Pe scurt
- Ministerul Educației și Cercetării a aprobat programa școlară pentru disciplina „NATO în lumea contemporană”, opțional de clasa a X-a, cu o oră pe săptămână, pe durata unui an școlar.
- Disciplina intră în oferta națională de opționale, dar nu ajunge automat în nicio școală: consiliul de administrație al liceului decide dacă o pune în ofertă, după consultarea elevilor și a părinților, iar elevul o alege sau nu.
- Programa are 4 competențe generale, 12 competențe specifice și 7 domenii de conținut, de la Războiul Rece și articolul 5 până la aderarea României în 2004 și războiul din Ucraina. Se aplică din anul școlar 2026-2027.
Publicat: M. Of. nr. 735 din 1 septembrie 2026
Intră în vigoare: 1 septembrie 2026
Elevii de clasa a X-a pot studia NATO ca disciplină de sine stătătoare, o oră pe săptămână, dacă liceul lor pune materia în ofertă și dacă ei o aleg. Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.353/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 735 din 1 septembrie 2026, aprobă programa școlară pentru disciplina „NATO în lumea contemporană”. Vine în seria de programe școlare pe care ministerul le-a publicat în ultimele luni, după opționalul „Ora de GIS” pentru clasele a IX-a până la a XII-a și după programa de limba română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară.
Cuvântul care contează în titlul actului este „opțională”. Disciplina face parte din curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, categoria în care elevul alege dintre materiile pe care liceul le propune. „Ofertă națională” înseamnă doar că programa a fost scrisă și aprobată la centru, deci orice liceu din țară o poate lua de-a gata, fără să mai construiască el conținutul și fără să mai treacă printr-o procedură proprie de elaborare. Nu înseamnă că materia se predă în toate liceele și nici că vreun elev este obligat să o urmeze. Ministerul a publicat în aceeași perioadă și programele pentru bacalaureatul din 2030.
Ordinul are patru articole și o anexă. Art. 1 aprobă programa, art. 2 spune că se aplică începând cu anul școlar 2026-2027, art. 3 pune în sarcina Direcției generale echitate și performanță în învățământul preuniversitar, a Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, a inspectoratelor școlare și a unităților de învățământ ducerea lui la îndeplinire, iar art. 4 prevede publicarea în Monitorul Oficial. Ordinul este semnat pe 7 iulie 2026 de ministrul Mihai Dimian și are la bază Referatul de aprobare nr. 1.435 din 30 iunie 2026. Programa ocupă paginile 10-16 din ediția Monitorului Oficial. Tot printr-un ordin al ministerului a fost aprobată și rețeaua școlilor de aplicație pentru anul 2026-2027.
Efectele pe care le produce
Al doilea act de curriculum semnat în aceeași zi privește orarul, nu materia: secțiile germane de liceu primesc un plan de ore propriu, de 33-35 de ore pe săptămână.
Apare o programă națională pe care liceele o pot prelua ca atare. Până la acest ordin, un liceu care voia să propună elevilor un opțional despre NATO trebuia să își scrie singur programa, să o supună avizului comisiei pentru curriculum și avizării inspectoratului, apoi aprobării consiliului de administrație, așa cum cere art. 88 alin. (11) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Acum textul există, aprobat prin ordin de ministru, iar școala îl ia de-a gata.
Se stabilește ce anume se predă. Programa are șapte domenii de conținut: Războiul Rece și constituirea NATO; Organizarea NATO; NATO și Europa reunită; Evoluția conceptelor strategice ale Alianței Nord-Atlantice; Relațiile NATO cu alte instituții și organizații internaționale; Apărarea colectivă și noul rol al NATO; România și NATO. În ele intră 22 de teme numerotate și patru studii de caz: NATO și Tratatul de la Varșovia, Summitul NATO de la București din 2008, Bosnia-Herțegovina și Kosovo. Temele merg de la Tratatul Atlanticului de Nord din 4 aprilie 1949 și semnificația articolului 5, la extinderea de după 1989 și Parteneriatul pentru Pace, la NATO după 11 septembrie 2001, la securitatea cibernetică și reziliență, la NATO în contextul războiului din Ucraina și la drumul României spre aderarea din 2004, cu rolul strategic în regiunea Mării Negre.
Se fixează bugetul de timp: o oră pe săptămână, un an școlar. Nota de prezentare spune limpede că disciplina este proiectată pentru 1 oră pe săptămână, pe durata unui an școlar, la clasa a X-a. Anul școlar 2026-2027 are 36 de săptămâni de cursuri, potrivit Ordinului ministrului educației și cercetării nr. 3.194/2026, deci în jur de 36 de ore, din care se scad săptămânile ocupate de programele „Școala altfel” și „Săptămâna verde”.
Materia se notează, dar nu se dă la examen. Programa prevede un capitol de repere privind evaluarea, cu evaluare formativă și sumativă, cu produse de tipul textelor argumentate, prezentărilor orale, portofoliilor tematice și materialelor digitale, și cu criterii comunicate elevilor. Ordinul nu conține nicio derogare de la regulile obișnuite de notare, deci disciplina intră în catalog ca oricare alta din orarul elevului. La bacalaureat nu ajunge: probele examenului sunt enumerate limitativ în art. 102 alin. (4) din Legea nr. 198/2023, iar un opțional din oferta școlii nu se află printre ele.
Liceele și colegiile militare sunt vizate explicit. Nota de prezentare spune că disciplina „este recomandată pentru studiu și în liceele și colegiile militare”. Este singura categorie de școli numită anume în tot textul programei.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Până acum, NATO se studia în România doar ca temă în interiorul disciplinei Istorie din trunchiul comun, adică din materia obligatorie pentru toți elevii. Programa nouă spune explicit că valorifică achizițiile Istoriei fără a le dubla și că vine peste ele cu ceea ce, în opinia autorilor, rămâne „insuficient dezvoltat în programele actuale”: analiza documentelor strategice ale Alianței, evoluția conceptelor de securitate după 1949 și mai ales după 2000, relațiile NATO cu alte organizații internaționale, misiunile Alianței și poziționarea României în spațiul euroatlantic.
S-a schimbat și felul în care se construiește oferta de opționale. Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 a înlocuit vechiul curriculum la decizia școlii cu curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, categorie în care alegerea aparține elevului, nu școlii, iar programele pot fi elaborate la nivel național, regional, local sau în unitatea de învățământ. Ministerul a început să umple partea națională a acestei categorii: Ordinul nr. 3.595/2025 a aprobat, într-un singur act, șapte programe de opționale pentru învățământul primar și gimnazial, iar Ordinul nr. 3.913/2026 a aprobat opționalul „Ora de GIS” pentru clasele a IX-a până la a XII-a. „NATO în lumea contemporană” este următoarea piesă din acest catalog.
Diferența față de opționalul de GIS este de întindere. Acela poate fi ales în oricare dintre clasele a IX-a până la a XII-a și numește filiera și profilurile cărora li se adresează. Acesta este scris pentru o singură clasă, a X-a, și nu numește nici filiera, nici profilul.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Un liceu care voia acest opțional nu mai are de scris o programă proprie și de trecut prin procedura de elaborare, ci preia un text deja aprobat prin ordin de ministru.
- Programa este scrisă pe competențe, nu pe lecții, iar fiecare dintre cele 12 competențe specifice vine cu patru exemple de activități de învățare și cu un exemplu dezvoltat pe etape, ceea ce scutește profesorul de o parte din proiectare.
- Verificarea informației din spațiul public prin confruntarea cu surse oficiale apare ca activitate de învățare recurentă, iar dezinformarea este temă de conținut, nu doar formulă din nota de prezentare.
- Studiile de caz sunt concrete și verificabile, de la Tratatul de la Varșovia la Bosnia-Herțegovina, Kosovo și summitul de la București din 2008, deci profesorul are pe ce să lucreze cu documente.
- Bibliografia și webografia trimit la surse deschise, între care site-ul oficial al NATO, Institutul Diplomatic Român și arhiva multimedia a Ministerului Apărării Naționale.
Ce rămâne o problemă
- Programa a fost publicată pe 1 septembrie 2026, cu șase zile înainte de începerea cursurilor, deși oferta de opționale a unei școli se construiește cu luni bune înainte.
- Ordinul nu spune la ce filieră și la ce profil se adresează disciplina, iar temeiul pe care se sprijină nu acoperă filiera tehnologică.
- La clasa a X-a, în anul școlar 2026-2027, rămâne în aplicare planul-cadru vechi, care nu conține categoria „curriculum la decizia elevului din oferta școlii”.
- Volumul de conținut este mare pentru o oră pe săptămână: 26 de unități de predat, dintre care mai multe cer produse de învățare realizate în trei sau patru etape.
- Nicio prevedere nu spune cine poate preda disciplina, deci încadrarea rămâne la aprecierea fiecărei școli.
Sfaturi utile
- Dacă sunteți părinte și vă interesează materia, întrebați la secretariat sau la dirigintele clasei dacă liceul a inclus disciplina în oferta de opționale pentru clasa a X-a. Fără această decizie a consiliului de administrație, programa nu produce niciun efect în școala respectivă.
- Cereți să vedeți oferta completă de opționale a școlii, nu doar disciplina care v-a interesat. Consiliul de administrație stabilește curriculumul la decizia elevului în urma consultării elevilor și a părinților și pe baza resurselor disponibile, potrivit art. 86 alin. (5) din Legea nr. 198/2023.
- Verificați dacă în școală există un profesor de istorie disponibil pentru ora suplimentară. Programa nu impune nicio condiție de specializare, iar în lipsa unei catedre libere oferta rămâne pe hârtie.
- Dacă disciplina se predă, așteptați-vă la note. Programa cere evaluare formativă și sumativă, cu produse concrete: texte argumentate, prezentări orale, organizatori grafici, portofolii, infografice, podcasturi.
- Nu contați pe ea la bacalaureat. Materia nu figurează printre probele examenului și nu poate fi aleasă ca probă la alegere.
- Citiți programa înainte de a decide. Are șapte pagini în Monitorul Oficial nr. 735 din 1 septembrie 2026, la paginile 10-16, iar tabelul de conținuturi arată în cinci minute dacă subiectele îl interesează pe elev.
- Dacă alegerea vi se pare făcută în grabă, cereți consiliului de administrație să reia consultarea. Legea îi cere să consulte elevii și părinții, iar decizia poate fi revizuită înainte de fixarea orarului.
- Dacă sunteți profesor și vreți să propuneți disciplina, urmăriți traseul din lege: aviz de specialitate al comisiei pentru curriculum, avizarea de către direcția județeană de învățământ preuniversitar, aprobarea consiliului de administrație.
Întrebări frecvente
Devine NATO materie obligatorie la liceu?
Câte ore are pe săptămână?
Cum ajunge disciplina într-o școală anume?
Se dă notă?
Intră la bacalaureat?
Ce se studiază, concret?
Cine a scris programa?
De când se aplică?
Erori și neconcordanțe în textul publicat
- Art. 2 din ordin, raportat la planul-cadru al clasei a X-a. Textul prevede că „programa școlară prevăzută la art. 1 se aplică începând cu anul școlar 2026-2027”. În acel an școlar însă, la clasa a X-a de liceu cu frecvență de zi rămân în aplicare planurile-cadru valabile în anul școlar 2024-2025, potrivit art. 40 alin. (2) din Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.350/2025. Planurile-cadru care conțin categoria „curriculum la decizia elevului din oferta școlii” se aplică progresiv, începând cu generația care intră în clasa a IX-a în 2026-2027, potrivit art. 39 din același ordin, deci ajung la clasa a X-a abia în anul școlar 2027-2028. În plus, art. 5 din Ordinul ministrului educației nr. 6.072/2023, invocat chiar în preambulul acestui ordin, prevede că până la intrarea în vigoare a art. 86 din Legea nr. 198/2023, articolul care instituie curriculumul la decizia elevului, se aplică prevederile legale în vigoare la 1 septembrie 2023. Rezultatul practic: în anul școlar din care ordinul spune că se aplică, planul-cadru al clasei a X-a nu conține poziția în care disciplina ar trebui așezată, iar conducerea unui liceu nu poate stabili din act dacă o poate oferi în orele de curriculum la decizia școlii din planul rămas în aplicare sau dacă trebuie să aștepte anul școlar 2027-2028.
- Titlul ordinului și art. 1, raportate la art. 86 din Legea nr. 198/2023. Disciplina este stabilită pentru „clasa a X-a, învățământ liceal”, fără nicio mențiune despre filieră sau profil. Temeiul invocat în preambul, art. 86 alin. (3) din Legea nr. 198/2023, limitează însă curriculumul la decizia elevului din oferta școlii la învățământul primar, gimnazial și liceal, filiera teoretică și filiera vocațională. Pentru filiera tehnologică, alin. (6) și (7) ale aceluiași articol prevăd un regim diferit, în care acest curriculum este elaborat de unitatea de învățământ în parteneriat cu operatorii economici sau cu autoritățile locale și se aprobă prin metodologii specifice. Ordinul își definește astfel destinatarul mai larg decât textul pe care se întemeiază, iar conducerea unui liceu tehnologic nu poate stabili din act dacă disciplina îi este sau nu accesibilă. Comparația este la îndemână: Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3.913/2026, care aprobă opționalul „Ora de GIS”, precizează filiera teoretică și profilurile real și umanist.
Analiza redacției
Programa rezolvă o problemă reală și o rezolvă cu mijloace potrivite. Un profesor care voia să facă acest opțional avea până acum două variante, ambele proaste: să îl construiască singur, cu tot drumul de avizare, sau să renunțe. Textul aprobat acum este bine făcut ca document curricular, are structura cerută de metodologie, își declară raportul cu Istoria din trunchiul comun în loc să îl lase implicit și, spre deosebire de multe programe de opțional, nu se mulțumește să enumere teme, ci coboară până la exemple de activități desfășurate pe etape, cu produsul final și criteriile de evaluare pentru fiecare.
Calendarul spune însă altceva decât textul. Ordinul a fost semnat pe 7 iulie 2026 și a apărut în Monitorul Oficial pe 1 septembrie 2026, la 56 de zile după semnare și cu șase zile înainte de începerea cursurilor, pe 7 septembrie. Comparația cu actele din aceeași familie e edificatoare: Ordinul nr. 3.595/2025, care a aprobat șapte programe de opționale, a fost publicat pe 9 aprilie 2025 pentru anul școlar 2025-2026, cu aproape cinci luni înainte, iar Ordinul nr. 3.913/2026, cel al opționalului de GIS, a apărut pe 17 iunie 2026, cu două luni și jumătate înainte. Reperul cel mai clar vine chiar din calendarul oficial: Ordinul nr. 3.194/2026 obligă fiecare școală să comunice elevilor și părinților structura detaliată a anului școlar 2026-2027 până la 1 aprilie 2026. Cu alte cuvinte, în ziua în care programa a devenit publică, orarele și încadrările erau făcute de câteva luni.
A doua problemă se vede numai dacă numeri. Programa are 4 competențe generale, 12 competențe specifice și, sub ele, 48 de exemple de activități de învățare, la care se adaugă 12 exemple orientative dezvoltate pe trei sau patru etape fiecare. Conținuturile înseamnă 22 de teme numerotate plus 4 studii de caz, adică 26 de unități. Toate acestea trebuie să încapă într-o oră pe săptămână, deci în cele 36 de săptămâni de cursuri ale anului școlar 2026-2027, din care se scad câte cinci zile lucrătoare pentru „Școala altfel” și pentru „Săptămâna verde”. Rămân în jur de 34 de ore pentru 26 de unități de conținut, cu evaluare cu tot. Un podcast educațional, un portofoliu de documentare și o miniexpoziție tematică nu se fac într-o oră fiecare, iar programa nu spune ce se lasă deoparte.
În sfârșit, două nepotriviri interne, mai mici, dar vizibile. Competența generală 3 se numește „Interpretarea relațiilor dintre democrație, securitate colectivă, drepturile omului și cooperarea internațională”, iar competența specifică 3.2 cere analiza unor situații în care securitatea este pusă în relație cu drepturile fundamentale ale omului. Sintagma „drepturile omului” nu apare însă niciunde în tabelul de conținuturi: profesorul trebuie să o ancoreze singur în studiile de caz Bosnia-Herțegovina și Kosovo. Iar grupul de lucru care a scris programa are patru membri, toți din București, doi dintre ei de la același colegiu, pentru o disciplină din oferta națională recomandată explicit liceelor și colegiilor militare, la a cărei redactare nu apare niciun profesor din învățământul militar și niciunul din afara Capitalei.
Ce ar trebui schimbat
- Mutarea aplicării la anul școlar 2027-2028 sau o mențiune expresă pentru perioada de tranziție. Cum planul-cadru al clasei a X-a ajunge la categoria „curriculum la decizia elevului” abia în 2027-2028, o singură frază care spune că până atunci disciplina se poate preda în orele de curriculum la decizia școlii ar scuti fiecare liceu de o interpretare pe care o va face altfel.
- Numirea filierei și a profilurilor în titlu și în art. 1. Formularea din Ordinul nr. 3.913/2026 există deja și funcționează. Preluată aici, ar arăta din prima linie cine poate alege disciplina și ar închide întrebarea liceelor tehnologice.
- Publicarea programelor de opționale până la 1 aprilie, odată cu structura detaliată a anului școlar. Este termenul pe care ministerul îl impune deja școlilor pentru informarea părinților. Aplicat și emitentului, ar face ca o programă nouă să prindă consultarea elevilor și proiectul de încadrare, nu să sosească după ele.
- Un domeniu sau o temă de conținut pentru drepturile omului. Competența generală 3 și competența specifică 3.2 cer acest lucru, dar tabelul de conținuturi nu îl susține. O poziție explicită, în domeniul 6, ar lega competența de materia predată în loc să lase legătura pe seama fiecărui profesor.
- Un buget orientativ de ore pe cele șapte domenii de conținut. Cu 26 de unități pentru circa 34 de ore, repartizarea decide ce se predă efectiv. Fără ea, două clase din același oraș vor parcurge materii diferite sub același nume, iar domeniul 7, cel despre România, riscă să rămână ultimul și cel mai scurt.
- Un grup de lucru mai larg la revizuire. Programa este recomandată liceelor și colegiilor militare, dar la scrierea ei nu a participat nimeni din acest sistem și niciun profesor din afara Bucureștiului. La prima revizuire, prezența lor ar aduce în text exact experiența pe care disciplina o invocă.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 735 din 1 septembrie 2026 16 pagini PDF, 112 KB actul începe la pagina 10
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
O R D I N nr. 4.353 din 7 iulie 2026 privind aprobarea programei școlare pentru disciplina „NATO în lumea contemporană”, clasa a X-a, învățământ liceal, disciplină opțională din curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, în ofertă națională
EMITENT: Ministerul Educației și Cercetării
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 1 septembrie 2026
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII O R D I N privind aprobarea programei școlare pentru disciplina „NATO în lumea contemporană”, clasa a X-a, învățământ liceal, disciplină opțională din curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, în ofertă națională În conformitate cu prevederile art. 86 alin. (3) și (4) și ale art. 88 alin. (11) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere prevederile art. 4 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 251/2025 privind organizarea și funcționarea Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, având în vedere Ordinul ministrului educației nr. 6.072/2023 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii aplicabile la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu modificările ulterioare, în baza Ordinului ministrului educației naționale nr. 3.593/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea și aprobarea curriculumului școlar — planuri-cadru de învățământ și programe școlare, având în vedere Referatul de aprobare nr. 1.435 din 30.06.2026, în temeiul art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 731/2024 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării, cu modificările și completările ulterioare, ministrul educației și cercetării emite prezentul ordin.
Art. 1. — Se aprobă programa școlară pentru disciplina „NATO în lumea contemporană”, clasa a X-a, învățământ liceal, disciplină opțională din curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, în ofertă națională, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Programa școlară prevăzută la art. 1 se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.
Art. 3. — Direcția generală echitate și performanță în învățământul preuniversitar, Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, inspectoratele școlare și unitățile de învățământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 4. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul educației și cercetării,
Mihai Dimian
București, 7 iulie 2026.
Nr. 4.353.
ANEXĂ
P R O G R A M A Ș C O L A R Ă pentru disciplina „NATO în lumea contemporană”, clasa a X-a, învățământ liceal, disciplină opțională din curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, în ofertă națională
Notă de prezentare
Disciplina școlară „NATO în lumea contemporană” face parte din oferta națională pentru curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), pentru învățământul liceal, clasa a X-a, fiind proiectată pentru 1 oră pe săptămână, pe durata unui an școlar. Disciplina este recomandată pentru studiu și în liceele și colegiile militare.
Prezenta programă răspunde nevoii de actualizare și diversificare a ofertei curriculare, în acord cu transformările societății contemporane, cu dinamica mediului internațional de securitate și cu necesitatea consolidării educației istorice, civice și democratice a elevilor. În actualul context geopolitic european și euroatlantic, marcat de reapariția conflictului armat atât pe continent, cât și în afara acestuia, de redefinirea raporturilor internaționale de putere, de intensificarea campaniilor de dezinformare și manipulare, ca și de creșterea importanței securității colective, devine necesară o abordare educațională structurată asupra rolului NATO, a mecanismelor sale de funcționare și a locului României în cadrul acestei organizații. În acest context, disciplina propusă oferă elevilor repere de înțelegere a relației dintre pace, securitate, democrație, drepturile omului și cooperarea internațională.
Programa valorifică achizițiile disciplinei Istorie din trunchiul comun, fără a o dubla. Ea completează studiul istoriei prin aprofundarea unor conținuturi insuficient dezvoltate în programele actuale, precum: analiza documentelor strategice ale NATO, evoluția conceptelor de securitate după 1949 și, mai ales, după 2000, relațiile NATO cu alte organizații internaționale, intervențiile și misiunile Alianței, precum și poziționarea României în spațiul euroatlantic. Prin urmare, disciplina opțională propusă capătă o identitate proprie, situată la intersecția dintre istorie, educație civică, relații internaționale și studii de securitate.
Prin structura și conținutul său, disciplina contribuie la formarea profilului absolventului de liceu, în special prin dezvoltarea gândirii critice și reflexive, a capacității de analiză și interpretare a surselor, a competențelor sociale și civice, a competențelor digitale, a autonomiei în învățare și a sensibilizării față de valorile spațiului democratic european și euroatlantic. Studiul acestei discipline sprijină formarea unei culturi a responsabilității civice și a păcii, precum și dezvoltarea rezilienței informaționale a elevilor în raport cu mesajele publice, discursurile ideologice și fenomenele de dezinformare, manipulare sau de tip fake news.
Prezenta programă pune accent pe: — utilizarea adecvată a conceptelor specifice domeniului; — abordarea de pe pozițiile multiperspectivității a faptelor și proceselor istorice; — analiza documentelor și discursurilor oficiale; — identificarea relațiilor de cauzalitate la nivel geopolitic; — corelarea dimensiunii istorice cu realitățile contemporane, raportarea constantă la statutul și rolul României în NATO.
În plan educațional, disciplina își propune să ofere elevilor instrumente de înțelegere a lumii contemporane, să stimuleze reflecția asupra securității și păcii în actuala etapă de dezvoltare în lume, să dezvolte capacitatea de a lucra cu surse diverse și de a formula puncte de vedere argumentate și să susțină participarea responsabilă la viața democratică. Activitățile de învățare propuse au caracter deschis, aplicativ și centrat pe elev, permițând adaptarea la particularitățile de vârstă, la profilul clasei și la resursele disponibile.
Disciplina școlară „NATO în lumea contemporană” este organizată în conformitate cu modelul curricular utilizat pentru nivelul liceului și cuprinde nota de prezentare, competențe generale, competențe specifice și exemple de activități de învățare, domenii de conținut și conținuturi, precum și sugestii metodologice privind proiectarea și realizarea activităților de predare-învățare-evaluare. Structura conținuturilor respectă o progresie logică de la contextul istoric fondator spre realitățile contemporane, menținând echilibrul dintre dimensiunea istorică, dimensiunea post-2000, abordarea comparativă și dimensiunea națională centrată pe statutul României.
Competențe generale (CG)
| CG1 | Utilizarea conceptelor, informațiilor și documentelor specifice domeniului securității internaționale pentru explicarea rolului NATO în lumea contemporană |
|---|---|
| CG2 | Analizarea critică a surselor istorice, civice și strategice, pentru înțelegerea evoluției NATO și a mediului internațional de securitate |
| CG3 | Interpretarea relațiilor dintre democrație, securitate colectivă, drepturile omului și cooperarea internațională, din perspectiva valorilor societății democratice |
| CG4 | Realizarea unor demersuri de învățare autonomă, colaborativă și digitală, prin valorificarea temelor și studiilor de caz referitoare la NATO și la rolul României în Alianță |
Competențe specifice (CS) și exemple de activități de învățare (EAI)
CG 1 — Utilizarea conceptelor, informațiilor și documentelor specifice domeniului securității internaționale pentru explicarea rolului NATO în lumea contemporană
| Clasa a X-a |
|---|
| CS 1.1. Utilizarea adecvată a conceptelor specifice domeniului în descrierea și explicarea unor procese și evenimente legate de NATO |
| — realizarea unui glosar colaborativ cu termeni precum: alianță, securitate colectivă, descurajare, articolul 5, concept strategic, parteneriat, apărare colectivă, reziliență, interoperabilitate — organizarea unor exerciții de asociere între concepte, definiții și contexte istorice — elaborarea unui dicționar vizual care să includă simboluri, structuri și noțiuni-cheie ale NATO — identificarea conceptelor utilizate în fragmente din documente oficiale și explicarea lor în limbaj propriu |
| CS 1.2. Explicarea rolului și a funcționării NATO prin raportare la contexte istorice și geopolitice diferite |
| — realizarea unei axe cronologice privind principalele etape din evoluția NATO — completarea unui organizator grafic referitor la mecanismele de adoptare a deciziilor în NATO — analizarea, în perechi sau în echipe, a unor situații istorice diferite pentru a evidenția schimbarea rolului NATO din perioada Războiului Rece până în prezent — formularea de explicații orale sau scrise privind raportul dintre contextul internațional și transformarea misiunilor Alianței |
| CS 1.3. Identificarea relațiilor de cauzalitate dintre schimbările mediului internațional și evoluția conceptelor strategice ale NATO |
| — completarea unor infografice cauză-efect referitoare la constituirea NATO, extinderea Alianței sau redefinirea rolului său după 2001 — analiza unor hărți istorice și geopolitice pentru explicarea transformărilor de securitate din Europa — exerciții de comparare a contextelor istorice din 1949, 1999, 2004, 2008 și perioada de după 2022 — redactarea unor răspunsuri scurte la situații-problemă privind modificarea agendei NATO după 2001 și impactul războiului din Ucraina asupra securității europene |
CG 2 — Analizarea critică a surselor istorice, civice și strategice, pentru înțelegerea evoluției NATO și a mediului internațional de securitate
| Clasa a X-a |
|---|
| CS 2.1. Corelarea informațiilor selectate din surse diferite pentru formularea unor puncte de vedere argumentate |
| — compararea unor surse, hărți, date statistice și extrase din documente oficiale referitoare la aceleași evenimente — realizarea unei diagrame Venn pe baza unor surse diferite privind extinderea NATO sau misiunile sale în lume — formularea unei opinii argumentate privind rolul NATO în menținerea securității europene, utilizând informații din cel puțin două surse — exerciții de verificare a unor informații vehiculate în spațiul public prin confruntarea cu surse oficiale |
| CS 2.2. Analizarea documentelor istorice și strategice pentru identificarea perspectivelor, intențiilor și mesajelor transmise |
| — analizarea comparativă a unui document fondator sau discurs din perioada 1949 cu un document sau discurs din perioada post-2000 — realizarea unei diagrame Venn privind asemănările și diferențele dintre două texte oficiale — identificarea tipului de limbaj utilizat în surse și explicarea semnificației sale politice și istorice — discutarea diferenței dintre fapt, opinie, argument și interpretare în cazul unor surse istorice și strategice |
| CS 2.3. Explicarea multiperspectivității față de unele evenimente și procese legate de NATO |
| — activitate pe grupe pentru prezentarea pozițiilor diferite ale statelor membre, ale fostului bloc sovietic sau ale altor actori internaționali față de NATO — realizarea unei scheme comparative cu argumente și contraargumente privind crearea sau extinderea Alianței — simularea unei conferințe de presă în care elevii susțin perspective diferite asupra unei crize internaționale — formularea de concluzii care să evidențieze faptul că evenimentele internaționale pot fi interpretate diferit în funcție de context și interese |
CG 3 — Interpretarea relațiilor dintre democrație, securitate colectivă, drepturile omului și cooperarea internațională, din perspectiva valorilor societății democratice
| Clasa a X-a |
|---|
| CS 3.1. Explicarea raporturilor dintre regimurile politice, opțiunile de politică externă și apartenența la structuri de securitate |
| — realizarea unei axe cronologice a extinderii NATO, corelate cu transformările politice din statele membre — analiza comparativă a unor hărți ale Europei din 1949, 1989, 2004 și prezent — exerciții de explicare a legăturii dintre tranziția democratică și aderarea unor state la NATO — realizarea unor scurte prezentări privind schimbările de statut internațional ale României după aderarea la NATO |
| CS 3.2. Analiza unor situații istorice și contemporane în care sunt puse în relație securitatea și respectarea drepturilor fundamentale ale omului |
| — dezbatere ghidată pornind de la studii de caz privind protecția civililor, intervențiile internaționale sau implicațiile războiului asupra populației — discuții pe baza unor documente și materiale vizuale despre raportul dintre securitate și valori democratice — realizarea, în echipe, a unui poster argumentativ privind rolul cooperării internaționale în apărarea păcii (tip Padlet) — formularea de răspunsuri motivate la întrebări de tipul: „Poate securitatea fi separată de drepturile omului?” |
| CS 3.3. Manifestarea unor comportamente de participare responsabilă și dialog democratic în activități de învățare despre securitate și cooperare internațională |
| — simularea unui summit NATO sau a unei reuniuni de consultare între state membre — organizarea unor mese rotunde sau minidezbateri pe teme precum securitatea cibernetică, dezinformarea, cooperarea internațională sau rolul României în cadrul NATO — realizarea, în echipe, a unor coduri de conduită pentru dialog argumentativ și colaborare — exerciții de reflecție privind responsabilitatea cetățeanului în raport cu informațiile publice și cu valorile democratice |
CG 4 — Realizarea unor demersuri de învățare autonomă, colaborativă și digitală, prin valorificarea temelor și studiilor de caz referitoare la NATO și la rolul României în Alianță
| Clasa a X-a |
|---|
| CS 4.1. Utilizarea unor instrumente și resurse digitale pentru prezentarea unor teme referitoare la NATO |
| — realizarea unui infografic, a unei cronologii interactive, a unui afiș digital (Padlet) sau a unei prezentări tematice — producerea unui scurt podcast educațional sau a unei prezentări audio-video pe o temă dată în legătură cu tematica abordată — elaborarea unor materiale digitale de sinteză privind structura NATO, extinderea Alianței sau rolul României (tip PPT, Canva) — analiza unor informații din mediul online referitoare la NATO și verificarea acestora prin consultarea unor surse oficiale, urmată de formularea unei concluzii argumentate prezentate într-o fișă de verificare |
| CS 4.2. Realizarea unor investigații ghidate pe baza surselor istorice și strategice |
| — alegerea unei întrebări de investigare și căutarea de răspunsuri în surse diferite — realizarea unui portofoliu de documentare privind aderarea României la NATO sau alte studii de caz relevante (tip Canva, CapCut) — redactarea unui text scurt, argumentat, pe baza unor surse selectate de profesor — realizarea unor sinteze sau prezentări de echipă, pornind de la date, documente, hărți și declarații oficiale |
| CS 4.3. Valorificarea colaborativă a rezultatelor învățării în produse și prezentări tematice |
| — prezentarea în fața clasei a unui produs realizat individual sau în echipă — realizarea unui portofoliu tematic sau a unei miniexpoziții de clasă — formularea de feedback colegial pe baza unor criterii simple, comunicate anterior — completarea unui jurnal de învățare (tip My Diary) în care elevii descriu etapele de lucru, dificultățile întâmpinate și concluziile formulate |
Conținuturi ale învățării
Clasa a X-a
| Domenii de conținut | Conținuturi |
|---|---|
| 1. Războiul Rece și constituirea NATO | 1.1. Debutul Războiului Rece. Contextul geopolitic de după Al Doilea Război Mondial 1.2. Tratatul Atlanticului de Nord din 4 aprilie 1949 1.3. Securitatea colectivă și apărarea colectivă Studiu de caz: NATO și Tratatul de la Varșovia |
| 2. Organizarea NATO | 2.1. Structura politico-militară a Alianței 2.2. Modalitatea de adoptare a deciziilor 2.3. Principalele organisme și mecanisme de cooperare internă. Semnificația articolului 5 |
| 3. NATO și Europa reunită | 3.1. Prăbușirea regimurilor comuniste și redefinirea ordinii europene 3.2. Extinderea europeană a NATO după 1989. Parteneriatul pentru Pace 3.3. NATO după 11 septembrie 2001. Noi tipuri de amenințări: terorismul, riscurile transnaționale, dezinformarea |
| 4. Evoluția conceptelor strategice ale Alianței Nord-Atlantice | 4.1. Transformarea conceptului strategic al NATO în funcție de schimbările mediului internațional 4.2. Momente relevante în evoluția Alianței: Paris, Bruxelles, Berlin, Washington, Praga 4.3. Adaptarea NATO la noile provocări de securitate Studiu de caz: Summit-ul NATO de la București (2008) |
| 5. Relațiile NATO cu alte instituții și organizații internaționale | 5.1. Relațiile NATO-ONU 5.2. Raporturile NATO-UE 5.3. Cooperarea internațională în gestionarea crizelor. Rolul cooperării internaționale în edificarea păcii și a stabilității 5.4. Mediul de securitate la începutul secolului al XXI-lea |
| 6. Apărarea colectivă și noul rol al NATO | 6.1. Apărarea colectivă în lumea contemporană 6.2. Conceptul de forțe multinaționale interarme. Misiuni și operațiuni NATO 6.3. Schimbarea agendei de securitate. Securitatea cibernetică, reziliența și noile provocări. NATO în contextul războiului din Ucraina Studiu de caz: Bosnia-Herțegovina Studiu de caz: Kosovo și alte misiuni relevante |
| 7. România și NATO | 7.1. Drumul României spre NATO: de la Parteneriatul pentru Pace la aderare. Aderarea României la NATO în 2004. Rolul strategic al României în regiunea Mării Negre 7.2. Susținerea obiectivelor Alianței prin participarea României la misiuni și operațiuni 7.3. Semnificația apartenenței la NATO pentru securitatea, stabilitatea și profilul internațional al statului român |
Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în utilizarea programei școlare, în proiectarea demersului didactic și în realizarea activităților de predare-învățareevaluare, în acord cu specificul disciplinei opționale și cu particularitățile de vârstă ale elevilor din clasa a X-a. Ele urmăresc susținerea unui demers centrat pe elev, activ, reflexiv și aplicativ, bazat pe învățarea prin analiză, colaborare, argumentare și valorificarea responsabilă a resurselor digitale.
Studiul disciplinei „NATO în lumea contemporană” presupune echilibrarea dimensiunii informative cu cea formativă. În acest sens, activitățile de învățare vor urmări nu doar însușirea unor informații privind istoria și rolul NATO, ci și dezvoltarea capacității elevilor de a înțelege concepte, de a interpreta documente, de a lucra cu perspective diferite, de a formula opinii argumentate și de a reflecta asupra relației dintre securitate, democrație și responsabilitate civică.
Se recomandă utilizarea unor strategii didactice diversificate, precum: — dezbaterea și conversația euristică; — învățarea prin cooperare; — analiza comparativă de surse istorice; — studiul de caz; — simularea unor contexte de decizie sau consultare; — organizatorii grafici; — proiectele și produsele digitale; — exercițiile de reflecție individuală și de feedback colegial. Activitățile trebuie să fie în relație directă cu competențele specifice și cu conținuturile propuse, să fie realizabile în condițiile concrete ale clasei și să permită valorificarea resurselor existente, inclusiv a mediului digital. Pentru nivelul clasei a X-a se recomandă formularea unor sarcini clare, secvențiate și ghidate, astfel încât elevii să poată realiza produsele de învățare fără o supraîncărcare cognitivă. Astfel, în cazul investigațiilor, accentul va cădea pe investigația ghidată, pe întrebări bine formulate și delimitate și pe utilizarea unui set accesibil de surse selectate de profesor.
În proiectarea activităților, cadrul didactic va avea în vedere: — adecvarea conținuturilor și sarcinilor la nivelul de vârstă și la experiența de învățare a elevilor; — corelarea dintre competențe, conținuturi și activități; — promovarea multiperspectivității și a gândirii critice; — utilizarea surselor istorice și strategice diverse; — integrarea responsabilă a resurselor digitale și a instrumentelor bazate pe inteligență artificială; — valorificarea produselor finale integrate: eseu scurt, organizator grafic, infografic, podcast, prezentare, poster argumentativ, portofoliu tematic.
Prezentarea bibliografiei și a webografiei în activitățile de învățare se va realiza funcțional, prin raportarea directă la sarcinile de lucru. Profesorul va selecta surse adecvate nivelului de înțelegere al elevilor, va indica fragmente relevante și va orienta lectura acestora prin cerințe clare. Se recomandă utilizarea combinată a surselor oficiale, a materialelor cartografice, a discursurilor, a statisticilor și a resurselor audio-video, în vederea dezvoltării unei înțelegeri nuanțate și documentate a temelor abordate.
Repere privind evaluarea
Evaluarea va urmări în mod prioritar progresul elevilor în raport cu competențele specifice și va valoriza atât procesul învățării, cât și produsele realizate. Se recomandă îmbinarea evaluării formative cu evaluarea sumativă. Evaluarea formativă poate fi realizată prin: — observarea sistematică a activității elevilor; — întrebări de sprijin și conversație de consolidare; — fișe de lucru; — feedback individual și de grup; — autoevaluare și interevaluare; — verificarea etapelor de realizare a unui proiect.
Evaluarea sumativă poate avea în vedere: — scurte texte argumentate; — prezentări orale; — organizatori grafici; — portofolii tematice; — proiecte individuale sau de grup; — produse digitale, precum infograficul, podcastul sau prezentarea multimedia. Pentru transparență și coerență, este recomandată comunicarea unor criterii simple de evaluare, precum: — corectitudinea și relevanța informațiilor; — utilizarea adecvată a conceptelor și termenilor istorici; — capacitatea de analiză și argumentare; — corelarea informațiilor din surse; — claritatea prezentării; — respectarea sarcinii de lucru; — calitatea colaborării, în cazul activităților de grup.
Exemple orientative
Pentru competența specifică 1.1, elaborarea unui dicționar vizual care să includă simboluri, structuri și noțiuni-cheie ale NATO. Activitatea contribuie la formarea limbajului specific domeniului securității internaționale, facilitând înțelegerea conceptelor prin asocierea acestora cu reprezentări vizuale și exemple concrete. Activitatea se desfășoară în trei etape. În prima etapă, profesorul prezintă tema și selectează sau negociază cu elevii o listă de termeni-cheie (de exemplu: securitate colectivă, descurajare, articolul 5, interoperabilitate).
Sunt prezentate modele de realizare a sarcinii și sunt clarificate cerințele. În etapa de lucru, elevii sunt organizați în grupuri mici și realizează, pentru fiecare termen: o definiție formulată în limbaj propriu, un exemplu concret de aplicare, un element vizual sugestiv (schemă, simbol, hartă). În etapa finală, produsele sunt prezentate în clasă, discutate și integrate într-un dicționar comun (digital sau tipărit), care poate fi utilizat ulterior.
Evaluarea se realizează prin feedback pe parcurs și prin aprecierea produsului final, în funcție de corectitudinea informațiilor, claritatea explicațiilor și relevanța reprezentării vizuale. Pentru competența specifică 1.2, analiza, în perechi sau în echipe, a unor situații istorice diferite pentru a evidenția schimbarea rolului NATO în perioada Războiului Rece până în prezent. Activitatea urmărește înțelegerea evoluției rolului NATO prin raportare la contexte istorice diferite. Profesorul selectează două contexte relevante (de exemplu: perioada Războiului Rece și perioada post-2001) și oferă elevilor materiale-suport (texte, hărți, fragmente documentare). Sunt formulate întrebări de ghidare: care sunt amenințările identificate? ce rol are NATO? ce obiective urmărește? Elevii lucrează în perechi și completează un organizator grafic comparativ (diagrama Venn), evidențiind asemănările și diferențele. Activitatea se finalizează printr-o discuție ghidată, în care elevii formulează concluzii privind transformarea rolului NATO. Evaluarea vizează capacitatea de analiză comparativă, corelarea informațiilor și formularea unor explicații coerente.
Pentru competența specifică 1.3, redactarea unor răspunsuri scurte la situații-problemă privind modificarea agendei NATO după anul 2001 și impactul războiului din Ucraina asupra securității europene. Activitatea dezvoltă capacitatea de identificare a relațiilor de cauzalitate în domeniul securității internaționale. Profesorul formulează situații-problemă (de exemplu: „De ce a fost necesară adaptarea NATO după 2001?” sau „Cum influențează conflictul din Ucraina securitatea europeană?”) și oferă un set de informații relevante. Elevii analizează informațiile și redactează răspunsuri argumentate, individual sau în perechi. Activitatea se finalizează prin prezentarea și discutarea răspunsurilor, profesorul facilitând clarificarea relațiilor cauză–efect.
Evaluarea vizează corectitudinea relațiilor identificate, coerența argumentării și utilizarea adecvată a informațiilor. Pentru competența specifică 2.1, realizarea unor exerciții de verificare a unor informații în spațiul public prin confruntarea cu surse oficiale. Activitatea urmărește dezvoltarea gândirii critice și a rezilienței informaționale. Profesorul selectează exemple de informații despre NATO din surse diferite (articole, postări online, fragmente media). Elevii, organizați în grupuri, au sarcina de a identifica ideea principală, de a verifica veridicitatea informației prin consultarea unor surse oficiale, de a completa o fișă de verificare (sursă inițială — sursă de verificare — concluzie).
Activitatea se finalizează prin prezentarea rezultatelor și discutarea diferențelor dintre informațiile analizate. Evaluarea vizează corectitudinea verificării, utilizarea surselor și formularea unor concluzii argumentate. Pentru competența specifică 2.2, identificarea tipului de limbaj utilizat în surse și explicarea semnificației sale politice și istorice. Activitatea contribuie la dezvoltarea capacității elevilor de a interpreta critic sursele și de a înțelege modul în care limbajul reflectă intenții și contexte politice. În etapa de introducere, profesorul selectează fragmente relevante din documente oficiale NATO (de exemplu, declarații sau concepte strategice din perioade diferite) și prezintă contextul istoric general. Sunt formulate sarcini clare de lucru, precum identificarea termenilor-cheie, a tipului de limbaj utilizat (tehnic, diplomatic, politic) și a mesajului transmis. În etapa de lucru, elevii, organizați în grupuri mici, analizează textele și completează un organizator grafic în care notează: conceptele identificate, caracteristicile limbajului, ideile principale și intenția documentului. În etapa finală, rezultatele sunt prezentate și discutate în clasă, fiind evidențiate diferențele de limbaj în funcție de contextul istoric și de obiectivele NATO. Produsul final constă într-o fișă de analiză a documentului. Evaluarea vizează capacitatea de identificare a elementelor de limbaj, corectitudinea interpretării și utilizarea adecvată a conceptelor.
Pentru competența specifică 2.3, simularea unei conferințe de presă în care elevii susțin perspective diferite asupra unei crize internaționale. Activitatea urmărește dezvoltarea înțelegerii multiperspectivității și a capacității de argumentare. În etapa de pregătire, profesorul stabilește tema (de exemplu, extinderea NATO sau o criză internațională) și distribuie rolurile: un grup de elevi are rol de jurnaliști, iar celelalte grupuri reprezintă actori internaționali (state sau organizații). Fiecare grup primește o fișă de lucru cu informații de bază și cerințe clare. În etapa de lucru, elevii formulează poziția actorului reprezentat, două-trei argumente principale, răspunsuri posibile la întrebări. În etapa de desfășurare, jurnaliștii adresează întrebări, iar celelalte grupuri răspund din perspectiva rolului atribuit. Profesorul moderează activitatea și asigură respectarea regulilor de dialog.
Activitatea se finalizează printr-o discuție de sinteză, în care se evidențiază diferențele de perspectivă. Produsul final constă în fișa de poziție și intervențiile orale. Evaluarea vizează coerența argumentării, înțelegerea rolului și implicarea în activitate. Pentru competența specifică 3.1, analizarea comparativă a unor hărți ale Europei din 1949, 1989, 2004 și prezent. Activitatea urmărește formarea capacității elevilor de a corela evoluția regimurilor politice cu opțiunile de politică externă și cu aderarea la structuri de securitate. În etapa de introducere, profesorul prezintă hărți ale Europei din momente relevante (1949, 1989, 2004, prezent) și formulează sarcini de lucru centrate pe identificarea statelor membre NATO și a modificărilor geopolitice. În etapa de lucru, elevii, organizați în perechi sau grupuri mici, analizează hărțile și completează un organizator grafic (tabel sau schemă), în care includ: anul și contextul istoric, statele membre NATO, tipul regimului politic anterior aderării, explicații privind contextul internațional. În etapa de sinteză, rezultatele sunt discutate în clasă, profesorul facilitând corelarea dintre tranziția democratică și opțiunile de integrare în NATO. Produsul final constă într-un organizator grafic structurat. Evaluarea vizează corectitudinea informațiilor, capacitatea de corelare între dimensiunea politică și cea istorică, claritatea prezentării.
Pentru competența specifică 3.2, realizarea, în echipe, a unui poster argumentativ privind rolul cooperării internaționale în apărarea păcii. Activitatea contribuie la dezvoltarea capacității elevilor de a analiza și interpreta relația dintre securitate și valorile democratice. În etapa de introducere, profesorul propune tema (exemplu: „Securitate și drepturile omului în intervențiile internaționale”) și oferă exemple de situații relevante. Sunt prezentate criteriile de realizare a posterului. În etapa de documentare, elevii, organizați în echipe, analizează materiale-suport (texte, imagini, studii de caz) și identifică: problema analizată, argumente pro și contra, exemple relevante.
În etapa de realizare, elevii construiesc un poster argumentativ care include un mesaj central clar, argumente susținute de exemple, elemente vizuale sugestive. În etapa de prezentare, fiecare echipă își expune produsul și răspunde la întrebări. Activitatea se finalizează printr-o discuție ghidată asupra relației dintre securitate și drepturile omului. Produsul final este posterul argumentativ. (Poate fi varianta digitală, poster Padlet.) Evaluarea vizează coerența argumentării, relevanța informațiilor, capacitatea de raportare la valori democratice, claritatea mesajului.
Pentru competența specifică 3.3, realizarea, în echipe, a unor coduri de conduită pentru dialog argumentativ și colaborare. Activitatea urmărește formarea comportamentului responsabil și dezvoltarea competențelor de comunicare și colaborare. În etapa de introducere, profesorul inițiază o discuție despre importanța regulilor de dialog în societatea democratică și în activitățile de învățare. În etapa de lucru, elevii, organizați în grupuri, formulează propuneri de reguli privind respectul reciproc, ascultarea activă, argumentarea bazată pe dovezi, gestionarea dezacordurilor. Rezultatele sunt discutate și integrate într-un document comun (cod de conduită). În etapa de aplicare, codul este utilizat în activitățile ulterioare (dezbateri, simulări), elevii fiind încurajați să reflecteze asupra modului în care regulile sunt respectate. Produsul final este documentul colectiv și aplicarea acestuia în contexte reale de învățare.
Evaluarea vizează participarea activă, relevanța și aplicabilitatea regulilor formulate, comportamentul elevilor în activitățile de grup. Pentru competența specifică 4.1, producerea unui podcast educațional sau a unei prezentări audio-video pe o temă dată. Activitatea contribuie la dezvoltarea competențelor digitale, de comunicare și de organizare a informației. În etapa de introducere, profesorul stabilește tema și prezintă cerințele (durată, structură, tipuri de surse, criterii de evaluare). Sunt discutate rolurile din echipă (documentare, redactare, prezentare, editare). În etapa de lucru, elevii, organizați în echipe, parcurg următorii pași: documentarea din surse diverse, redactarea scenariului, distribuirea rolurilor, înregistrarea și editarea materialului. Pentru dezvoltarea gândirii critice, elevii verifică informațiile utilizate prin compararea acestora cu surse oficiale sau credibile și consemnează rezultatele într-o fișă de verificare. În etapa de prezentare, podcasturile sunt vizualizate și ascultate, apoi, discutate în clasă. Produsul final este materialul audio-video realizat. Evaluarea vizează calitatea conținutului, corectitudinea informațiilor, utilizarea surselor, claritatea exprimării și organizarea materialului.
Pentru competența specifică 4.2, realizarea unui portofoliu de documentare privind aderarea României la NATO sau alte studii de caz relevante. Activitatea dezvoltă capacitatea de investigare, selecție și organizare a informațiilor. În etapa de introducere, profesorul stabilește tema și formulează cerințe clare privind structura portofoliului. În etapa de documentare, elevii colectează informații din surse diverse (texte, hărți, documente oficiale), identificând elemente relevante. În etapa de realizare, elevii organizează informațiile într-un portofoliu (Poate fi digital de tip Canva sau CapCut.) care poate include: texte sintetice, imagini și hărți, cronologii, concluzii proprii. În etapa de prezentare, elevii își prezintă produsele și explică demersul realizat. Produsul final este portofoliul tematic.
Evaluarea vizează utilizarea și selectarea surselor, organizarea informațiilor, coerența și claritatea prezentării, capacitatea de sinteză. Pentru competența specifică 4.3, realizarea unei miniexpoziții tematice. Activitatea valorifică produsele realizate și dezvoltă competențele de prezentare și colaborare. În etapa de pregătire, elevii selectează materialele realizate (postere, infografice, portofolii, produse digitale) și stabilesc modul de organizare. În etapa de organizare, produsele sunt expuse în clasă sau într-un spațiu adecvat. În etapa de prezentare, elevii își prezintă lucrările, explicând conținutul și procesul de realizare. Activitatea se încheie cu o etapă de reflecție și feedback colegial, pe baza unor criterii stabilite. Produsul final constă în miniexpoziția organizată și prezentările realizate. Evaluarea vizează calitatea prezentării, capacitatea de explicare, implicarea în activitatea de grup, colaborarea.
Bibliografie selectivă
– Boia, Lucian, Occidentul. O interpretare istorică, București, Humanitas, 2020 – Buzatu, Gheorghe (coord.), Istoria Războiului Rece, Iași, Tipo Moldova, 2012 – Ciucă, Nicolae, România și NATO. Drumul către integrare, București, Editura Militară, 2005 – Manualul NATO, București, 2001 – Mureșan, Petrișor, Politica externă a României după 1989, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2018 – Rotaru, Ioan; Mărculescu, Florin, Securitate și cooperare internațională: NATO în secolul XXI, București, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, 2019 – Istoria secolului XX — Enciclopedia vizuală Larousse, București, Litera, 2017 – Gheorghe, Mihai, Marile alianțe militare ale lumii, București, Corint Junior, 2020 – Atlasul istoric al lumii moderne, București, RAO, 2019
Webografie selectivă
– NATO official website https://www.nato.int/en – European History Online (EGO) https://research.ceu.edu/en/activities/ego-european-history-online-journal/ – YouTube Channel NATO https://www.youtube.com/nato – Institutul Diplomatic Român https://www.idr.ro/ – Ministerul Apărării Naționale — Arhiva multimedia https://armed.mapn.ro/category.php?categ=18
Grup de lucru
| Numele și prenumele | Gradul didactic/Titlul științific | Instituția de apartenență, localitatea, județul |
|---|---|---|
| Ionel Florian Lixandru | Prof. dr. | Colegiul Economic „Virgil Madgearu”, București/ISMB |
| Mihai Manea | Prof. dr. | Colegiul Național „Spiru Haret”, București/ISMB |
| Iuliana Maria Căplescu | Prof. | Colegiul Național „Matei Basarab”, București |
| Gabriel Barbu | Prof. | Colegiul Economic „Virgil Madgearu”, București |
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.