluiași autor și cu același obiect, au fost conexate în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 și soluționate printr-o singură decizie, cu unanimitate de voturi.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Spune explicit, cu exemple, ce lipsește dintr-o excepție respinsă ca inadmisibilă. Cine citește decizia află ce trebuie scris ca dosarul să ajungă la fond.
  • Delimitează clar competențele: interpretarea și aplicarea legii într-un dosar concret sunt treaba instanțelor de judecată, nu a Curții Constituționale.
  • Confirmă că pragul nu e cantitativ. Curtea repetă că materialitatea motivării nu e o condiție de existență a excepției, deci un text scurt, dar la obiect, e suficient.
  • Conexarea celor două dosare identice a scutit o a doua judecată pe aceeași chestiune.

Ce rămâne o problemă

  • Fondul rămâne nejudecat. Dacă art. 304 ar avea într-adevăr o problemă de claritate, decizia nu spune nimic despre asta, iar textul nu a fost verificat.
  • Autoarea excepției a așteptat ani ca să afle că sesizarea nu era formulată corect, timp în care procesele de fond și-au urmat cursul.
  • Nici Președinții celor două Camere ale Parlamentului, nici Guvernul, nici Avocatul Poporului nu au comunicat puncte de vedere, deși legea le dă această posibilitate.
  • Pragul dintre „minimă critică rezonabilă” și „enumerare formală” rămâne o apreciere de la caz la caz, greu de anticipat de un neprofesionist.

Sfaturi utile

  1. Când ridicați o excepție de neconstituționalitate, scrieți separat, pe puncte, cele trei elemente: ce text de lege criticați, ce articol din Constituție considerați încălcat și de ce anume primul îl încalcă pe al doilea. Al treilea punct e cel care lipsește de obicei.
  2. Nu enumerați articole din Constituție „pentru siguranță”. O listă lungă fără explicații nu crește șansele, ci le scade: Curtea a arătat că simpla enumerare nu e o critică.
  3. Dacă nemulțumirea dumneavoastră este că judecătorul a aplicat greșit legea în dosarul concret, folosiți calea de atac împotriva hotărârii. Excepția de neconstituționalitate nu acoperă modul de aplicare, ci textul în sine.
  4. Dacă vreți să contestați un înscris ca fals într-un proces civil, țineți minte termenul din art. 304: cel mai târziu la primul termen de judecată după prezentarea înscrisului, cu arătarea motivelor. După acest moment, procedura nu mai poate fi pornită.
  5. Dacă ați declarat prin întâmpinare că semnătura dumneavoastră e falsificată, judecătorul poate cere prezentarea părților chiar înainte de primul termen. Pregătiți din timp originalul și explicațiile.

Întrebări frecvente

Ce înseamnă că excepția a fost respinsă ca inadmisibilă?
Că Curtea nu a analizat dacă textul de lege e constituțional sau nu. A constatat că sesizarea nu îndeplinea condiția motivării cerută de art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, deci nu putea fi judecată pe fond.
Art. 304 din Codul de procedură civilă a fost declarat constituțional?
Nu. O respingere ca inadmisibilă nu se pronunță asupra constituționalității. Textul rămâne în vigoare, dar chestiunea nu a fost tranșată pe fond în această decizie.
Care sunt cele trei elemente ale unei excepții de neconstituționalitate?
Textul de lege contestat, textul din Constituție pretins încălcat și motivarea relației de contrarietate dintre cele două. Primele două se pot determina exact; al treilea depinde de autor și e cel care lipsea aici.
Cât de detaliată trebuie să fie motivarea?
Curtea spune că materialitatea motivării nu este o condiție de existență a excepției. Dacă din text se poate reține în mod rezonabil o minimă critică de neconstituționalitate, Curtea e obligată să judece pe fond. Problema apare când din motivare nu se poate identifica nicio critică.
De ce nu poate Curtea să deducă singură critica?
Pentru că ar însemna să se substituie autorului excepției și să facă un control din oficiu, ceea ce art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 nu permite. Sesizarea Curții se dispune de instanța în fața căreia s-a ridicat excepția, printr-o încheiere care cuprinde punctele de vedere ale părților și opinia instanței.
Ce este înscrierea în fals?
Procedura prin care o parte dintr-un proces civil declară că un înscris folosit împotriva ei este fals prin falsificarea scrierii sau a semnăturii. Art. 304 din Codul de procedură civilă stabilește termenul în care poate fi invocată și regulile de desfășurare.
Pot ataca modul în care judecătorul mi-a aplicat legea?
Da, dar prin căile de atac prevăzute de lege, nu la Curtea Constituțională. Curtea arată explicit că interpretarea juridică a textelor legale și aplicarea lor sunt atributul exclusiv al instanțelor judecătorești.
Se poate ridica din nou aceeași excepție?
Da, pentru că fondul nu a fost soluționat. O nouă excepție, motivată de această dată pe relația concretă dintre textul de lege și un articol din Constituție, ar putea fi analizată pe fond.

Analiza redacției

Decizia e utilă nu prin ce decide, ci prin ce arată. Curtea Constituțională publică rar un manual de redactare a unei excepții, iar aici, în trei paragrafe, îl are: cele trei elemente, pragul de la care o critică devine analizabilă și motivul pentru care instanța nu poate completa golul. Pentru un avocat sau pentru o parte care se reprezintă singură, paragrafele 16 și 17 valorează mai mult decât soluția.

Ce nu se vede la prima citire este cât a costat această clarificare. Prima instanță a sesizat Curtea prin încheierea din 19 ianuarie 2021, a doua prin cea din 18 octombrie 2021. Curtea s-a pronunțat pe 22 ianuarie 2026, adică la 1.829 de zile de la prima sesizare, mai mult de cinci ani. De la pronunțare până la publicare au mai trecut 167 de zile. Cinci ani și jumătate pentru a constata că sesizarea nu era motivată, într-un dosar unde constatarea se putea face din primul document depus. Deciziile pe care Curtea le invocă drept temei, nr. 785/2011 și nr. 1.313/2011, existau la data sesizării, publicate cu zece ani înainte.

Al doilea lucru care iese la comparație este poziția instanțelor de trimitere. Curtea de Apel Galați a apreciat că excepția e neîntemeiată și a indicat trei decizii anterioare pe fond. Tribunalul Galați, în celălalt dosar, a arătat că autoarea nu explicitează modul concret în care textul contravine articolelor invocate, adică exact motivul pentru care Curtea a respins-o cinci ani mai târziu, ca inadmisibilă. Diagnosticul corect exista în dosar din 2021, formulat de instanța care a trimis excepția. Sistemul nu are un mecanism care să îl folosească.

Al treilea este tăcerea. Nici Președinții celor două Camere ale Parlamentului, nici Guvernul, nici Avocatul Poporului nu au comunicat puncte de vedere. Pe o excepție respinsă ca nemotivată, absența lor nu schimbă soluția. Repetată însă din dosar în dosar, ea transformă o procedură gândită contradictoriu într-una în care Curtea judecă singură.

Ce ar trebui schimbat

  • Un filtru de admisibilitate rapid, înaintea judecății pe fond. Când singura problemă e lipsa motivării, ea se vede din încheierea de sesizare și din notele scrise. O procedură scurtă, cu termen fix, ar da răspunsul în luni, nu în ani, și ar debloca dosarele de fond care așteaptă.
  • Punerea în valoare a opiniei instanței de trimitere. Tribunalul Galați a semnalat exact viciul, în 2021. Dacă art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 cere oricum acea opinie, ea ar putea declanșa filtrul de mai sus atunci când semnalează lipsa motivării, în loc să rămână o simplă piesă la dosar.
  • Un formular-tip pentru excepția de neconstituționalitate. Trei rubrici obligatorii, corespunzând celor trei elemente, ar face vizibil golul chiar în momentul redactării. Cine nu poate completa a treia rubrică află pe loc, nu peste cinci ani.
  • Publicarea unui ghid oficial al Curții despre condiția motivării. Criteriile există, dar sunt împrăștiate în decizii din 2011, 2023 și 2026. Adunarea lor într-un text public, cu exemple de motivări acceptate și respinse, ar reduce numărul sesizărilor care se pierd pe formă.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

M. Of. nr. 559 din 8 iulie 2026 16 pagini PDF, 116 KB actul începe la pagina 2

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

D E C I Z I A nr. 54 din 22 ianuarie 2026 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 304 din Codul de procedură civilă

EMITENT: Curtea Constituțională

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 8 iulie 2026

Elena-Simina Tănăsescu — președinte Asztalos Csaba-Ferenc — judecător Mihai Busuioc — judecător Mihaela Ciochină — judecător Cristian Deliorga — judecător Dacian-Cosmin Dragoș — judecător Dimitrie-Bogdan Licu — judecător Laura-Iuliana Scântei — judecător Mihaela-Carmen Munteanu — magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Laurențiu Sorescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 304 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Lorin — S.R.L. din Galați în Dosarul nr. 1.481/121/2019 al Curții de Apel Galați — Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 616D/2021.

2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 3.224D/2021, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de același autor în Dosarul nr. 1.100/121/2020 al Tribunalului Galați — Secția contencios administrativ și fiscal.

4. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

5. Președintele Curții, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 3.224D/2021 la Dosarul nr. 616D/2021, care a fost primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 770 din 29 noiembrie 2018, prin care s-a reținut că accesul liber la justiție poate fi limitat de anumite condiții de formă și de fond. De asemenea, este competența exclusivă a legiuitorului de a institui regulile de desfășurare a procesului, iar textul criticat reprezintă expresia voinței acestuia de a asigura celeritatea desfășurării procesului.

C U R T E A, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

7. Prin Încheierea din 19 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.481/121/2019, și prin Încheierea din 18 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.100/121/2020, Curtea de Apel Galați — Secția contencios administrativ și fiscal și Tribunalul Galați — Secția contencios administrativ și fiscal au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 304 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Societatea Lorin — S.R.L. din Galați în cauze având ca obiect soluționarea recursului într-un litigiu de contencios administrativ, respectiv comunicarea unor informații de interes public și daune morale.

8. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 304 din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale în măsura în care permit interpretarea și aplicarea arbitrară, părtinitoare și abuzivă și, de asemenea, în măsura în care permit judecătorului să persecute și să discrimineze părțile. Se arată că neconstituționalitatea este determinată și de faptul că textul criticat nu îndeplinește standardele de claritate, precizie și previzibilitate prevăzute în Constituție. Se menționează, în acest sens, și dispozițiile cuprinse în Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

9. Curtea de Apel Galați — Secția contencios administrativ și fiscal, în Dosarul Curții Constituționale nr. 616D/2021, apreciază că excepția este neîntemeiată, astfel cum rezultă din jurisprudența Curții cuprinsă în Decizia nr. 519 din 7 iulie 2015, Decizia nr. 770 din 29 noiembrie 2018 și Decizia nr. 789 din 29 noiembrie 2018.

10. Tribunalul Galați — Secția contencios administrativ și fiscal, în Dosarul Curții Constituționale nr. 3.224D/2021, arată că autoarea excepției nu explicitează modul concret în care dispozițiile art. 304 din Codul de procedură civilă contravin art. 1, 15, 16, 20, 21, 24, 53 și 148 din Constituție, ci susține doar că textul criticat permite judecătorului soluționarea cauzei în mod abuziv, persecutând, discriminând și umilind partea.

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere. C U R T E A, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 304 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut: — Art. 304 — Denunțarea înscrisului ca fals „(1) Dacă cel mai târziu la primul termen după prezentarea unui înscris folosit în proces una dintre părți declară că acesta este fals prin falsificarea scrierii sau semnăturii, ea este obligată să arate motivele pe care se sprijină.

(2) Dacă partea care folosește înscrisul nu este prezentă, instanța va ordona ca aceasta să se prezinte personal pentru a lua cunoștință de denunțarea înscrisului ca fals, să depună originalul și să dea explicațiile necesare.

(3) Judecătorul poate ordona prezentarea părților chiar și înainte de primul termen de judecată, dacă partea declară, prin întâmpinare, că scrierea sau semnătura sa este falsificată.

(4) În cazuri temeinic justificate, părțile pot fi reprezentate prin mandatari cu procură specială.”

14. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, în componenta privind calitatea legii, art. 15 — Universalitatea, art. 16 — Egalitatea în drepturi, art. 20 — Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 — Accesul liber la justiție, art. 24 — Dreptul la apărare, art. 53 — Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 148 — Integrarea în Uniunea Europeană.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, se observă că dispozițiile art. 304 din Codul de procedură civilă reglementează procedura înscrierii în fals, instituind termenul în care aceasta poate fi invocată și regulile specifice de desfășurare. În motivarea criticilor de neconstituționalitate, autoarea susține că dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1, 15, 16, 20, 21, 24, 53 și 148 în măsura în care permit interpretarea și aplicarea arbitrară, părtinitoare și abuzivă și în măsura în care permit judecătorului să persecute și să discrimineze părțile. De asemenea, se susține că textele criticate nu îndeplinesc standardele de claritate, precizie și previzibilitate ale legii.

16. Analizând motivarea autoarei excepției raportat la dispozițiile din Constituție invocate, se observă că, deși sunt menționate prevederile constituționale anterior indicate, acestea se invocă în mod formal, deoarece în realitate nu se motivează pretinsa contrarietate a dispozițiilor criticate cu prevederile constituționale invocate. Or, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă ce va cuprinde trei elemente, și anume: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non a existenței acesteia. De aceea, Curtea a constatat că în situația în care textul de referință invocat este suficient de precis și clar, astfel încât instanța constituțională să poată reține în mod rezonabil existența unei minime critici de neconstituționalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepția de neconstituționalitate și să considere, deci, că autorul acesteia a respectat și a cuprins în excepția ridicată cele trei elemente menționate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 691 din 12 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 17 mai 2024, paragrafele 24-27).

17. Or, în prezenta cauză, indicarea temeiurilor constituționale nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autoare. În același sens a statuat Curtea și prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, când a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate.

18. Așadar, având în vedere caracterul general al textelor constituționale invocate, precum și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, nu se poate identifica în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, față de dispozițiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. Prin urmare, având în vedere că nu este îndeplinită condiția motivării, cuprinsă în art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.

19. Distinct de cele menționate mai sus, Curtea observă că singura critică a autoarei excepției se referă la posibilitatea ca, prin interpretarea și aplicarea abuzivă a textului criticat, judecătorul „să persecute și să discrimineze părțile”. Or, nici din acest punct de vedere, autoarea excepției nu reliefează vreun viciu de neconstituționalitate intrinsec normei legale atacate, ci se raportează la o eventuală sau concretă modalitate de interpretare și aplicare a acestui text în propria cauză sau în general, ceea ce nu poate reprezenta o reală critică de neconstituționalitate. În plus, maniera în care o instanță de judecată competentă realizează interpretarea juridică a unor texte legale și apoi dispune aplicarea lor nu intră în sfera de competență a controlului de constituționalitate realizat de Curtea Constituțională, ci reprezintă atributul exclusiv al instanțelor judecătorești.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, C U R T E A C O N S T I T U Ț I O N A L Ă În numele legii D E C I D E: Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 304 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Lorin — S.R.L. din Galați în Dosarul nr. 1.481/121/2019 al Curții de Apel Galați — Secția contencios administrativ și fiscal și în Dosarul nr. 1.100/121/2020 al Tribunalului Galați — Secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel Galați — Secția contencios administrativ și fiscal și Tribunalul Galați — Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 22 ianuarie 2026. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Mihaela-Carmen Munteanu

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 8 iulie 2026, paginile 2-3.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.