A doua limbă străină din liceu se leagă de specializare: apare „limba modernă 2 aplicată”

Un ordin de doar o pagină în Monitorul Oficial înlocuiește 155 de pagini de anexe și, la o citire atentă, mută liceul românesc într-o direcție precisă: a doua limbă străină nu se mai învață separat de specializare, ci în interiorul ei. Ministerul Educației și Cercetării a modificat, prin Ordinul nr. 4.152/2026, anexele nr. 1-38 la Ordinul nr. 4.350/2025, actul care aprobase planurile-cadru pentru învățământul liceal cu frecvență de zi. Este a doua intervenție majoră a ministerului în arhitectura liceului în aceeași lună, după cea prin care regulamentul de funcționare al școlilor a fost rescris.

Formal, ordinul înlocuiește integral toate anexele. Peste programele-cadru astfel modificate s-au așezat, în iulie 2026, cele 175 de programe școlare aprobate pentru liceu. Aceeași rescriere pe bucăți a curriculumului a continuat în august 2026 cu standardele naționale de evaluare pentru clasele I-VIII, care fixează un referențial public al evaluării. Practic, comparația dintre versiunea publicată în iunie 2025 și cea de acum arată că structura liceului rămâne neatinsă: aceleași arii curriculare, același trunchi comun, aceleași ore. Modificările sunt concentrate aproape exclusiv pe zona limbilor moderne, la care se adaugă o lărgire a abordării integrate și o serie de corecturi de redactare.

Efectele pe care le produce

Planurile-cadru de liceu au primit apoi o completare pentru un segment care lipsea din ele: secțiile și școlile speciale germane au acum un plan de ore propriu.

Schimbarea centrală apare în peste 15 dintre cele 38 de anexe. Acolo unde planurile-cadru din 2025 prevedeau, în segmentul de curriculum la decizia elevului, disciplina „Limba modernă 2 (opțional de aprofundare)”, textul de acum prevede „Limba modernă 2 aplicată (opțional integrat)”. Diferența nu e cosmetică. Un opțional de aprofundare însemna mai multe ore la aceeași materie, predată în același fel. Un opțional integrat înseamnă o disciplină construită la intersecția dintre limba străină și specializarea elevului, „în vederea dezvoltării de competențe lingvistice în relație cu profilul și specializarea”, cum spune formularea nouă din anexe.

În traducere practică: un elev de la matematică-informatică ar urma să învețe engleza sau germana pe texte și situații din domeniul lui, nu pe aceleași unități de învățare ca un elev de la filologie sau de la teologie. Aceeași logică se extinde și mai departe: în anexe apare și „Limba modernă 3 (opțional ca disciplină nouă)”, pentru elevii care vor o a treia limbă.

A doua schimbare este la nivelul ofertei naționale de opționale. Nota de fundamentare a planurilor-cadru enumeră categoriile din care elevul poate alege discipline opționale. În versiunea din 2025 erau trei categorii: discipline fundamentale în ofertă națională, discipline recomandate prin oferta națională și propuneri ale unității de învățământ. Acum se introduce, pe poziția a doua, o categorie nouă: „discipline care integrează învățarea limbilor moderne în contexte aplicate, specifice profilului și specializării/calificării profesionale”. Categoriile devin patru, iar limbile moderne primesc astfel un statut propriu în oferta națională, nu doar în planurile individuale.

A treia schimbare privește liceul tehnologic, unde efectul e cel mai concret. „Limba modernă 2 aplicată” intră ca disciplină distinctă în planul-cadru al profilului tehnic, iar bugetele totale de ore cresc: de la 1.080 la 1.132 de ore și de la 1.020 la 1.048 de ore, în funcție de segmentul vizat. Tot la tehnologic, lista cadrelor didactice de specialitate care pot preda disciplinele integrate se extinde. Unde textul din 2025 spunea „matematică, fizică, chimie”, respectiv „matematică, chimie, biologie”, textul de acum spune „limbi moderne, matematică, fizică, chimie”, respectiv „limbi moderne, matematică, chimie, biologie”.

În fine, abordarea integrată se lărgește dincolo de limbi. La filiera teoretică, opționalele integrate erau descrise ca punând „accent pe abordări integrate care valorifică matematica și fizica”. Acum formularea este „abordări integrate care valorifică, în principal, disciplinele din aria curriculară Matematică și științe ale naturii, precum și discipline din aria curriculară Arte”. Este trecerea explicită de la STEM la ȘTIAM (STEAM), adică includerea artelor în abordările interdisciplinare, un principiu pe care nota de fundamentare îl invocă deja ca reper.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Pentru a evita o confuzie previzibilă: ordinul nu modifică trunchiul comun și nu schimbă numărul de ore obligatorii. Structura aprobată în iunie 2025 rămâne identică: 15 discipline la clasele a IX-a și a X-a, cu 19, respectiv 20 de ore pe săptămână; 12 discipline la clasa a XI-a, cu 14 ore; 11 discipline la clasa a XII-a, cu 13 ore. Rămân neschimbate și disciplinele introduse anul trecut, precum „Istoria evreilor. Holocaustul” la clasa a XI-a și „Istoria comunismului din România” la clasa a XII-a, ambele cu o oră pe săptămână, sau prezența TIC în toți cei patru ani, cu elemente de securitate cibernetică, inteligență artificială și bazele programării. Cine caută în acest ordin o reformă a materiilor obligatorii nu o va găsi.

Ce se schimbă, dincolo de limbi moderne, sunt lucruri mărunte, dar care contează pentru școli. La profilul pedagogic se clarifică modul de alocare a orelor de practică pedagogică: o treime pentru didactica educației muzicale, o treime pentru didactica educației plastice și o treime pentru educație teatrală, atunci când nu există cadru didactic de specialitate pentru educație teatrală. Tabelele de totaluri ale curriculumului la decizia elevului sunt simplificate: în loc de două rânduri separate, „minim” și „maxim”, apare un singur rând. Într-una din anexe, plaja orară a disciplinelor stabilite prin oferta anuală a școlii se modifică de la „1-3” la „0-2” ore la un an de studiu, ceea ce înseamnă că școala poate să nu aloce nicio oră în acel segment.

Restul modificărilor sunt de redactare: titlurile anexelor pentru specializările muzică și coregrafie renunță la mențiunea „toate secțiile și subsecțiile”; formula „toate specializările/calificările profesionale” devine „toate calificările profesionale” la filiera tehnologică; „nouă disciplină” devine „disciplină nouă”; iar o greșeală de tipar din 2025, „displina”, este corectată în „disciplina” în tabelul trunchiului comun. Sunt exact tipul de corecturi care nu schimbă nimic pentru elev, dar care explică de ce ministerul a preferat să republice toate anexele în loc să emită o listă de modificări punctuale.

Un aspect important pentru părinți și profesori: ordinul nu stabilește un an școlar propriu de aplicare. Aplicarea planurilor-cadru de liceu este, potrivit notei de fundamentare, progresivă: pentru o perioadă vor exista în aplicare simultan atât noile planuri-cadru, cât și cele valabile pentru anul școlar 2024-2025. Programele școlare pentru disciplinele din planurile-cadru urmează să fie elaborate și aprobate separat, prin ordin de ministru, iar pentru domeniile și calificările profesionale din învățământul tehnologic planurile de învățământ sunt dezvoltate de Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic. Adică: „limba modernă 2 aplicată” există acum în planul-cadru, dar programa după care se predă efectiv urmează.

Avantaje și dezavantaje

Sfaturi utile

Întrebări frecvente