Pe scurt
- Ministerul Educației și Cercetării a aprobat standardele naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial, care se aplică începând cu anul școlar 2026-2027. Ele devin referențialul obligatoriu atât pentru evaluarea de la clasă, cât și pentru evaluările și examenele naționale.
- Performanța fiecărui elev nu se mai raportează la media clasei, ci la trei niveluri descrise explicit: Nivelul 2 (De bază), Nivelul 3 (Consolidat) și Nivelul 4 (Avansat). Criteriile sunt publice înainte de evaluare și sunt aceleași pentru toate școlile.
- Standardele propriu-zise sunt cuprinse în 28 de anexe, de la limba română și matematică până la șapte limbi materne ale minorităților. Împreună cu celelalte trei anexe ale ordinului, ele ocupă 967 de pagini, publicate într-o ediție separată, Monitorul Oficial nr. 674 bis.
Publicat: M. Of. nr. 674 și nr. 674 bis din 14 august 2026
Intră în vigoare: 14 august 2026, cu aplicare din anul școlar 2026-2027
Un părinte care primește un calificativ sau o notă va putea, din anul școlar 2026-2027, să caute într-un document public ce anume trebuia să știe copilul ca să primească exact acel rezultat. Ministerul Educației și Cercetării a publicat în Monitorul Oficial standardele naționale de evaluare pentru clasele I-VIII, prin Ordinul nr. 4.615/2026. Ordinul se adaugă seriei de acte prin care curriculumul național a fost rescris bucată cu bucată, din care fac parte și noile planuri-cadru de liceu.
Ordinul propriu-zis are opt articole și încape pe o singură pagină. Substanța stă în cele 31 de anexe, publicate separat, în ediția Monitorului Oficial nr. 674 bis din aceeași zi, unde ocupă paginile 3-969, adică 967 de pagini. Anexa nr. 1 este nota de prezentare, anexa nr. 2 este documentul de politică educațională privind descriptorii de performanță, anexa nr. 3 este centralizatorul disciplinelor, iar anexele nr. 4-31 conțin standardele propriu-zise, disciplină cu disciplină.
Temeiul este art. 95 alin. (2), coroborat cu art. 97 alin. (2), din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, textul care spune că toate evaluările se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare. Tot în aceeași zi, Monitorul Oficial a publicat și Legea nr. 174/2026, care rescrie regulile de acces la conducerea institutelor naționale de cercetare. Standardele au fost elaborate în cadrul proiectului „Reglementări noi pentru un curriculum relevant și educație deschisă”, pe scurt RECRED, cod SMIS 321024, cofinanțat prin Programul Educație și Ocupare.
Diferența față de situația de până acum nu este că apare un document în plus. Nota de prezentare o formulează direct: pentru prima dată, evaluarea are asociat un referențial curricular explicit, unitar și public, distinct de programa școlară.
La celălalt capăt al sistemului, în învățământul superior, aceeași vară a adus o schimbare de altă natură: listele de specializări și de programe de master pentru 2026-2027 au fost rescrise integral, cu o lună înainte de admiterea din septembrie.
Efectele pe care le produce
Aceleași repere la clasă și la examen. Standardele devin referențial obligatoriu atât pentru evaluarea internă, cea de zi cu zi, cât și pentru evaluările și examenele naționale. Nota de prezentare spune explicit consecința: nu pot fi evaluate achiziții care nu sunt stabilite de curriculum și nu pot fi introduse exigențe din afara acestuia.
Trei niveluri de performanță, descrise în termeni observabili. Modelul folosește Nivelul 2 (De bază), Nivelul 3 (Consolidat) și Nivelul 4 (Avansat), aflate într-o progresie explicită: de la operarea în contexte familiare, cu sprijin, până la operarea autonomă în contexte cotidiene complexe. Descriptorii sunt formulați, de regulă, în jurul unui singur verb de acțiune, tocmai ca să poată fi aplicați consecvent.
Structura unui standard este fixă. Se pleacă de la o competență specifică din programa școlară, se formulează standardul de învățare, adică ce știe, ce face și cum valorizează elevul după experiențele de învățare dintr-un an școlar, iar apoi se descriu cele trei niveluri de performanță. Un standard național de evaluare înseamnă, prin urmare, standardul de învățare plus descriptorii celor trei niveluri.
Nivelurile sunt ancorate psihometric, nu doar descrise în cuvinte. Pentru că descriptorii aplicați exclusiv pe bază de raționament profesional pot avea un grad de subiectivitate, standardele sunt însoțite de structura și specificațiile testelor, de o bancă de itemi calibrată și de o procedură de stabilire a pragurilor de performanță, cunoscută ca standard setting.
Se leagă direct de evaluările naționale și de bacalaureatul din 2030. În primar și gimnaziu, standardele constituie referențialul evaluărilor naționale de la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a și a VIII-a. Nota de prezentare arată că aceeași logică urcă până la noua structură a examenului național de bacalaureat, configurată prin art. 102 din Legea nr. 198/2023, pe care documentul o numește „Bacalaureatul 2030”.
Rezultatele agregate devin instrument de politică publică. Evaluările naționale raportate la standarde pot evidenția, de exemplu, dificultăți sistematice la interpretarea datelor sau la argumentare, nu doar la un capitol anume, iar informația orientează formarea cadrelor didactice, elaborarea manualelor și măsurile de remediere.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Nota de prezentare așază schimbarea într-un tabel de contraste, pe cinci dimensiuni. Un pachet curricular construit tot pe o notă de prezentare generală este și cel prin care liceul special a primit, în august 2026, 182 de programe școlare noi. La întrebarea ce se evaluează, accentul tradițional cădea pe răspunsul final și pe reproducerea informației, iar acum cade pe competență, adică pe raționament, transfer, decizie și verificare.
Reperul evaluării era, până acum, preferința și exigența individuală a evaluatorului. Devine un set de descriptori de nivel comuni, expliciți și publici. Greșeala nu mai este doar un deficit penalizat, ci informație de diagnostic pentru reglarea învățării.
Interpretarea rezultatului trece de la comparația între elevi, adică evaluarea normativă, la raportarea la niveluri de performanță, adică evaluarea criterială. Iar efectul asupra învățării ar trebui să se mute de la o învățare orientată spre test la una orientată spre finalitățile din curriculum. Documentul numește direct efectul pe care încearcă să îl corecteze: „ceea ce nu se evaluează nu se învață”.
O altă schimbare de vocabular este deliberată. S-a ales termenul „standarde de învățare”, nu „standarde de conținut”, tocmai ca să fie clar că referențialul nu este lista de teme predate, ci rezultatul învățării.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Criteriile sunt publice și accesibile înainte de evaluare, pentru elevi, profesori și familii.
- Aceleași repere pentru toți elevii, indiferent de unitatea de învățământ, ceea ce ar trebui să reducă discrepanțele majore de exigență între școli.
- Elevul și familia pot înțelege concret ce înseamnă fiecare nivel, pentru că descriptorii sunt formulați în termeni observabili.
- Standardele prevăd deschidere către adaptări pedagogice pentru elevii cu ritmuri diferite de învățare sau cu cerințe educaționale speciale.
- Se aplică și în predarea în limbile minorităților naționale, prin raportare la aceleași standarde, ținând cont de particularitățile de limbă și de context cultural.
- Predictibilitate pentru examene: evaluările naționale se raportează la același referențial ca ora de la clasă.
Ce rămâne o problemă
- Volumul este uriaș, 967 de pagini în 31 de anexe, iar ordinul a fost publicat în august, cu puțin timp înainte de începerea anului școlar în care se aplică.
- Modelul descrie performanța începând de la Nivelul 2, denumit „De bază”. Ce statut are elevul care nu atinge nici acest prag nu rezultă din nota de prezentare.
- Comparabilitatea promisă se sprijină pe banca de itemi și pe pragurile de performanță, dar aparatul psihometric care o susține nu este publicat odată cu standardele, deci nu poate fi verificat din exterior.
- Articolele ordinului nu prevăd o etapă de formare a cadrelor didactice și nici resurse dedicate, deși aplicarea consecventă a descriptorilor cere exact acest lucru.
- Riscul ca pregătirea să se orienteze spre standarde ca atare rămâne, chiar dacă documentul își propune explicit să îl atenueze.
Sfaturi utile
- Identificați anexa care corespunde disciplinei și clasei copilului dumneavoastră. Anexa nr. 3, centralizatorul, arată exact ce anexă acoperă fiecare disciplină și ce clase.
- Citiți descriptorii celor trei niveluri pentru competențele anului școlar în curs. Ei sunt formularea concretă a ceea ce se așteaptă de la elev, nu programa în ansamblu.
- Dacă predați, aliniați instrumentele de evaluare la descriptori și păstrați dovezi ale progresului elevilor. Nota de prezentare pune explicit această practică în sarcina cadrului didactic.
- Dacă aveți un copil în clasa a II-a, a IV-a, a VI-a sau a VIII-a, rețineți că evaluarea națională a anului se raportează la același referențial ca lucrările de la clasă.
- Rețineți limita pusă de act: la evaluare nu pot fi cerute achiziții care nu sunt stabilite prin curriculum. Este un argument util într-o discuție cu școala.
- Textul integral al standardelor se găsește în Monitorul Oficial nr. 674 bis din 14 august 2026, ediție distinctă de numărul 674 în care apare ordinul.
Întrebări frecvente
De când se aplică standardele naționale de evaluare?
Câte niveluri de performanță sunt și cum se numesc?
Ce discipline sunt acoperite?
Se schimbă modul de notare, notele de la 1 la 10 sau calificativele?
Standardele se aplică și la clasele cu predare în limbile minorităților?
Unde găsesc textul integral al standardelor?
Analiza redacției
Problema pe care ordinul o rezolvă este veche și foarte concretă: până acum, întrebarea „ce trebuia să știe copilul ca să ia nota asta” nu avea un răspuns scris nicăieri, pentru că programa școlară descrie ce se predă, nu ce se cere la evaluare. Legea nr. 198/2023 impunea, prin art. 95 alin. (2), ca toate evaluările să se facă pe baza unor standarde naționale, iar acele standarde lipseau. Ordinul nr. 4.615/2026 le pune în circulație, iar structura lui arată unde stă miza: opt articole pe o singură pagină, p. 16 din Monitorul Oficial nr. 674, și 31 de anexe care ocupă paginile 3-969 din ediția bis, adică 967 de pagini de conținut normativ pentru o pagină de dispozitiv. Actul care se citește în trei minute nu spune, practic, nimic din ce se va aplica la clasă.
De aici iese și prima problemă reală, care nu ține de calitatea standardelor, ci de accesul la ele. Ediția în care apar anexele, Monitorul Oficial nr. 674 bis, nu circulă odată cu numărul obișnuit: nota de subsol de la art. 6 trimite cititorul la Centrul pentru relații cu publicul din șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București, ca să și-o procure. Rezultă o situație pe care ordinul nu o tratează deloc: referențialul obligatoriu pentru fiecare oră de la clasă și pentru fiecare evaluare națională din primar și gimnaziu este un document pe care profesorul, elevul și părintele trebuie să îl cumpere. Ordinul nu prevede nicio obligație de publicare a anexelor în format deschis, nici în sarcina Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, deși acesta e nominalizat la art. 7 printre cei care duc actul la îndeplinire.
A doua observație iese din combinarea art. 5 cu destinația standardelor. Art. 5 fixează aplicarea „începând cu anul școlar 2026-2027”, fără nicio eșalonare pe clase și fără dispoziție tranzitorie. Standardele sunt însă referențial și pentru evaluările naționale de la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a și a VIII-a, ceea ce înseamnă că elevii care intră în clasa a VIII-a în septembrie 2026 vor fi evaluați la finalul ciclului după un referențial care le acoperă un singur an din patru. Pentru clasa I, unde standardul însoțește elevul de la început, situația e cu totul alta. Un act care ține atât de mult, și pe bună dreptate, la comparabilitate, tratează identic două situații care nu sunt comparabile.
În rest, ordinul e curat construit: cele patru articole de aprobare acoperă exact anexele nr. 1-31, fără suprapuneri și fără lacune, art. 6 le declară parte integrantă, iar temeiul legal e citat complet, până la referatul de aprobare nr. 1.774 din 31.07.2026. Îi lipsesc, în schimb, două lucruri pe care un act de această anvergură le are de obicei: o clauză de corelare cu reglementările anterioare în materie de evaluare, pe care nu le menționează și nici nu le abrogă, și un termen pentru instrumentele fără de care standardele nu produc comparabilitate, banca de itemi calibrată și pragurile de performanță. Ele sunt anunțate în anexa nr. 1, dar nu apar în niciun articol al ordinului, deci nu sunt în sarcina nimănui și nu au scadență.
Ce ar trebui schimbat
- Anexele publicate în format deschis, printr-un articol expres al ordinului. Un articol care obligă Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare să pună anexele nr. 1-31 pe pagina proprie, în format căutabil, ar scoate din ecuație deplasarea la ghișeul din șos. Panduri și ar face din centralizatorul din anexa nr. 3 un instrument utilizabil, nu un cuprins tipărit.
- O dispoziție tranzitorie pentru cohortele aflate la mijlocul ciclului. Elevii care intră în clasele a VII-a și a VIII-a în 2026-2027 ajung la evaluarea națională după un an, respectiv doi, de învățare raportată la standarde. Fie aplicarea se eșalonează pe ani de studiu, fie ordinul spune explicit cum se face racordarea pentru aceste generații.
- Termen și emitent pentru banca de itemi și pentru pragurile de performanță. Fără ele, cele trei niveluri rămân descrieri în cuvinte, iar comparabilitatea între școli, care este scopul declarat al actului, nu se poate verifica. Un articol care fixează o dată și un responsabil transformă promisiunea în obligație.
- Clauză expresă de corelare sau de abrogare. Ordinul nu spune ce se întâmplă cu reglementările anterioare privind criteriile și descriptorii de evaluare. Cât timp coexistă, un inspector și un profesor pot invoca temeiuri diferite pentru aceeași lucrare.
- Raportare publică anuală pe niveluri, la evaluările naționale. Distribuția elevilor pe Nivelurile 2, 3 și 4, pe discipline și pe județe, este singura dovadă că standardele produc efectul promis. Este și informația care ar arăta, după doi ani, dacă diferențele de exigență dintre școli chiar s-au redus.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 674 și nr. 674 bis din 14 august 2026 16 pagini PDF, 106 KB actul începe la pagina 16
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Celelalte ediții citate: nr. 674 bis/2026
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Ordin al ministrului educației și cercetării privind aprobarea standardelor naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial
EMITENT: Ministerul Educației și Cercetării
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 14 august 2026
Având în vedere prevederile:
— art. 95 alin. (2) coroborat cu art. 97 alin. (2) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare;
— art. 4 lit. g) și h) și ale art. 9 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 251/2025 privind organizarea și funcționarea Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare;
— Contractului de finanțare nr. G2024-11.162 din 17.06.2024 și ale anexelor acestuia, aferent proiectului „Reglementări noi pentru un curriculum relevant și educație deschisă — RECRED”, SMIS 321024, cofinanțat prin PEO, al cărui beneficiar este Ministerul Educației și Cercetării;
— Referatului de aprobare nr. 1.774 din 31.07.2026;
— art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 731/2024 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul educației și cercetării emite prezentul ordin.
Art. 1. — Se aprobă Nota de prezentare a standardelor naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial, prevăzută în anexa nr. 1.
Art. 2. — Se aprobă Documentul de politică educațională privind descriptorii de performanță utilizați în elaborarea standardelor naționale de evaluare, prevăzut în anexa nr. 2.
Art. 3. — Se aprobă centralizatorul disciplinelor din învățământul primar și gimnazial pentru care sunt elaborate standardele naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial, prevăzut în anexa nr. 3.
Art. 4. — Se aprobă standardele naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial, prevăzute în anexele nr. 4-31.
Art. 5. — Standardele naționale de evaluare se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.
Art. 6. — Anexele nr. 1-31*) sunt elaborate în cadrul proiectului „Reglementări noi pentru un curriculum relevant și educație deschisă — RECRED”, cod SMIS 321024, și fac parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 7. — Direcția generală echitate și performanță în învățământul preuniversitar, Direcția generală minorități și desegregare, Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, inspectoratele școlare și unitățile de învățământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 8. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul educației și cercetării,
Mihai Dimian
București, 4 august 2026.
Nr. 4.615.
*) Anexele nr. 1-31 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 bis, care se poate achiziționa de la Centrul pentru relații cu publicul din șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, București.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.