Pe scurt
- Companiile de stat cărora li se blochează banii din cauza unor datorii ale statului pot primi împrumuturi de la Exim Banca Românească, fără dobândă și pe cel mult 5 ani. Banii sunt publici, iar banca îi dă „în numele și în contul statului”, adică riscul rămâne la stat.
- Nimic nu se acordă automat. Fiecare finanțare trece prin hotărâre de Guvern, după analiza băncii și avizele Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări și ale Ministerului Finanțelor.
- Norma nu prevede niciun termen pentru vreuna dintre cele patru verigi de aprobare și nicio listă publică a beneficiarilor. În tot textul, de la art. 1 la art. 18, apare o singură cifră, limita de 5 ani.
Publicat: M. Of. nr. 741 din 2 septembrie 2026
Intră în vigoare: 2 septembrie 2026, la data publicării
O companie de stat rămasă fără bani pentru că i-au fost poprite veniturile pentru o datorie a statului poate primi acum un împrumut fără dobândă, din fonduri publice. Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări, prescurtat CIFGA, a aprobat Norma N3.18, regulamentul care pune în practică mecanismul creat cu trei săptămâni mai devreme prin Legea 170/2026 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Hotărârea poartă numărul 170, a fost adoptată în ședința din 28 august 2026 și a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 741 din 2 septembrie 2026, dată de la care se aplică.
Situația pe care o rezolvă norma este una concretă. Când statul român pierde un proces internațional și nu plătește, creditorul nu se duce după bugetul de stat, ci după banii pe care îi poate atinge efectiv. Uneori aceștia sunt veniturile unei companii de stat, care nu a fost parte în proces și nu are nicio vină. Compania rămâne fără lichidități peste noapte, deși activitatea ei merge normal.
Exact asta s-a întâmplat cu Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian. La 30 iunie 2026, EUROCONTROL, organizația europeană care colectează taxele de rută pentru zboruri, a fost pusă în situația de terț poprit și a blocat sumele cuvenite regiei, într-o executare silită pornită de Pfizer împotriva statului român pentru vaccinurile comandate în pandemie și neridicate. Suma indisponibilizată a fost de 3,42 miliarde de lei, creanță și dobânzi, plus 18,56 milioane de euro cheltuieli de recuperare.
Prima soluție a fost bugetară și de urgență. Prin Hotărârea Guvernului nr. 683 din 28 august 2026, statul a scos 135,622 milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru ca traficul aerian să meargă mai departe. Raportat la cele 3,42 miliarde de lei blocate, alocarea acoperă sub 4% din sumă, deci era o soluție de câteva săptămâni, nu un mecanism.
Norma N3.18 este mecanismul. Ea nu dă bani nimănui prin ea însăși, ci stabilește cine poate cere, ce documente trebuie depuse, cine analizează, cine avizează și cine aprobă. Este prima ediție a normei, marcată „ediția I/0”, ceea ce înseamnă că înainte de 2 septembrie 2026 acest tip de operațiune nu exista în regulamentele băncii.
Efectele pe care le produce
Primul lucru care trebuie limpezit este cine este cine. Exim Banca Românească este o bancă obișnuită atunci când lucrează cu banii ei. Aici însă lucrează „în numele și în contul statului”, o formulă din Legea 96/2000 care schimbă totul: banca nu își pune propriii bani la bătaie, ci administrează fonduri publice, ca un fel de administrator al statului. Norma spune la art. 4 din ce anume se plătesc împrumuturile, și anume din fondul prevăzut la art. 10 lit. b) din Legea 96/2000, „fondul pentru administrarea angajamentelor de finanțare și garantare în derulare la data de 30 septembrie 2025”.
Consecința practică este simplă și merită spusă apăsat. Dacă banii nu se întorc, pierderea nu se duce în contul de profit și pierdere al băncii, ci în fondul public. Plătitorul de impozite este cel care suportă, nu acționarii băncii. Banca răspunde de analiză, de contract și de urmărirea rambursării, dar nu de riscul de credit.
CIFGA este comitetul care ține de cadrul de reguli. Are cinci membri, potrivit informațiilor publicate de bancă: un președinte, care este reprezentant al Ministerului Finanțelor, un vicepreședinte, care este președintele executiv al băncii, și trei membri, de la Secretariatul General al Guvernului, de la Cancelaria prim-ministrului și încă unul de la Ministerul Finanțelor. Hotărârea din 2 septembrie 2026 este semnată de președintele comitetului, Florin Alexandru Zaharia.
Beneficiarul nu poate fi orice companie de stat. Art. 5 lit. b) trimite la art. 2 pct. 2 lit. a) și b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011, adică la regiile autonome și la companiile și societățile naționale ori societățile unde statul este acționar unic, majoritar sau deține controlul. Norma mai adaugă o condiție: compania trebuie să se afle sub autoritatea administrației publice centrale. Rămân în afară două categorii, iar asta nu se vede decât deschizând ordonanța: societățile controlate de o companie de stat, adică filialele, care sunt la lit. c) a aceluiași text și nu au fost preluate în normă, și companiile care aparțin unui oraș sau unui județ.
Condiția de fond este strictă. Nu ajunge ca firma să aibă probleme de bani. Trebuie ca resursele ei bănești să fie blocate, total sau parțial, printr-o executare silită pornită pentru o obligație a statului care vine dintr-o hotărâre pronunțată într-un litigiu internațional. O companie de stat cu pierderi, cu datorii proprii sau cu conturi poprite de propriii furnizori nu intră sub această normă.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Până în august 2026 nu exista niciun canal legal pentru așa ceva. Când o companie de stat rămânea fără bani din cauza unei datorii a statului, singura ieșire era o alocare de la buget, cum a fost cea de 135,622 milioane de lei pentru serviciile de trafic aerian, sau o suplimentare de buget prin hotărâre de Guvern. Ambele înseamnă cheltuială publică definitivă, nu împrumut care se întoarce.
Legea 170/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 648 din 5 august 2026 și intrată în vigoare la 8 august 2026, a completat Legea 96/2000 și a adăugat această operațiune printre cele pe care banca le poate face pentru stat, la art. 9 alin. (1) lit. a1). Norma N3.18 este pasul următor, cel care traduce textul legii în procedură.
Diferența față de o alocare bugetară este că banii trebuie returnați. Art. 17 descrie două ieșiri. Dacă executarea silită se oprește pentru că a fost anulată executarea sau titlul executoriu, compania rambursează din banii ei. Dacă executarea se oprește pentru că statul chiar plătește ce datorează, suma executată se decontează din bugetul Ministerului Finanțelor și se folosește pentru rambursare. În al doilea caz, care este și cel mai probabil, banii publici plătesc de fapt de două ori prin același buzunar, o dată creditorul și o dată împrumutul.
Mai există o schimbare de procedură care nu se vede din act. În regulile generale ale comitetului, operațiunile pe care banca le face pentru stat se aprobă de CIFGA până la 50 de milioane de euro, iar peste acest prag comitetul doar avizează și decide Guvernul. Norma N3.18 nu păstrează niciun prag. Orice finanțare temporară, indiferent de mărime, trece prin hotărâre de Guvern.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Există în sfârșit o procedură scrisă pentru o situație care până acum se rezolva ad-hoc, prin alocări din Fondul de rezervă.
- Împrumutul este fără dobândă, iar compania plătește doar un comision de administrare, deci povara asupra unei firme care oricum nu are vină rămâne mică.
- Banii nu pot fi folosiți pentru salarii peste nivelul din bugetul aprobat, ceea ce închide calea cea mai la îndemână de a transforma o finanțare de criză în majorări.
- Compania nu trebuie să ipotecheze utilajele, halele sau alte active de care depinde activitatea, pentru că garanțiile colaterale nu sunt obligatorii.
- Fiind aprobată prin hotărâre de Guvern, fiecare operațiune ajunge în Monitorul Oficial, cu numele beneficiarului și cu condițiile.
Ce rămâne o problemă
- Nicio verigă a lanțului de aprobare nu are termen: nici analiza băncii, nici avizul comitetului, nici avizul Ministerului Finanțelor, nici inițierea hotărârii de Guvern. O companie fără bani așteaptă fără să știe cât.
- Costul real nu se află din normă. Comisionul de administrare se stabilește prin fiecare hotărâre de Guvern în parte, deci se poate diferi de la o companie la alta fără nicio regulă de calcul publică.
- Norma nu spune ce se întâmplă dacă poprirea ține mai mult de 5 ani, iar procesele internaționale de acest tip țin de obicei mai mult.
- Singura garanție obligatorie este ipoteca pe conturile deschise la bancă, într-un mecanism al cărui punct de plecare este tocmai faptul că firmei i se blochează conturile.
- Filialele companiilor de stat și companiile primăriilor și consiliilor județene rămân în afara mecanismului, chiar dacă ar fi blocate pentru aceeași datorie a statului.
- Nu există nicio obligație de a publica analiza băncii, avizul comitetului, contractul de finanțare sau procedurile interne pe care banca le emite în baza art. 18.
Sfaturi utile
- Dacă lucrați la o companie de stat cu conturi blocate, verificați întâi temeiul popririi. Mecanismul se aplică doar când executarea vizează o obligație a statului dintr-o hotărâre pronunțată într-un litigiu internațional, nu o datorie proprie a companiei.
- Cererea nu se depune singură. Art. 12 cere ca solicitarea să fie transmisă de companie împreună cu autoritatea publică tutelară, adică ministerul sau instituția care o coordonează. Fără acel minister nu se pornește nimic.
- Pregătiți din timp cifra care contează, necesarul estimat de lichiditate, fundamentat pe durata cerută și limitat la cheltuielile de continuare a activității. Analiza băncii se oprește exclusiv la această cifră, potrivit art. 13.
- Deschideți contul curent la bancă și pregătiți ipoteca mobiliară pe conturi înainte de aprobare, nu după. Sunt obligatorii, la art. 7 alin. (2) și art. 10, și pot bloca semnarea contractului.
- Nu construiți bugetul pe premisa că salariile pot crește. Art. 9 interzice explicit ca banii să ducă la cheltuieli salariale peste nivelul aprobat prin bugetul de venituri și cheltuieli.
- Dacă urmăriți banul public din exterior, jurnalist, sindicat sau simplu contribuabil, singura sursă sigură este hotărârea de Guvern pentru fiecare finanțare. Acolo apar beneficiarul, limitele și comisionul. Analiza băncii și avizul comitetului nu se publică.
Întrebări frecvente
Ce înseamnă „în numele și în contul statului”?
Cine aprobă efectiv o finanțare?
Ce companii pot primi bani?
Se plătește dobândă?
Cât poate dura împrumutul?
Cât de mari pot fi sumele?
Ce garanții trebuie date?
Cine restituie banii?
Se publică lista beneficiarilor și sumele?
De când există mecanismul?
Erori și neconcordanțe în textul publicat
- Art. 17 alin. (1), scenariul în care poprirea nu se ridică în 5 ani nu are soluție. Textul spune că rambursarea se face „cel târziu la finalul perioadei de acordare”, apoi enumeră două situații, ambele condiționate de încetarea executării silite: anularea executării sau a titlului, caz în care plătește compania, și plata efectivă a datoriei de către stat, caz în care decontează Ministerul Finanțelor. Art. 6 permite însă ca perioada să ajungă la 5 ani tocmai pentru că deblocarea poate întârzia. Dacă la capătul celor 5 ani executarea încă merge, un cititor de bună-credință poate ajunge la două concluzii opuse: fie compania datorează suma oricum, în baza frazei introductive, deși banii ei sunt în continuare blocați și nu are din ce plăti, fie nu se datorează nimic, pentru că niciuna dintre cele două ipoteze enumerate nu s-a produs. Miza nu este teoretică. În cazul care a declanșat mecanismul, suma indisponibilizată este de 3,42 miliarde de lei, iar litigiile internaționale de acest tip depășesc frecvent cinci ani.
Analiza redacției
Norma a fost scrisă repede și se vede. Conturile regiei de trafic aerian au fost blocate la 30 iunie 2026, legea care creează mecanismul a intrat în vigoare la 8 august 2026, iar regulamentul de aplicare a apărut la 2 septembrie 2026. Sunt 64 de zile de la blocaj la regulament și 25 de zile de la lege la normă, un ritm neobișnuit pentru administrația română. Viteza a fost necesară, dar a lăsat urme: în tot textul, de la art. 1 la art. 18, există o singură cifră, cei 5 ani de la art. 6. Nicio sumă, niciun procent, niciun termen exprimat în zile.
Lipsa termenelor este partea care va conta cel mai mult în practică. Drumul unei cereri are patru verigi până la aprobare, analiza băncii la art. 13, avizul comitetului la art. 14 alin. (1), avizul Ministerului Finanțelor și hotărârea Guvernului la art. 11, plus contractul de la art. 15. Niciuna nu are termen. Norma îi dă în schimb băncii dreptul, la art. 12 alin. (4), să ceară oricâte informații suplimentare, tot fără termen, ceea ce poate reporni ceasul de câte ori este nevoie. Pe partea cealaltă a mesei stă o companie care nu are din ce plăti salariile luna următoare. Raportul dintre presiunea de pe destinatar și lipsa oricărei presiuni pe administrație este singurul dezechilibru serios al textului.
Al doilea lucru care nu se vede citind norma este cine decide de fapt. CIFGA are cinci membri, dintre care doi vin de la Ministerul Finanțelor, inclusiv președintele. Același minister dă apoi un aviz separat, potrivit art. 11, și tot el este cel care decontează la final, potrivit art. 17 alin. (1) lit. b). Ministerul apare deci de trei ori în același traseu, ca membru majoritar al comitetului care avizează, ca avizator distinct și ca plătitor. În plus, în regulile obișnuite ale comitetului operațiunile băncii pentru stat se aprobă la nivelul CIFGA până la 50 de milioane de euro, iar norma renunță la prag și trimite orice finanțare, oricât de mică, la Guvern. Alegerea are logica ei, pentru că este vorba de bani publici într-o situație excepțională, dar înseamnă și că o problemă de lichiditate de câteva milioane de lei ajunge pe agenda ședinței de Guvern.
În rest, textul este curat pentru un regulament de aplicare. Definițiile sunt clare, condiția de acces este strânsă și nu lasă loc de interpretări generoase, iar interdicția de la art. 9 privind cheltuielile salariale închide din start abuzul cel mai previzibil. Problema nu este ce scrie, ci ce lipsește.
Ce ar trebui schimbat
- Termene ferme pentru fiecare verigă. Zece zile lucrătoare pentru analiza băncii și cinci pentru fiecare aviz ar transforma un mecanism de urgență într-unul previzibil. O companie ar ști dacă are bani în trei săptămâni sau dacă trebuie să caute altă soluție.
- O regulă pentru poprirea care trece de 5 ani. Art. 17 trebuie completat cu a treia situație, cea în care executarea nu s-a încheiat la finalul perioadei. Altfel, la scadență se ajunge la o negociere fără reguli între companie, minister și bancă, pe sume de ordinul miliardelor.
- O formulă publică pentru comisionul de administrare. Astăzi nivelul se stabilește separat, în fiecare hotărâre de Guvern. O grilă în normă, chiar și un interval, ar face costul comparabil între beneficiari și ar închide discuția despre tratament diferit.
- Un raport public periodic al finanțărilor. Beneficiar, sumă aprobată, sumă trasă, comision, stadiul rambursării, publicate semestrial de bancă sau de minister. Hotărârile de Guvern spun ce s-a aprobat, dar nimic despre ce s-a întâmplat după.
- Clarificarea situației filialelor și a companiilor locale. Art. 5 lit. b) preia doar lit. a) și b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 și cere apartenența la administrația centrală. Dacă excluderea filialelor este intenționată, merită spus de ce, pentru că o filială a unei companii de stat poate fi blocată pentru exact aceeași datorie a statului.
- Publicarea procedurilor emise în baza art. 18. Banca își scrie propriile proceduri și le supune aprobării comitetului. Fiind vorba de bani publici, acele proceduri ar trebui să fie accesibile, nu documente interne.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 741 din 2 septembrie 2026 8 pagini PDF, 80 KB actul începe la pagina 2
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
HOTĂRÂRE nr. 170/2026 pentru aprobarea Normei N3.18 „Operațiuni de finanțare temporară a întreprinderilor publice în numele și în contul statului” (ediția I/0)
EMITENT: COMITETUL INTERMINISTERIAL DE FINANȚĂRI, GARANȚII ȘI ASIGURĂRI
Publicat în: M. Of. nr. 741 din 2 septembrie 2026
ACTE ALE COMITETULUI INTERMINISTERIAL DE FINANȚĂRI, GARANȚII ȘI ASIGURĂRI COMITETUL INTERMINISTERIAL DE FINANȚĂRI, GARANȚII ȘI ASIGURĂRI H O T Ă R Â R E pentru aprobarea Normei N3.18 „Operațiuni de finanțare temporară a întreprinderilor publice în numele și în contul statului” (ediția I/0) În baza Hotărârii Guvernului nr. 534/2007 privind înființarea, atribuțiile, competențele și modul de funcționare ale Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări și reglementarea operațiunilor de finanțare, garantare și asigurare efectuate de Banca de Export-Import a României EXIMBANK — S.A. în numele și în contul statului, cu modificările și completările ulterioare, luând în analiză propunerea de aprobare a Normei N3.18 „Operațiuni de finanțare temporară a întreprinderilor publice în numele și în contul statului” (ediția I/0) și ținând seama de: — Legea nr. 96/2000 privind organizarea și funcționarea Exim Banca Românească — S.A., republicată, cu modificările și completările ulterioare; — Nota de aprobare nr. 182.138 din 24.08.2026, întocmită de Exim Banca Românească — S.A., Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări, întrunit în ședința din ziua de 28 august 2026, h o t ă r ă ș t e:
Art. 1. — Se aprobă Norma N3.18 „Operațiuni de finanțare temporară a întreprinderilor publice în numele și în contul statului” (ediția I/0), în forma prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. — Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. Președintele Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări, Florin Alexandru Zaharia București, 28 august 2026. Nr. 170.
ANEXĂ N O R M A N3.18 „Operațiuni de finanțare temporară a întreprinderilor publice în numele și în contul statului” PREAMBUL Prezenta normă a fost elaborată în conformitate cu Legea nr. 96/2000 privind organizarea și funcționarea Exim Banca Românească — S.A., republicată, cu modificările și completările ulterioare, și cu Hotărârea Guvernului nr. 534/2007 privind înființarea, atribuțiile, competențele și modul de funcționare ale Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări și reglementarea operațiunilor de finanțare, garantare și asigurare efectuate de Banca de Export-Import a României EXIMBANK — S.A. în numele și în contul statului, cu modificările și completările ulterioare.
CAPITOLUL I Obiectul finanțării
Art. 1. — Prezenta normă stabilește cadrul general aplicabil operațiunilor de finanțare temporară acordate întreprinderilor publice de către Exim Banca Românească — S.A., în numele și în contul statului.
Art. 2. — În baza prezentei norme, Exim Banca Românească — S.A., în numele și în contul statului, acordă întreprinderilor publice finanțări temporare, în cazul indisponibilizării totale sau parțiale a resurselor bănești proprii, ca urmare a unor măsuri de executare silită dispuse asupra veniturilor ori creanțelor acestora pentru obligații ale statului ce decurg din hotărâri pronunțate în litigii internaționale.
Art. 3. — Finanțarea temporară prevăzută la art. 1 se acordă exclusiv pentru acoperirea necesarului estimat de lichiditate aferent continuării activității întreprinderii publice, în limitele și în condițiile specifice stabilite și aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Art. 4. — Sursa de finanțare a operațiunilor reglementate prin prezenta normă este reprezentată de fondul prevăzut la art. 10 lit. b) din Legea nr. 96/2000, și anume fondul pentru administrarea angajamentelor de finanțare și garantare în derulare la data de 30 septembrie 2025, precum și pentru finanțările prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a1).
CAPITOLUL II Definiții
Art. 5. — În sensul prezentei norme, următorii termeni se definesc astfel:
a) Exim Banca Românească NCS — Exim Banca Românească — S.A., în numele și în contul statului;
b) beneficiar — întreprindere publică definită potrivit art. 2 pct. 2 lit. a) și b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 111/2016, cu modificările și completările ulterioare, aflată sub autoritatea organelor administrației publice centrale;
c) finanțare temporară — mecanism de acordare de către Exim Banca Românească NCS a sumelor aferente acoperirii necesarului estimat de lichiditate pentru continuarea activității beneficiarului, în cazul indisponibilizării totale sau parțiale a resurselor bănești proprii ale acestuia, ca urmare a unor măsuri de executare silită dispuse asupra veniturilor ori creanțelor sale pentru obligații ale statului ce decurg din hotărâri pronunțate în litigii internaționale, în limitele și condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului și prin prezenta normă;
d) autoritate publică tutelară — instituția definită potrivit art. 2 pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 111/2016, cu modificările și completările ulterioare, care inițiază hotărârea Guvernului pentru aprobarea finanțării temporare;
e) contract de finanțare — contractul încheiat între Exim Banca Românească NCS și beneficiar, în baza hotărârii Guvernului, prin care se stabilesc termenii și condițiile de acordare și derulare a finanțării temporare, precum și drepturile și obligațiile părților.
CAPITOLUL III Termenii și condițiile finanțării temporare
Art. 6. — Finanțarea temporară se acordă în limita sumelor indisponibilizate pentru obligații ale statului, pentru o perioadă stabilită până la data deblocării sau, după caz, a recuperării acestora, fără a depăși 5 ani de la data acordării.
Art. 7. — (1) Constituirea de garanții colaterale asupra activelor necesare desfășurării activității beneficiarului nu este obligatorie.
(2) Beneficiarul este obligat să constituie ipotecă mobiliară asupra conturilor deschise la Exim Banca Românească — S.A.
Art. 8. — (1) Finanțarea temporară se acordă fără dobândă.
(2) Pentru acordarea și administrarea finanțării temporare, beneficiarul va plăti Exim Banca Românească NCS un comision de administrare la nivelul prevăzut în hotărârea Guvernului de aprobare a finanțării.
Art. 9 — Finanțarea temporară se acordă exclusiv pentru acoperirea cheltuielilor necesare continuării activității beneficiarului și nu va avea ca obiect majorarea cheltuielilor de natură salarială peste nivelul aprobat prin bugetul de venituri și cheltuieli.
Art. 10. — Pentru acordarea finanțării temporare, beneficiarul are obligația deschiderii unui cont curent la Exim Banca Românească — S.A.
CAPITOLUL IV Analiza, aprobarea și derularea finanțării temporare
Art. 11. — Finanțarea temporară se aprobă, pentru fiecare beneficiar, prin hotărâre a Guvernului inițiată de autoritatea publică tutelară, cu avizul Ministerului Finanțelor (MF) și al Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA), pe baza analizei realizate de Exim Banca Românească NCS.
Art. 12. — (1) Beneficiarul, împreună cu autoritatea publică tutelară, transmite Exim Banca Românească NCS solicitarea de analiză și de acordare a finanțării temporare, însoțită de informațiile și documentele necesare determinării necesarului estimat de lichiditate pentru continuarea activității beneficiarului.
(2) Documentația transmisă cuprinde informații privind cuantumul sumelor indisponibilizate, stadiul executării silite, necesarul estimat de lichiditate, durata finanțării, bugetul de venituri și cheltuieli, destinația sumelor solicitate, garanțiile propuse a se constitui la finanțarea temporară (dacă este cazul), precum și orice alte informații relevante pentru analiza solicitării, verificate, certificate și asumate de beneficiar și autoritatea publică tutelară.
(3) Necesarul estimat de lichiditate va fi fundamentat în documentația transmisă, prin raportare la durata finanțării temporare solicitate, și va acoperi exclusiv cheltuielile necesare continuării activității beneficiarului pe perioada finanțării.
(4) Exim Banca Românească NCS are dreptul să solicite autorității publice tutelare și/sau beneficiarului informații suplimentare în situația în care documentația transmisă nu este suficientă pentru realizarea analizei.
Art. 13. — Analiza realizată de Exim Banca Românească NCS va viza în mod exclusiv determinarea unui necesar estimat de lichiditate pentru continuarea activității beneficiarului, în baza documentelor și informațiilor furnizate conform art. 12.
Art. 14. — (1) Rezultatele analizei vor fi supuse examinării și avizării CIFGA.
(2) Avizul CIFGA și documentația care a stat la baza obținerii acestuia se transmit autorității publice tutelare în vederea obținerii avizului Ministerului Finanțelor și inițierii hotărârii Guvernului pentru aprobarea finanțării temporare.
Art. 15. — În baza hotărârii Guvernului de aprobare a finanțării temporare, Exim Banca Românească NCS încheie cu beneficiarul un contract de finanțare care va reflecta condițiile aprobate de acordare, derulare și rambursare a finanțării.
Art. 16. — (1) Beneficiarul are obligația utilizării sumelor puse la dispoziție din finanțarea temporară exclusiv potrivit destinației aprobate și prevederilor contractului de finanțare.
(2) Exim Banca Românească NCS va verifica respectarea de către beneficiar a destinației sumelor puse la dispoziție din finanțare, în conformitate cu condițiile aprobate prin hotărâre a Guvernului și cu prevederile contractului de finanțare, și va urmări derularea finanțării temporare până la rambursarea integrală a acesteia.
(3) Beneficiarul transmite Exim Banca Românească NCS, la termenele și în forma prevăzute în contractul de finanțare, informațiile și documentele necesare verificării utilizării sumelor și urmăririi evoluției situației care a determinat acordarea finanțării temporare.
Art. 17. — (1) Rambursarea finanțării temporare se face cel târziu la finalul perioadei de acordare a finanțării, în condițiile aprobate prin hotărâre a Guvernului și prevăzute în contractul de finanțare, după cum urmează:
a) în cazul în care executarea silită pentru obligații ale statului încetează ca urmare a anulării executării silite sau a titlului executoriu, finanțarea temporară se rambursează de către beneficiar;
b) în cazul în care executarea silită pentru obligații ale statului încetează ca urmare a executării obligației de plată a statului, suma executată se decontează din bugetul Ministerului Finanțelor și se utilizează pentru rambursarea finanțării temporare acordate de Exim Banca Românească NCS, potrivit mecanismului stabilit prin hotărâre a Guvernului și prin contractul de finanțare.
(2) În situația prevăzută la alin. (1) lit. b), beneficiarul, autoritatea publică tutelară și Exim Banca Românească NCS transmit Ministerului Finanțelor informațiile necesare regularizării sumelor, conform condițiilor stabilite prin hotărâre a Guvernului.
CAPITOLUL V Dispoziții finale
Art. 18. — În scopul aplicării prezentei norme, Exim Banca Românească NCS emite proceduri care se supun aprobării CIFGA.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.