Pe scurt

  • Metodologia fixează cât teren intră în grija unui canton silvic, adică a unui pădurar: 400 de hectare la câmpie, 800 la deal și 1.300 la munte, ca medie pe ocol. Numărul de pădurari dintr-un ocol nu se mai discută de la caz la caz, ci se obține împărțind suprafața la aceste cifre.
  • Ocoalele silvice primesc un grad de organizare, I, II sau III, calculat cu o formulă în care un hectar de pădure de munte cântărește exact cât 1.000 de lei cifră de afaceri. Între gradul I și gradul III diferența este de trei posturi în biroul ocolului, de la 11 la 8.
  • Ordinul nu abrogă niciun act anterior și nu are dispoziții tranzitorii, deși organigramele direcțiilor silvice trebuiau aprobate încă din 26 aprilie 2026, cu 129 de zile înainte ca metodologia după care se dimensionează personalul să ajungă în Monitorul Oficial.
Act: Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.766/2026
Publicat: M. Of. nr. 737 din 2 septembrie 2026
Intră în vigoare: 2 septembrie 2026, la publicare

Un pădurar de munte va avea în pază, în medie, 1.300 de hectare de pădure, iar unul de câmpie 400. Cifrele sunt scrise într-o metodologie aprobată prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.766/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 737 din 2 septembrie 2026. Documentul stabilește cum se înființează, cum se organizează și cât personal poate avea fiecare structură de teren a Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, de la ocolul silvic până la formația care repară drumuri forestiere. Este al doilea act al aceluiași minister în câteva zile care lucrează pe harta pădurii, după catalogul zonelor prioritare pentru biodiversitate, publicat pe 31 august 2026, iar cele două se intersectează: suprafețele de protecție strictă din parcurile naționale intră cu pondere redusă în calculul numărului de pădurari.

Ca să se înțeleagă ce s-a reglementat, ajută schema. Romsilva este o regie autonomă, are personalitate juridică și dă socoteală statului. Sub ea funcționează direcțiile silvice regionale, 19 la număr după reorganizarea din martie 2026, care nu au personalitate juridică proprie: nu semnează contracte în nume propriu, nu au patrimoniu separat, sunt brațe ale regiei într-o zonă a țării. Acestea sunt „unitățile fără personalitate juridică” din titlul ordinului.

Sub direcții stau subunitățile, iar despre ele este metodologia. Ocolul silvic este cea mai cunoscută, „subunitatea de bază” în formularea art. 20, dar lista mai cuprinde secții de exploatare a lemnului, secții de prelucrare, secții pentru drumuri și căi ferate forestiere, pepiniere, păstrăvării, crescătorii de vânat, depozite de material lemnos, centre pentru fructe de pădure și ciuperci, magazine proprii și secții mixte. Fiecare dintre ele primește acum un prag de la care se poate înființa și un plafon de posturi.

În interiorul ocolului coborârea continuă. Ocolul se împarte în districte silvice, iar districtul se împarte în cantoane. Cantonul silvic este, în cuvintele art. 22, „unitatea de bază pentru gospodărirea și paza unei suprafețe de fond forestier”. Practic, este porțiunea de pădure de care răspunde un singur pădurar, cel care o străbate, o cunoaște și răspunde dacă din ea dispare lemn. Un district reunește în medie cel puțin cinci cantoane, iar un ocol trebuie să aibă cel puțin două districte.

Cele trei cifre din art. 22 traduc asta în teren. Patru sute de hectare de câmpie înseamnă patru kilometri pătrați, un pătrat de doi pe doi kilometri. O mie trei sute de hectare de munte înseamnă treisprezece kilometri pătrați, un pătrat cu latura de aproape 3,6 kilometri, numai că nu este pătrat și nu este plan, ci versanți, văi și drumuri ocolite. Metodologia recunoaște asta parțial: dacă cel puțin 30% din cantoanele unui ocol au pădurea împrăștiată în peste 12 trupuri sau răsfirată pe o rază de peste 30 de kilometri, suprafața medie se poate micșora cu 20%. La munte, 1.300 de hectare devin 1.040. Ministerul care emite aceste reguli a fost la rândul lui reorganizat: HG nr. 698/2026 îi lasă 511 posturi, cu 20 mai puține.

Efectele pe care le produce

Primul efect este că numărul de pădurari dintr-un ocol devine rezultatul unei împărțiri, nu al unei negocieri. Se ia suprafața din ultima raportare statistică SILV 1, se adaugă pădurile private administrate prin contract, se socotesc perdelele forestiere de protecție la echivalentul de 10 hectare pentru fiecare kilometru, iar totalul se împarte la 400, 800 sau 1.300, după relief. Reliefurile sunt și ele definite exact, prin altitudine: câmpie sub 300 de metri, deal între 301 și 800, munte peste 800.

Din aceeași operație iese și o scădere care merită privită de aproape. Art. 22 alin. (3) cere ca suprafața luată în calcul să fie diminuată cu 30% din pădurea aflată în zonele de protecție strictă și integrală ale parcurilor naționale și naturale. Un ocol de munte cu 10.000 de hectare, din care 3.000 în protecție strictă, intră în calcul cu 9.100 de hectare, fiindcă 900 se scad. Împărțit la 1.300, rezultă exact 7 cantoane, față de 7,7 câte ar fi ieșit fără scădere. Cu alte cuvinte, pădurea cea mai protejată aduce ocolului mai puțini oameni de teren decât aceeași suprafață de pădure de producție.

Al doilea efect ține de birou, nu de teren. Fiecare ocol primește un grad de organizare, calculat printr-un punctaj total ponderat pe care metodologia îl notează VPT. În el intră suprafața administrată, cifra de afaceri și profitul brut, corectate cu doi coeficienți: unul pentru suprafața de împădurit, altul pentru „efortul propriu”, adică pentru cât din cifra de afaceri rămâne după ce scazi valoarea lemnului pe picior. Peste 11.000 de puncte ocolul e de gradul I, între 6.501 și 11.000 e de gradul II, sub 6.500 e de gradul III.

Ce cumpără gradul, în posturi, se vede în tabelul de la art. 24. Un ocol de gradul I are voie cu 11 posturi în aparatul central, dintre care 10 sunt personal tehnic, economic și administrativ, iar unul este muncitor. Gradul II coboară la 10, gradul III la 8. Diferența dintre extreme se concentrează într-un singur rând al tabelului, „personal silvic, economic și de altă specialitate”, care scade de la 8 la 5. Toată aparatura de criterii, punctaje și coeficienți mută, la capăt, trei posturi de birou.

Pentru celelalte subunități, regula este mai simplă: un prag cantitativ și un tabel de posturi. O secție de exploatare se justifică peste 50.000 de metri cubi de lemn exploatați anual și poate avea 10 posturi în aparatul central. O păstrăvărie devine secție peste 60 de tone de păstrăv pe an, atelier între 20 și 60, formație de lucru sub 20. O crescătorie de fazani devine secție peste 16.000 de exemplare pe an. Un centru pentru fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale și carne de vânat se înființează peste 50 de tone valorificate. Un depozit de lemn fasonat este atelier peste 10.000 de metri cubi și formație sub acest prag. Iar ocolul care gestionează lemn fasonat poate primi câte un post de maistru silvic la fiecare 8.000 de metri cubi pe an, deci trei maiștri la 24.000 de metri cubi.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Până acum, criteriile după care se stabilea câți oameni are un ocol și când se înființează o secție erau chestiuni interne ale regiei, nepublicate. Noutatea nu este că Romsilva își numără posturile, ci că regula de numărare a devenit act normativ publicat, pe care îl poate citi oricine, inclusiv un primar căruia i se desființează ocolul din comună sau un angajat care vrea să verifice dacă postul lui încape în plafon.

Lanțul de acte care duce aici pornește din 2025. Codul silvic, Legea nr. 331/2024, a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2025, ca măsurile de organizare și reorganizare ale Romsilva să poată fi aprobate prin hotărâre de guvern, într-un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență. Hotărârea a venit pe 12 martie 2026, este HG nr. 123/2026 și a rearanjat regia pe 19 direcții silvice regionale. Ordinul de acum închide etajul de jos al acestei construcții, iar temeiul lui, art. 32 alin. (2 indice 1) din Codul silvic, cere ca metodologia subunităților să fie aprobată prin ordin al conducătorului autorității.

Preambulul rezistă la verificare. Art. 27 lit. h) din HG nr. 123/2026 dă într-adevăr Consiliului de administrație al Romsilva atribuția de a propune această metodologie, iar art. 15 alin. (1), invocat în chiar textul metodologiei, este cel care enumeră tipurile de subunități fără personalitate juridică ale direcțiilor silvice regionale. Nici Codul silvic, nici hotărârea de guvern nu impun însă un termen până la care ordinul trebuia emis, spre deosebire de alte obligații din aceeași hotărâre, care au primit termene de 45, 60, 90 și 120 de zile.

Ce nu s-a schimbat, și e important de spus, este numărul total de angajați. Art. 2 avertizează că prevederile metodologiei „în principiu nu presupun suplimentarea structurii de personal existente”. Este o redistribuire după reguli comune, nu un plan de angajări. Directorul fiecărei direcții silvice trebuie să își susțină organigrama în fața conducerii executive și a Consiliului de administrație, cu argumente scrise.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Regula de dimensionare a personalului devine publică și verificabilă. Cine vrea să afle de ce ocolul din județul lui are opt pădurari și nu doisprezece poate face singur împărțirea.
  • Criteriile sunt aceleași pentru toată țara, ceea ce răspunde exact problemei numite în art. 1, „eliminarea inechităților dintre unitățile/subunitățile regiei care desfășoară aceleași activități”.
  • Dispersia pădurii intră în calcul. Un ocol cu pădurea spartă în peste 12 trupuri sau întinsă pe o rază de peste 30 de kilometri primește o reducere de 20% a suprafeței medii pe canton, deci mai mulți oameni pentru aceeași suprafață.
  • Perdelele forestiere de protecție și terenurile degradate nu mai sunt invizibile în calcul: primesc punctajul cel mai mare pe hectar, 1,70 și respectiv 1,25 puncte, față de 0,75 la pădurea de munte.
  • Pragurile pentru activitățile mici sunt scrise în unități pe care le poate verifica oricine, tone de păstrăv, metri cubi de lemn, exemplare de fazan, nu în formulări elastice.

Ce rămâne o problemă

  • Plafonul de posturi din art. 24 este anulat de art. 25, care permite suplimentarea numărului total de posturi la ocoalele cu indicatori realizați trei ani la rând, fără să spună cu câte posturi.
  • Banii cântăresc mai mult decât pădurea. Cifra de afaceri și profitul brut au împreună o pondere de 0,60 în punctaj, față de 0,40 pentru suprafață, iar coeficientul care umflă partea financiară poate ajunge la 0,40, față de maximum 0,30 pentru suprafață.
  • Suprafața protejată strict aduce mai puțini pădurari, prin scăderea de 30% din art. 22 alin. (3), deși paza rămâne necesară acolo la fel ca oriunde.
  • Câteva praguri se suprapun sau lasă goluri, iar de ele depinde direct plafonul de personal. Un volum de 4.000 de metri cubi de lemn exploatat se încadrează simultan la atelier și la formație de lucru.
  • Nu există dispoziții tranzitorii. Structurile aflate în funcțiune la 2 septembrie 2026 care nu se încadrează în praguri nu primesc niciun termen de aliniere și nicio regulă pentru perioada intermediară.

Sfaturi utile

  1. Dacă vreți să estimați câți pădurari ar trebui să aibă ocolul din zona dumneavoastră, luați suprafața administrată, scădeți 30% din pădurea aflată în protecție strictă sau integrală, adăugați 10 hectare pentru fiecare kilometru de perdea forestieră și împărțiți la 400, 800 sau 1.300, după altitudine.
  2. Verificați întâi în ce formă de relief se încadrează pădurea, fiindcă pragul se schimbă de peste trei ori între câmpie și munte. Limitele sunt la 300 și la 800 de metri altitudine, iar încadrarea se ia din amenajamentul silvic, nu de pe hartă.
  3. Proprietarii de pădure care au contract de administrare cu un ocol de stat au acum un reper: art. 22 alin. (7) cere ca tariful încasat într-un an pentru cantonul constituit pe durată determinată să acopere integral cheltuielile. Dacă vi se propune o majorare, întrebați care este calculul.
  4. Angajații care își văd postul mutat sau desființat pot cere fundamentarea scrisă. Art. 2 obligă directorul direcției silvice să susțină modificarea în fața conducerii executive și a Consiliului de administrație, deci documentul există.
  5. Dacă aveți o pepinieră, o păstrăvărie sau un atelier în discuție, calculați punctajul înainte de ședință. Pentru pepiniere se dă un punct la fiecare 50 de mii de puieți livrați și un punct la fiecare 50 de mii de lei încasați, ca medie pe ultimii doi ani.
  6. Cereți direcției silvice regionale media de cantoane pe district. Art. 21 alin. (3) fixează minimul de cinci ca medie regională, nu ca regulă pentru fiecare district, deci un district subdimensionat poate fi legal doar dacă altul îl compensează.
  7. Ordinul se aplică de la 2 septembrie 2026. Nu așteptați o normă de aplicare separată, fiindcă metodologia este ea însăși anexa care se aplică direct.

Întrebări frecvente

Ce este, mai exact, un canton silvic?
Este porțiunea de pădure de care răspunde un singur pădurar. Metodologia îl numește „unitatea de bază pentru gospodărirea și paza unei suprafețe de fond forestier”. Nu are personalitate juridică și nu are birou, este o suprafață delimitată și un om care răspunde de ea.
Câte hectare va avea un canton?
Ca medie pe ocol, 400 de hectare în zona de câmpie, 800 la deal și 1.300 la munte. Media se poate micșora cu 10%, 15% sau 20% dacă pădurea este împrăștiată, potrivit tabelului din art. 22 alin. (6).
Ce înseamnă „unitate fără personalitate juridică” din titlul ordinului?
Sunt direcțiile silvice regionale. Ele nu au patrimoniu propriu și nu stau singure în justiție, ci lucrează în numele Romsilva. Subunitățile despre care vorbește metodologia sunt structurile din interiorul lor: ocoale silvice, secții, ateliere, formații de lucru.
Cine decide dacă se înființează sau se desființează un ocol silvic?
Decizia rămâne la Romsilva. Metodologia dă criteriile, iar directorul direcției silvice trebuie să își argumenteze propunerea în fața conducerii executive și a Consiliului de administrație al regiei, potrivit art. 2.
De la ce suprafață în sus se poate constitui un ocol silvic?
3.000 de hectare în zona de câmpie, 5.000 la deal și 7.000 la munte, suprafață aflată în administrare sau pentru care se prestează servicii silvice.
Cum se calculează gradul unui ocol silvic?
Prin formula VPT = C1 × (1 + K1) + C2 × (1 + K2) + C3, unde C1 este punctajul pentru suprafață, C2 pentru cifra de afaceri și C3 pentru profitul brut. Peste 11.000 de puncte este gradul I, între 6.501 și 11.000 gradul II, sub 6.500 gradul III.
Se pierd posturi din cauza acestei metodologii?
Textul spune la art. 2 că prevederile „în principiu nu presupun suplimentarea structurii de personal existente”. Nu anunță nici concedieri, nici angajări, ci o redistribuire după reguli comune. Efectul concret depinde de organigramele pe care le aprobă Consiliul de administrație.
Metodologia înlocuiește un act anterior?
Nu. Ordinul nu abrogă nimic și nu modifică niciun act. Se așază peste HG nr. 123/2026, care a reorganizat regia din 12 martie 2026, și completează cadrul cu criteriile de dimensionare.
Din ce dată se aplică?
De la 2 septembrie 2026, data publicării în Monitorul Oficial. Ordinele de ministru intră în vigoare la publicare, dacă nu prevăd o dată ulterioară, iar acesta nu prevede.
Ce se întâmplă cu structurile care funcționau deja la 2 septembrie 2026 și nu se încadrează în praguri?
Ordinul nu spune. Nu conține dispoziții tranzitorii, nu dă termen de aliniere și nu prevede ce regim au între timp structurile aflate sub prag.

Erori și neconcordanțe în textul publicat

  • Art. 25, suplimentare de posturi fără plafon. Art. 24 stabilește un „număr maxim de posturi” pe grade de organizare, iar art. 25 permite ca la ocoalele care au realizat toți indicatorii pe ultimii trei ani „se poate suplimenta numărul total de posturi”, fără să spună cu câte. Contrastul cu articolul următor arată că nu e o scăpare de stil: art. 26 spune limpede „cu un post”. Așa cum e scris, maximul din art. 24 nu mai este un maxim.
  • Art. 42, coloana „Formație” din tabelul de posturi. Rândul de total, „Aparat central, total, din care”, arată 1 post, dar componentele lui însumează 3: un post TESA de șef de formație și 2 muncitori indirect productivi. Verificat în facsimilul din Monitorul Oficial, nu este pierdere la extragere. Nu se poate stabili dacă o formație de prelucrare a lemnului are voie cu un post sau cu trei.
  • Art. 39 și art. 41, praguri care se suprapun și lasă goluri. La exploatare, atelierul este „până la 25.000 metri cubi anual”, iar formația „până la 5.000”, deci un volum de 4.000 de metri cubi le îndeplinește pe amândouă, cu plafoane de personal diferite, 7 posturi față de 1. În același timp, intervalul 25.001-50.000 de metri cubi nu se încadrează în nicio categorie. Aceeași construcție se repetă la art. 41, unde golul este între 10.001 și 15.000 de metri cubi.
  • Art. 19 și art. 31, grile care nu se închid. Gradul ocolului este I peste 11.000 de puncte, II între 6.501 și 11.000 și III sub 6.500, deci un punctaj de 6.500,5 nu are grad. VPT este prin construcție zecimal, fiindcă punctajele se ponderează cu 0,4 și 0,3 și se corectează cu coeficienți de ordinul sutimilor. La pepiniere, art. 31 dă secție la un punctaj mai mare sau egal cu 8 și atelier pentru 6,1-8, deci valoarea 8 se încadrează în ambele, iar un punctaj sub 4 nu se încadrează nicăieri.
  • Art. 37 lit. c), prag imposibil de citit. Formația de lucru se constituie pentru „rețea de drumuri mai mică de 200-600 km”. Formularea nu are un înțeles unic, iar o direcție care administrează 150 de kilometri de drum forestier nu are cum să afle ce structură poate înființa.
  • Art. 34 alin. (4), contradicție în interiorul aceluiași alineat. Fraza introductivă spune că o crescătorie de vânat în regim de complex de vânătoare se înființează „ca atelier sau formație de lucru”, iar litera a) imediat următoare prevede „secție” peste 200 de puncte. În plus, valoarea 100 apare în două categorii deodată, la atelier („100-200”) și la formație („mai mic sau egal cu 100”).
  • Art. 46, criteriul anunțat lipsește. Articolul spune că magazinele proprii se înființează și funcționează „în funcție de cantitatea și de natura produselor valorificate, după cum urmează:”, iar tabelul care urmează nu conține niciun prag de cantitate, doar numărul de posturi la magazinul fizic și la cel virtual. Condiția de înființare rămâne nescrisă.

Analiza redacției

Cea mai instructivă cifră din acest ordin nu este scrisă nicăieri în el, ci iese din înmulțire. La criteriul suprafață, un hectar de pădure de munte aduce 0,75 puncte, iar rezultatul se ponderează cu 0,4, deci 0,30 puncte pe hectar. La criteriul cifră de afaceri, fiecare 1.000 de lei aduc un punct, ponderat cu 0,30, deci tot 0,30. Un hectar de pădure de munte valorează în această grilă exact cât o mie de lei de vânzări. La deal echivalentul urcă la 1.333 de lei, la câmpie la 1.667, iar un hectar de perdea forestieră ajunge la 2.267 de lei. Adăugați că profitul brut se punctează separat, cu aceeași pondere de 0,30, deși profitul este deja cuprins în cifra de afaceri, și obțineți un ocol care câștigă puncte de două ori pentru același leu. Partea financiară pornește de la 0,60 din punctaj față de 0,40 pentru suprafață, iar coeficientul de corecție care o umflă poate ajunge la 0,40, în timp ce cel aplicat suprafeței nu trece de 0,30.

A doua observație vine din potrivirea a trei articole care nu se citesc de obicei împreună. Suprafața minimă pentru un ocol de munte este 7.000 de hectare, suprafața medie a unui canton de munte este 1.300 de hectare, deci un asemenea ocol are 5,4 cantoane. Art. 21 alin. (3) cere minimum cinci cantoane pe district, iar art. 23 cere minimum două districte pe ocol, deci minimum zece cantoane. Ca să ajungă acolo, un ocol de munte ar avea nevoie de 13.000 de hectare, aproape dublul pragului de înființare. La deal socoteala dă 6,25 cantoane față de 10 necesare, la câmpie 7,5 față de 10. Salvarea vine dintr-un detaliu de formulare: media de cinci cantoane se calculează „la nivelul direcției silvice regionale”, nu pe fiecare district. Cu alte cuvinte, un ocol constituit la pragul minim este legal doar pentru că un alt ocol din aceeași regiune are districte mai mari. Metodologia funcționează, dar prin compensare statistică, nu prin coerență internă.

A treia observație este de calendar. HG nr. 123/2026 a intrat în vigoare pe 12 martie 2026 și a dat direcțiilor silvice 45 de zile, adică până pe 26 aprilie 2026, ca să își aprobe organigramele și regulamentele de organizare. Metodologia după care se dimensionează personalul din acele organigrame a fost avizată de Consiliul de administrație abia pe 5 august, la 146 de zile de la hotărâre, semnată de ministru pe 26 august, la 167 de zile, și publicată pe 2 septembrie, la 174 de zile. Între termenul organigramelor și publicarea regulii de dimensionare au trecut 129 de zile. Structurile au fost, deci, desenate înainte ca instrumentul de măsurat să existe public, iar ordinul nu conține nicio dispoziție tranzitorie care să spună ce se întâmplă cu ele acum. Referatul de aprobare poartă data de 24 august, cu două zile înainte de semnătură, iar de la semnătură la publicare au mai trecut șapte zile.

În rest, actul este mai onest decât par multe metodologii de acest fel. Spune deschis, la art. 2, că nu vine cu posturi în plus, ceea ce înseamnă că întreaga construcție este o redistribuire. Iar unde pune praguri simple, la păstrăvării, la crescătoriile de fazani sau la depozitele de lemn, le închide corect, fără suprapuneri și fără goluri. Ceea ce arată că defectele de la art. 39, 41 și 37 sunt scăpări de redactare, nu o dificultate reală a materiei.

Ce ar trebui schimbat

  • Un plafon numeric la art. 25. Scris ca acum, permite depășirea nelimitată a numărului maxim de posturi. Un „cu cel mult două posturi”, pe modelul art. 26, ar reda tabelului de la art. 24 funcția de plafon.
  • Închiderea grilelor de praguri. Trecerea la formulări de tipul „peste X și până la Y” la art. 19, 31, 34, 37, 39 și 41 ar elimina atât suprapunerile, cât și intervalele fără soluție, fără să schimbe niciun prag.
  • Corectarea totalului din tabelul art. 42. Coloana „Formație” trebuie să arate 3 posturi, cât însumează componentele, sau componentele trebuie reduse la 1. Așa cum e publicat, tabelul se contrazice singur.
  • Un articol de dispoziții tranzitorii. Ar trebui să spună până când se aliniază structurile existente la noile praguri și ce regim au între timp cele care rămân sub prag, astfel încât un ocol sau o secție să nu funcționeze într-un vid de reguli.
  • Publicarea gradelor și a punctajelor. Dacă lista ocoalelor cu gradul și punctajul obținut ar fi publică și actualizată anual, calculul ar putea fi verificat din afară, iar art. 1 al metodologiei, care își propune eliminarea inechităților, ar avea o dovadă, nu doar o intenție.
  • Separarea pazei de rentabilitate. Numărul de pădurari se calculează pe suprafață, dar suprafața protejată strict intră cu 30% mai puțin, iar gradul ocolului se decide preponderent pe bani. O regulă care să lase paza în afara criteriilor financiare ar răspunde unei obiecții previzibile: pădurea care nu produce venit are nevoie de aceeași supraveghere ca aceea care produce.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

M. Of. nr. 737 din 2 septembrie 2026 16 pagini PDF, 112 KB actul începe la pagina 6

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

ORDIN nr. 1.766/2026 privind aprobarea Metodologiei pentru înființarea, organizarea și funcționarea subunităților din cadrul unităților fără personalitate juridică din Regia Națională a Pădurilor – Romsilva

EMITENT: MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR

Publicat în: M. Of. nr. 737 din 2 septembrie 2026

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR O R D I N privind aprobarea Metodologiei pentru înființarea, organizarea și funcționarea subunităților din cadrul unităților fără personalitate juridică din Regia Națională a Pădurilor — Romsilva Având în vedere Referatul de aprobare al Direcției strategii, politici de mediu și managementul fondurilor europene nr. DSPMMFE/123.142 din 24.08.2026 privind aprobarea Metodologiei pentru înființarea, organizarea și funcționarea subunităților din cadrul unităților fără personalitate juridică din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor — Romsilva, luând în considerare art. 27 lit. h) din Hotărârea Guvernului nr. 123/2026 privind aprobarea măsurilor de organizare și funcționare, precum și de reorganizare ale Regiei Naționale a Pădurilor — Romsilva, în baza Hotărârii Consiliului de administrație al Regiei Naționale a Pădurilor — Romsilva nr. 21 din 5.08.2026 cu privire la avizarea Metodologiei pentru înființarea, organizarea și funcționarea subunităților din cadrul unităților fără personalitate juridică din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor — Romsilva, în temeiul art. 32 alin. (21) din Legea nr. 331/2024 privind Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare, al art. 57 alin. (1), (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, cu modificările și completările ulterioare, ministrul mediului, apelor și pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. — Se aprobă Metodologia pentru înființarea, organizarea și funcționarea subunităților din cadrul unităților fără personalitate juridică din Regia Națională a Pădurilor — Romsilva, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Raul Pop, secretar de stat București, 26 august 2026. Nr. 1.766.

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. — Prezenta metodologie are ca obiect o mai bună eficientizare a activităților Regiei Naționale a Pădurilor — Romsilva (regia), optimizarea schemei de personal, eliminarea inechităților dintre unitățile/subunitățile regiei care desfășoară aceleași activități și implementarea unui standard de personal în funcție de complexitatea și volumul activităților subunităților acesteia.

Art. 2. — Prevederile prezentei metodologii vor alinia structurile organizatorice ale regiei la cerințele și necesitățile actuale și în principiu nu presupun suplimentarea structurii de personal existente. Menținerea numerică a personalului, modificarea și/sau reașezarea, preluarea angajaților în organigramele subunității va/vor fi fundamentată(e), argumentată(e) și susținută(e) de către directorul direcției silvice în fața conducerii executive și a Consiliului de administrație.

Art. 3. — Temeiul legal al prezentei metodologii constă în:

a) art. 15 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 123/2026 privind aprobarea măsurilor de organizare și funcționare, precum și de reorganizare ale Regiei Naționale a Pădurilor — Romsilva;

b) Legea nr. 331/2024 privind Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare (Codul silvic);

c) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 111/2016, cu modificările și completările ulterioare;

d) Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare;

e) Ordonanța Guvernului nr. 81/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea crescătoriilor de vânat și a complexurilor de vânătoare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 486/2004, cu modificările ulterioare;

f) Ordinul ministrului apelor și pădurilor nr. 1.112/2018 pentru aprobarea conținutului registrului național al administratorilor de păduri și al ocoalelor silvice, a modelului documentelor de constituire, organizare și funcționare, a procedurii de constituire și autorizare pentru toate ocoalele silvice și a atribuțiilor acestora, cu modificările ulterioare;

g) reglementările în vigoare privind paza fondului forestier și a bunurilor;

h) contractul colectiv de muncă la nivelul regiei în vigoare.

Art. 4. — Prezenta metodologie are ca obiect:

a) stabilirea pe baze realiste a criteriilor și a factorilor de influență în funcție de care, pe baza unui sistem de punctaj, volumului de activitate sau constrângerilor legislative, se evaluează, în mod unitar, complexitatea activității subunităților regiei;

b) gradarea pe baza criteriilor de evaluare și a factorilor de influență a subunităților regiei;

c) stabilirea condițiilor necesare pentru înființarea, organizarea și funcționarea subunităților regiei și a unor structuri ale acestora (canton silvic, district silvic, secție, centru de valorificare a produselor specifice fondului forestier, formație de lucru, atelier etc.);

d) dimensionarea numărului maxim de personal pentru subunitățile regiei.

CAPITOLUL II Categorii și subcategorii de personal. Funcții și meserii

Art. 5. — Personalul din structurile regiei aparține următoarelor categorii:

a) personal tehnic silvic, economic și de altă specialitate din aparatul central al subunităților acestora (TESA);

b) muncitori.

Art. 6. — TESA poate fi:

a) personal de conducere;

b) personal silvic de execuție;

c) personal economic și de alte specialități, de execuție.

Art. 7. — Muncitorii sunt din următoarele categorii:

a) muncitori indirect productivi;

b) muncitori direct productivi.

Art. 8. — Nomenclatorul funcțiilor și meseriilor corespunzătoare subcategoriilor de personal prevăzute la art. 5-7 este cel prevăzut în contractul colectiv de muncă la nivelul regiei în vigoare.

CAPITOLUL III Subunități din cadrul unităților fără personalitate juridică din regie. Gradarea ocoalelor silvice. Condițiile minime pentru înființarea, organizarea și funcționarea ocoalelor silvice și a structurilor acestora. Dimensionarea numărului de personal

SECȚIUNEA 1 Criterii tehnice și economico-financiare de evaluare a activității

Art. 9. — Având în vedere specificul și particularitățile activității unităților regiei, criteriile de evaluare, punctajele și coeficienții de ponderare a acestora, în vederea gradării, se stabilesc după cum urmează:

a) criteriul C1: suprafața fondului forestier administrată, precum și suprafața de păduri pentru care se prestează servicii silvice (inclusiv cele prevăzute la art. 31 din Codul silvic);

b) criteriul C2: cifra de afaceri;

c) criteriul C3: profitul brut.

Art. 10. — (1) Pentru criteriul prevăzut la art. 9 lit. a), pe zone geografice și de relief stabilite conform prevederilor amenajamentelor silvice în vigoare, se acordă următorul punctaj:

a) pentru suprafața din zona de câmpie: 1,25 puncte/ha;

b) pentru suprafața din zona de deal: 1,00 puncte/ha;

c) pentru suprafața din zona de munte: 0,75 puncte/ha;

d) pentru suprafața perimetrelor de ameliorare a terenurilor degradate: 1,25 puncte/ha, până la realizarea stării de masiv;

e) pentru suprafața perdelelor forestiere de protecție: 1,70 puncte/ha.

(2) Valoarea criteriului prevăzut la art. 9 lit. a) se obține prin ponderarea cu 0,4 a punctajului calculat pentru suprafața fondului forestier administrat, precum și pentru cea pentru care se prestează servicii silvice.

Art. 11. — (1) Pentru criteriul prevăzut la art. 9 lit. b) se acordă câte 1 punct pentru fiecare 1.000 lei cifră de afaceri, calculată ca valoare medie a ultimelor două exerciții financiare încheiate, conform formulei: C2 = C21 + C22, unde C21 reprezintă cifra de afaceri aferentă producției silvice; C22 — valoarea aferentă cifrei de afaceri a contractelor de administrare (cont. 4622)

(2) Pentru criteriul prevăzut la art. 9 lit. b), pentru structurile nou-înființate se acordă 1 punct pentru fiecare 1.000 lei cifra de afaceri prevăzută în programul anual.

(3) Valoarea criteriului C2 se obține prin ponderarea cu 0,30 a punctajului calculat pentru cifra de afaceri.

Art. 12. — (1) Pentru criteriul prevăzut la art. 9 lit. c) se acordă câte 1 punct pentru fiecare 1.000 lei profit brut, calculat ca medie între profitul realizat al ultimelor două exerciții financiare încheiate.

(2) Pentru structurile nou-înființate se acordă 1 punct pentru fiecare 1.000 lei profit brut prevăzut în programul anual.

(3) Valoarea criteriului C3 se obține prin ponderarea cu 0,30 a punctajului calculat pentru profitul brut, conform alin. (1) și (2).

ANEXĂ M E T O D O L O G I E pentru înființarea, organizarea și funcționarea subunităților din cadrul unităților fără personalitate juridică din Regia Națională a Pădurilor — Romsilva

SECȚIUNEA a 2-a Factori de influență a complexității activității

Art. 13. — În scopul unei gradări cât mai obiective se va lua în calcul influența pe care o au principalii factori de exprimare a complexității organizării și desfășurării activității ocolului silvic.

Art. 14. — Factorii de influență se exprimă prin coeficienți de corecție Ki, după cum urmează:

a) coeficientul de corecție K1 — suprafața de împădurit;

b) coeficientul de corecție K2 — efort propriu.

Art. 15. — (1) Coeficientul de corecție K1 — suprafața de împădurit se stabilește în funcție de suprafața de împădurit (S) prevăzută în programul anual și de suprafețele cu regenerări artificiale cu reușită provizorie, conform datelor ultimului control anual al regenerărilor, și se aplică criteriului C1, având valorile din tabelele de mai jos, după cum urmează:

a) împăduriri în fond forestier, în terenuri cu condiții normale:

S — ha — ≤ 50 51-150 151-250 251-350 351-450 451-550 551-650 651-750 751-850 > 850
K1a 0,01 0,02 0,03 0,04 0,05 0,06 0,07 0,08 0,09 0,10

> 850

S — ha — ≤ 10 11-20 21-30 31-40 41-50 51-60 61-70 71-80 81-90 > 90
K1b 0,01 0,02 0,03 0,04 0,05 0,06 0,07 0,08 0,09 0,10

> 90

S — ha — ≤ 500 501-1.000 1.001-1.500 1.501-2.000 2.001-2.500 2.501-3.000 3.001-3.500 3.501-4.000 4.001-4.500 > 4.500
K1c 0,01 0,02 0,03 0,04 0,05 0,06 0,07 0,08 0,09 0,10

> 4.500

b) împăduriri în fond forestier și în afara fondului forestier, în suprafețe din categoriile „terenuri degradate” și „perdele forestiere de protecție”:

c) suprafețe cu regenerări artificiale cu reușită provizorie, conform datelor ultimului control anual al regenerărilor:

(2) Valoarea totală a coeficientului de corecție K1 se determină după formula: K1 = K1a + K1b + K1c

Art. 16. — (1) Coeficientul de corecție K2 — efort propriu exprimă ponderea în cifra de afaceri, prevăzută în programul anual, a valorii efortului propriu — EP, calculată după formula: EP = CA–(VLP) CA , în care: EP — efortul propriu; CA — cifra de afaceri realizată în anul precedent (mii lei); VLP — valoarea lemnului pe picior (la preț de act de punere în valoare) care a fost valorificat în ultimul an, indiferent de modalitatea de valorificare (masă lemnoasă pe picior sau lemn fasonat).

(2) Coeficientul K2 are următoarele valori:

EP ≤ 0,1 0,11-0,20 0,21-0,30 > 0,30
Coeficientul K2 0,10 0,20 0,30 0,40

> 0,30 Se aplică criteriului C2.

SECȚIUNEA a 3-a Determinarea gradului de organizare al ocolului silvic

Art. 17. — Gradul ocolului silvic se determină în baza cuantificării criteriilor de evaluare a activității (C1, C2, C3) și în baza valorilor coeficienților de corecție (K1, K2).

Art. 18. — Pentru fiecare ocol silvic se calculează valoarea punctajului total ponderat (VPT), după formula: (VPT) = C1 × (1 + K1) + C2 × (1 + K2) + C3

Art. 19. — Gradul de organizare al ocolului silvic se determină în baza valorii punctajului total ponderat (VPT) după cum urmează:

Subunitatea Determinarea gradului în funcție de valoarea punctajului total ponderat (VPT)
Gradul I Gradul II Gradul III
Ocol silvic > 11.000 6.501-11.000 < 6.500

> 11.000 < 6.500

SECȚIUNEA a 4-a Condiții minime pentru înființarea, organizarea și funcționarea ocoalelor silvice și a structurilor acestora

Art. 20. — (1) Ocolul silvic este subunitatea de bază care funcționează în structura organizatorică a direcției silvice, dimensionarea acestuia făcându-se pe principiile gestionării durabile a fondului forestier, eficientizării activității ocolului silvic, având în vedere gradul de dispersie a suprafețelor administrate, complexitatea și importanța activităților desfășurate, ponderea suprafețelor fondului forestier proprietate publică a statului și a celui aparținând altor deținători, precum și forma de relief.

(2) Limitele pentru cele trei forme de relief sunt:

a) câmpie: < 300 m altitudine;

b) deal: 301-800 m altitudine;

c) munte: > 800 m altitudine.

(3) Încadrarea pe forme de relief se va face potrivit datelor înscrise în amenajamentele silvice.

(4) Pentru fondul forestier proprietate publică a statului datele se vor prelua din secțiunea „Arondare cantoane” de pe platforma INTRANET.

(5) Având în vedere aceste principii, precum și prevederile Codului silvic, suprafața minimă a fondului forestier aflată în administrare/servicii silvice pentru constituirea unui ocol silvic, în funcție de zona geografică, este:

a) în zona de câmpie — 3.000 ha;

b) în zona de deal — 5.000 ha;

c) în zona de munte — 7.000 ha.

Art. 21. — (1) Districtul silvic reprezintă o subdiviziune în structura ocolului silvic, fiind constituit dintr-un anumit număr de cantoane silvice.

(2) Districtul silvic poate fi condus de către: un inginer silvic/subinginer silvic/inginer silvic colegiu sau de către un tehnician silvic, în funcție de personalul existent și de structura organizatorică a direcției silvice, respectiv a ocolului silvic.

(3) Numărul mediu de cantoane silvice admis pentru constituirea unui district silvic nu poate fi mai mic de cinci, calculat ca medie la nivelul direcției silvice regionale.

Art. 22. — (1) Cantonul silvic reprezintă unitatea de bază pentru gospodărirea și paza unei suprafețe de fond forestier, a cărui suprafață este stabilită în funcție de forma de relief, de dispersia trupurilor de pădure, de suprafața perimetrelor de ameliorare, de lungimea perdelelor forestiere de protecție și de condițiile concrete de pază a pădurii în suprafața respectivă.

(2) Suprafața medie a cantonului silvic se stabilește astfel:

a) în zona de câmpie: 400 ha fond forestier, suprafață medie/ canton/ocol silvic;

b) în zona de deal: 800 ha fond forestier, suprafață medie/ canton/ocol silvic;

c) în zona de munte: 1.300 ha fond forestier, suprafață medie/canton/ocol silvic.

(3) Suprafața luată în calcul la constituirea numărului de cantoane este cea înscrisă în ultima raportare statistică SILV 1, diminuată cu 30% din suprafața fondului forestier inclus în zonele de protecție strictă și integrală ale parcurilor naționale și naturale (arboretelor încadrate în tipul funcțional I, conform amenajamentului silvic).

(4) Pentru constituirea cantonului silvic se ia în calcul, pe lângă suprafața fondului forestier proprietate publică a statului, suprafața luată în administrare și cea pentru care se prestează servicii silvice, pe bază de contract sau preluată pe bază de act de constatare conform art. 31 din Codul silvic.

(5) De asemenea, se ia în calcul lungimea perdelelor forestiere de protecție, în următorul echivalent: 1 km perdele forestiere = 10 ha fond forestier.

(6) Suprafața medie a cantonului/ocolului silvic se poate diminua, în funcție de gradul de dispersie a fondului forestier, dacă cel puțin 30% din numărul de cantoane ale ocolului silvic îndeplinesc cel puțin una dintre condițiile de mai jos:

Procent de diminuare a suprafeței medii/canton/ocol silvic Condiția de îndeplinit
Număr trupuri de pădure Raza cercului în care se încadrează suprafața cantonului
10% 4-8 10-20 km
15% 9-12 20,01-30 km
20% Peste 12 peste 30 km

(7) Pentru cantoanele silvice care se constituie pe durată determinată, pentru administrarea unor păduri aparținând altor deținători, suprafața acestora va fi cea stabilită prin contractele de administrare (se va avea în vedere ca, în funcție de tariful de administrare pe hectar și de suprafața exprimată în hectare ce constituie cantonul silvic, valoarea încasată la nivelul unui an să acopere în întregime cheltuielile efectuate).

Art. 23. — Ocolul silvic va avea minimum două districte silvice.

SECȚIUNEA a 5-a Dimensionarea numărului de personal pentru ocoalele silvice

Art. 24. — Dimensionarea numărului de personal pentru ocoalele silvice se face după cum urmează:

Nr. crt. Structura organizatorică și categoria/subcategoria de personal Număr maxim de posturi pe grade de organizare Observații, precizări, explicații
I II III
OCOL SILVIC I II III
1. Aparat central* — total, din care: 11 10 8
1.1. TESA — total, din care: 10 9 7
1.1.1. Șef ocol 1 1 1 Post conducere
1.1.2. Contabil-șef 1 1 1 Post conducere
1.1.3. Personal silvic, economic și de altă specialitate 8 7 5
1.2. Muncitori indirect productivi 1 1 1

* Posturile personalului încadrat cu contract individual de muncă care ocupă/va ocupa postul de șef de ocol cu contract de mandat se mențin în organigramele unităților/subunităților regiei pe perioada mandatului și pot fi ocupate pe perioadă determinată până la revenirea pe post la încetarea contractului de mandat.

Art. 25. — La ocoalele silvice la care s-au realizat pe ultimii 3 ani toți indicatorii se poate suplimenta numărul total de posturi.

Art. 26. — La ocoalele silvice care au peste 1.000 de contracte de administrare/prestări servicii de pază se poate suplimenta numărul total de posturi cu un post.

Art. 27. — În cadrul ocoalelor silvice se pot înființa posturi suplimentare de maistru silvic pentru gestionarea lemnului fasonat, cu condiția ca volumul minim gestionat de ocol să fie mai mare de 8.000 m3/an/maistru.

CAPITOLUL IV Gradarea secțiilor, atelierelor și formațiilor de lucru

SECȚIUNEA 1 Secție pepinieră silvică

Art. 28. — Criteriile de evaluare care stau la baza gradării pepinierelor silvice sunt:

a) numărul de puieți forestieri apți de plantat produși și livrați în cadrul regiei (Pl), exprimat în mii bucăți;

b) valoarea puieților forestieri și ornamentali valorificați către terți, precum și valoarea altor produse livrate (către terți sau în cadrul regiei) (Vp), exprimată în mii lei.

Art. 29. — Gradul pepinierei silvice se determină în baza cuantificării punctajelor obținute conform criteriilor de evaluare Pl și Vp, calculate ca medie a rezultatelor obținute în ultimii doi ani, după cum urmează:

a) pentru criteriul Pl se acordă 1 punct pentru fiecare 50 mii de bucăți;

b) pentru criteriul Vp se acordă 1 punct pentru fiecare 50 mii lei.

Art. 30. — Pentru fiecare pepinieră silvică se calculează valoarea punctajului total al pepinierei (VPTP) după formula: VPTP = Pl + Vp

Art. 31. — Nivelul de organizare a pepinierelor silvice în funcție de valoarea punctajului total obținut este:

Nivelul de organizare VPTP
Secție pepinieră silvică distinctă ≥ 8
Atelier în cadrul secției pepiniere distincte sau al unei secții mixte 6,1-8
Formație de lucru în cadrul secției pepiniere distincte sau al unei secții mixte 4-6

Art. 32. — Numărul maxim de posturi aferente structurii organizatorice și categoriei/subcategoriei de personal este:

Nr. crt. Structura organizatorică și categoria/subcategoria de personal Număr maxim de posturi
Secție Atelier Formație
1. Aparat central — total, din care: 4 3 1
1.1. TESA — total, din care: 3 2 1
1.1.1. Șef secție/Post conducere 1** x
1.1.2. Șef atelier/formație x 1* 1*
1.1.3. Economist 1 x x
1.1.4. Alt personal TESA 1 1 x
2. Muncitori indirect productivi 1 1 x

* Fără indemnizație de conducere. ** Cu indemnizație de conducere.

SECȚIUNEA a 2-a Crescătorii de vânat

Art. 33. — (1) Crescătorii de fazani/potârnichi sau altele asemenea se organizează ca ateliere sau ca formații de lucru în structura secțiilor mixte sau secție cu rang de subunitate, astfel:

a) producție anuală de peste 16.000 de exemplare: secție;

b) producție anuală de 10.000-16.000 de exemplare: atelier de lucru;

c) producție anuală < 10.000 de exemplare: formație de lucru.

(2) Numărul maxim de posturi aferente structurii organizatorice și categoriei/subcategoriei de personal este:

Nr. crt. Structura organizatorică și categoria/subcategoria de personal Număr maxim de posturi
Secție Atelier Formație
1. Aparat central — total, din care: 5 3 2
1.1. TESA — total, din care: 3 2 1
1.1.1. Șef secție/Post conducere 1** x x
1.1.2. Șef atelier/formație x 1* 1*
1.1.3. Economist 1 x x
1.1.4. Alt personal TESA 1 1 x
2. Muncitori indirect productivi 2 1 1
Nr. crt. Structura organizatorică și categoria/subcategoria de personal Număr maxim de posturi
Secție Atelier Formație
1. Aparat central — total, din care: 6 3 2
1.1. TESA — total, din care: 3 2 1
1.1.1. Șef secție/Post conducere 1** x x
1.1.2. Șef atelier/formație x 1* 1*
1.1.3. Economist 1 x x
1.1.4. Alt personal TESA 1 1 x
2. Muncitori indirect productivi 3 1 1

* Fără indemnizație de conducere. ** Cu indemnizație de conducere.

Art. 34. — (1) Cu privire la crescătoriile de vânat organizate în regim de complex de vânătoare, prezenta metodologie se referă la complexurile de vânătoare înființate pentru vânatul mare (mistreț, cervide, căprior, muflon etc.).

(2) Subunitățile prevăzute la alin. (1) se organizează ca secții, ateliere și formații, pe baza valorii totale (VPT) a criteriilor:

a) efectiv total (Et);

b) recoltă realizată în anul anterior (Rr);

c) cifra de afaceri realizată în anul anterior (Ca).

(3) Pentru criteriile prevăzute la alin. (2) se acordă puncte conform tabelului de mai jos:

Specia de vânat Valoarea criteriului Et pentru minimum 50 de exemplare Valoarea criteriului Rr pentru 10 exemplare Valoarea criteriului Ca pentru 1.000 lei
Mistreț 3 2 1
Cerb comun/lopătar 5 4 1
Căprior 4 3 1
Muflon 2 2 1

Se utilizează formula: (VPT) = Et + Rr + Ca

(4) Crescătoria de vânat organizată în regim de complex de vânătoare se înființează și funcționează, ca atelier sau formație de lucru, în structura secțiilor mixte sau secție cu rang de subunitate, dacă valoarea totală (Vt), pe specii sau cumulat, este de:

a) secție: (VPT) = peste 200;

b) atelier: (VPT) = 100-200;

c) formație de lucru: (VPT) ≤ 100.

(5) Numărul maxim de posturi aferente structurii organizatorice și categoriei/subcategoriei de personal este: * Fără indemnizație de conducere. ** Cu indemnizație de conducere.

SECȚIUNEA a 3-a Păstrăvării

Art. 35. — Păstrăvăriile se înființează, se organizează și funcționează în funcție de producția de păstrăv realizată în anul precedent, exprimată în tone, după cum urmează:

a) peste 60 de tone — secție;

b) 20-60 de tone — atelier;

c) sub 20 de tone — formație de lucru.

Art. 36. — Numărul maxim de posturi aferente structurii organizatorice și categoriei/subcategoriei de personal este:

Nr. crt. Structura organizatorică și categoria/subcategoria de personal Număr maxim de posturi
Secție Atelier Formație
1. Aparat central — total, din care: 6 3 2
1.1. TESA — total, din care: 3 1 1
1.1.1. Șef subunitate/Post conducere 1** x x
1.1.2. Șef atelier/formație x 1* 1*
1.1.3. Economist 1 x x
1.1.4. Alt personal TESA 1 x x
2. Muncitori indirect productivi 3 2 1
Nr. crt. Structura organizatorică și categoria/subcategoria de personal Număr maxim de posturi
Secție Atelier Formație
1. Aparat central — total, din care: 9 4 2
1.1. TESA — total, din care: 8 3 1
1.1.1. Șef subunitate/Post conducere 1** x x
1.1.2. Șef atelier/formație x 1* 1*
1.1.3. Economist 1 1* x
1.1.4. Alt personal TESA 6 1 x
2. Muncitori indirect productivi 1 1 1

* Fără indemnizație de conducere. ** Cu indemnizație de conducere.

SECȚIUNEA a 4-a Subunități pentru întreținerea și repararea drumurilor și a căilor ferate forestiere

Art. 37. — Subunitățile pentru întreținerea și repararea drumurilor și a căilor ferate forestiere se organizează, în funcție de lungimea rețelei administrate, după cum urmează:

a) secție, dacă rețeaua este > 1.000 km;

b) atelier pentru rețea de drumuri de 601-1.000 km;

c) formație de lucru pentru rețea de drumuri mai mică de 200-600 km.

Art. 38. — Numărul maxim de posturi aferente structurii organizatorice și categoriei/subcategoriei de personal este: * Fără indemnizație de conducere. ** Cu indemnizație de conducere.

CAPITOLUL V Gradarea, condițiile minime pentru înființarea, organizarea, funcționarea și dimensionarea numărului de personal pentru secțiile de exploatare

Art. 39. — Secțiile, atelierele și formațiile de exploatare se organizează în funcție de volumul de lemn exploatat, după cum urmează:

a) secție de exploatare — peste 50.000 metri cubi anual;

b) atelier de exploatare — până la 25.000 metri cubi anual;

c) formație de exploatare — până la 5.000 metri cubi anual.

Art. 40. — Numărul maxim de posturi aferente structurii organizatorice și categoriei/subcategoriei de personal este:

Nr. crt. Structura organizatorică și categoria/subcategoria de personal Număr maxim de posturi
Secție Atelier Formație
1. Aparat central — total, din care: 10 7 1
1.1. TESA — total, din care: 8 6 1
1.1.1. Șef subunitate/Post conducere 1** x x
1.1.2. Șef atelier/formație x 1* 1*
1.1.3. Economist 1 1 x
1.1.4. Alt personal TESA 6 4 x
2. Muncitori indirect productivi 2 1 x
Nr. crt. Structura organizatorică și categoria/subcategoria de personal Număr maxim de posturi
Secție Atelier Formație
1. Aparat central — total, din care: 11 4 1
1.1. TESA — total, din care: 5 2 1
1.1.1. Șef subunitate/Post conducere 1** x x
1.1.2. Șef atelier/formație x 1* 1*
1.1.3. Economist 1 x x
1.1.4. Alt personal TESA 3 1 x
2. Muncitori indirect productivi (ascuțitor, electromecanic, centrală termică etc.) 6 2 2

* Fără indemnizație de conducere. ** Cu indemnizație de conducere.

CAPITOLUL VI Gradarea, condițiile minime pentru înființarea, organizarea, funcționarea și dimensionarea numărului de personal pentru secțiile de prelucrare a lemnului

Art. 41. — Secțiile, atelierele și formațiile de prelucrare a lemnului se organizează în funcție de volumul de lemn prelucrat, după cum urmează:

a) secție de prelucrare — peste 15.000 metri cubi;

b) atelier de prelucrare — până la 10.000 metri cubi;

c) formație de prelucrare — până la 5.000 metri cubi.

Art. 42. — Numărul maxim de posturi aferente structurii organizatorice și categoriei/subcategoriei de personal este:

Art. 43. — În cazul secțiilor de debitare și prelucrare a lemnului numărul de personal este normat pentru un program de funcționare de 8 ore/zi și maximum 40 de ore/săptămână.

CAPITOLUL VII Gradarea și condițiile minime pentru înființarea, organizarea, funcționarea și dimensionarea numărului de personal pentru centrele, atelierele și formațiile de lucru — depozite de material lemnos, magazine proprii de prezentare și desfacere a produselor specifice fondului forestier

SECȚIUNEA 1 Recoltarea, prelucrarea și valorificarea fructelor de pădure, a ciupercilor comestibile din flora spontană, a plantelor medicinale și a cărnii de vânat

Art. 44. — Centrele de valorificare a produselor nelemnoase specifice fondului forestier național se înființează, se organizează și funcționează în funcție de cantitatea de produse valorificate, exprimată în tone, după cum urmează:

a) peste 50 de tone — centru de valorificare a fructelor de pădure, a ciupercilor comestibile din flora spontană, a plantelor medicinale și a cărnii de vânat;

b) 12-50 de tone — atelier de valorificare a fructelor de pădure, a ciupercilor comestibile din flora spontană, a plantelor medicinale și a cărnii de vânat;

c) sub 12 tone — formație de lucru pentru valorificarea fructelor de pădure, a ciupercilor comestibile din flora spontană, a plantelor medicinale și a cărnii de vânat. * Fără indemnizație de conducere. ** Cu indemnizație de conducere.

Art. 45. — Numărul maxim de posturi aferente structurii organizatorice și categoriei/subcategoriei de personal este:

Nr. crt. Structura organizatorică și categoria/subcategoria de personal Număr maxim de posturi
Centru/Secție Atelier Formație
1. Aparat central — total, din care: 4 2 1
1.1. TESA — total, din care: 3 2 1
1.1.1. Șef subunitate/Post conducere 1** x x
1.1.2. Șef atelier/formație x 1* 1*
1.1.3. Economist 1 x x
1.1.4. Alt personal TESA 1 1 x
2. Muncitori indirect productivi 1 x x
Nr. crt. Structura organizatorică și categoria/subcategoria de personal Număr maxim de posturi
Magazin fizic Magazin virtual
1. TESA — total, din care: 1 1
1.1. Gestionar/Lucrător comercial 1 x
1.2. Administrator platformă informatică x 1
Nr. crt. Structura organizatorică și categoria/subcategoria de personal Număr maxim de posturi
Atelier Formație
1. Aparat central — total, din care: 2 1
1.1. TESA — total, din care: 2 1
1.1.1. Șef subunitate/Post conducere x x
1.1.2. Șef atelier/formație 1* 1*
1.1.3. Contabil-șef/Economist x x
1.1.4. Alt personal TESA 1 x

* Fără indemnizație de conducere. ** Cu indemnizație de conducere.

SECȚIUNEA a 2-a Magazine proprii de prezentare și desfacere a produselor specifice fondului forestier

Art. 46. — Magazinele proprii de prezentare și desfacere a produselor specifice fondului forestier se înființează, se organizează și funcționează în cadrul direcțiilor silvice regionale (magazinul virtual) sau al secțiilor mixte (magazinul fizic), în funcție de cantitatea și de natura produselor valorificate, după cum urmează:

Art. 47. — În situația magazinului fizic numărul de personal este normat pentru un program de funcționare de 8 ore/zi și maximum 40 de ore/săptămână.

SECȚIUNEA a 3-a Depozite de material lemnos

Art. 48. — În cadrul ocoalelor silvice se înființează, se organizează și funcționează în funcție de volumul de lemn fasonat valorificat, exprimat în metri cubi, depozite pentru sortare și valorificare, după cum urmează:

a) peste 10 mii metri cubi — atelier;

b) până la 10 mii metri cubi — formație.

Art. 49. — Numărul maxim de posturi aferente structurii organizatorice și categoriei/subcategoriei de personal este: * Fără indemnizație de conducere.

CAPITOLUL VIII Dimensionarea numărului de personal pentru cabanele de vânătoare/silvoturism (doar cabanele înscrise în circuitul turistic al regiei)

Art. 50. — În cazul cabanelor de vânătoare/silvoturism înscrise în circuitul turistic al regiei, deservirea se realizează de către un cabanier — muncitor indirect productiv/cabană, în condiții de eficiență economică.

Art. 51. — Eficiența economică este definită la art. 32 alin. (32) din Legea nr. 331/2024, cu modificările și completările ulterioare.

CAPITOLUL IX Gestionarea fondurilor cinegetice

Art. 52. — Atribuțiile privind gestionarea fondurilor cinegetice pot fi repartizate prin fișa postului personalului silvic de teren — pădurar/șef district, de pe raza fondului cinegetic.

Art. 53. — Repartizarea atribuțiilor privind gestionarea fondurilor cinegetice se va face numai în condițiile respectării tuturor prevederilor legale, cu respectarea contractelor de gestionare a faunei cinegetice, precum și a celorlalte obligații legale pe care regia, în calitate de gestionar licențiat al faunei, și le-a asumat în relația cu autoritatea națională din acest domeniu.

CAPITOLUL X Gradarea și condițiile minime pentru înființarea, organizarea, funcționarea și dimensionarea numărului de personal pentru secțiile mixte

SECȚIUNEA 1 Condiții generale

Art. 54. — Secțiile mixte se pot înființa drept subunități în situația în care desfășoară cel puțin două activități diferite care pot fi asociate după cum urmează:

a) exploatarea lemnului și întreținerea și repararea drumurilor forestiere și a căilor ferate forestiere;

b) producerea puieților forestieri sau ornamentali și valorificarea produselor nelemnoase specifice FFN, creșterea și valorificarea vânatului, salmonicultură și piscicultură.

Art. 55. — Înființarea unei secții mixte este condiționată de necesitatea existenței cel puțin a câte o formație de lucru pentru cel puțin două activități diferite.

SECȚIUNEA a 2-a Dimensionarea numărului de personal pentru secțiile mixte

Art. 56. — Dimensionarea personalului pentru secțiile mixte înființate pentru desfășurarea activităților de exploatare și pentru întreținerea și repararea drumurilor și a căilor ferate forestiere se va face cu încadrarea în limitele de personal stabilite pentru oricare dintre activitățile principale care se organizează în secția mixtă.

Art. 57. — În cazul secțiilor mixte care sunt înființate pentru desfășurarea celorlalte activități, dimensionarea personalului se va face cu încadrarea în limitele prevăzute în tabelul de mai jos.

Nr. crt. Structura organizatorică și categoria/subcategoria de personal Număr maxim de posturi
Secție mixtă
1. Aparat central — total, din care: 7
1.1. TESA — total, din care: 5
1.1.1. Șef subunitate/Post conducere 1*
1.1.2. Economist 1
1.1.3. Alt personal TESA 3
2. Muncitori indirect productivi 2

* Cu indemnizație de conducere.

CAPITOLUL XI Prevederi pentru activități speciale

Art. 58. — (1) Pentru activitatea de transport naval desfășurată de către direcțiile silvice cu ambarcațiunile proprii se va încadra personalul prevăzut de reglementările în vigoare (Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 434/2009 pentru aprobarea Normelor privind stabilirea echipajului minim de siguranță la navele de navigație interioară care arborează pavilion român), în funcție de volumul de activitate. Pentru ambarcațiunile existente în prezent în dotare se poate încadra următorul personal:

a) pentru o șalupă: (i) conducător șalupă (muncitor indirect productiv); (ii) mecanic/motorist (muncitor indirect productiv);

b) pentru o șalupă-remorcher: (i) conducător șalupă (muncitor indirect productiv); (ii) mecanic/motorist (muncitor indirect productiv); (iii) marinar (muncitor indirect productiv);

c) pentru un pod plutitor: marinar pod (muncitor indirect productiv);

d) pentru un/o ceam/barjă/gabară: (i) macaragiu marinar (muncitor indirect productiv); (ii) marinar (muncitor indirect productiv).

(2) Pentru activitatea prevăzută la alin. (1) se poate constitui, pentru minimum 3 ambarcațiuni, o formație de lucru condusă de un șef de formație din categoria personalului TESA.

Art. 59. — (1) Pentru activitatea de transport pe cale ferată forestieră se poate încadra următorul personal, pentru o autodrezină:

a) mecanic — conducător autodrezină (muncitor indirect productiv);

b) ajutor mecanic (muncitor indirect productiv).

(2) Pentru activitatea prevăzută la alin. (1) se poate constitui o formație de lucru condusă de un șef de formație din categoria TESA.

Art. 60. — Dimensionarea numărului de muncitori direct productivi de la nivelul subunităților și, respectiv, al structurilor acestora se face în funcție de capacitățile nominale ale utilajelor și instalațiilor, ale obiectivelor de producție, de volumul producției sau al serviciilor programate și de normativele de personal reglementate prin acte normative, cu respectarea prevederilor Legii nr. 53/2003 — Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale altor reglementări în vigoare.

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 737 din 2 septembrie 2026

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.