Pe scurt
- Guvernul a aprobat programul „Diaspora investește acasă”, cu un buget de 506 milioane de lei, adică 100 de milioane de euro, din care se acordă granturi pentru circa 1.000 de firme noi deschise în România de români plecați în străinătate.
- Grantul acoperă maximum 60% din valoarea creditului de investiții, fără să depășească 200.000 de euro. Creditul poate fi între 5.000 și 500.000 de euro, pe cel mult 10 ani.
- Condiția centrală: asociatul majoritar trebuie să fie cetățean român care a locuit în străinătate cel puțin 12 luni din ultimele 18, iar firma să fie mai nouă de 3 ani. Banii se acordă în perioada 2026-2029, prin Banca de Investiții și Dezvoltare.
Publicat: M. Of. nr. 668 din 12 august 2026
Intră în vigoare: 12 august 2026
Un român plecat de zece ani în Spania sau în Germania care vrea să deschidă o firmă acasă poate primi de la statul român, începând din 12 august 2026, până la 200.000 de euro nerambursabili. Nu ca ajutor social, ci ca grant atașat unui credit de investiții. Hotărârea Guvernului nr. 601/2026 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 668 din 12 august 2026 și aprobă programul de sprijin „Diaspora investește acasă”, mandatând Banca de Investiții și Dezvoltare să îl implementeze. Este a doua schemă majoră de finanțare a mediului privat lansată în această vară, după reașezarea banilor de PNRR pentru digitalizare.
Programul se sprijină pe Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2026 privind instituirea unor măsuri de relansare economică, creșterea investițiilor productive și a competitivității. Din acel act normativ, Guvernul își ia dreptul de a înființa scheme de sprijin și de a mandata o bancă de dezvoltare să le ducă la îndeplinire.
Mecanismul nu este o subvenție directă. Firma merge la o bancă comercială, ia un credit de investiții garantat prin garanția de portofoliu a Băncii de Investiții și Dezvoltare, iar statul, prin Ministerul Finanțelor, plătește apoi o parte din acel credit sub formă de grant de minimis. Cu alte cuvinte, antreprenorul se împrumută, dar rambursează efectiv mai puțin de jumătate din bani. Pentru cei care încă așteaptă actele de cetățenie înainte de a se stabili în țară, Curtea Constituțională a lămurit între timp că noul termen de 2 ani se aplică și dosarelor depuse mai demult.
Convenția dintre Ministerul Finanțelor și Banca de Investiții și Dezvoltare, cea care stabilește regulile operaționale concrete, urmează să fie aprobată prin ordin al ministrului finanțelor în termen de 30 de zile de la publicarea hotărârii. Până atunci, programul există pe hârtie, dar nu se pot depune încă dosare. Intervalul este bun pentru verificări administrative: la schema de minimis pentru stațiunile balneare, trecerea activității pe CAEN Rev. 3 a devenit condiție de admisibilitate a dosarului, cu termen pe 25 septembrie 2026.
Efectele pe care le produce
Nu este singura finanțare deschisă în august firmelor mici: programul elvețian SME Eco-Tech a devenit accesibil și microîntreprinderilor, cu un buget de aproximativ 288,8 milioane de lei.
Grantul poate ajunge la 60% din credit, plafonat la 200.000 de euro. Este nivelul stabilit de articolul 5 alineatul (3). La un credit de 500.000 de euro, maximul programului, grantul rămâne totuși limitat la 200.000 de euro, deci acoperă 40% din investiție. La un credit de 300.000 de euro, grantul poate acoperi 180.000 de euro, adică toți cei 60%.
Contribuția proprie diferă în funcție de vârsta antreprenorului. Pentru proiectele de până la 400.000 de euro, aportul propriu este de 10%, dar scade la 5% dacă cel puțin unul dintre asociații care vin din diaspora are sub 35 de ani. Peste 400.000 de euro, contribuția urcă la 15%, fără excepție de vârstă.
Garanțiile cerute de bancă sunt limitate prin lege. Dacă riscul este acoperit de valoarea bunurilor cumpărate din credit, banca nu mai poate cere altceva decât ipoteca pe acele bunuri, cumulată cu garanția de portofoliu a băncii de dezvoltare, plus, eventual, fidejusiunea. Este o protecție reală pentru un antreprenor care nu are patrimoniu în România.
Creditul poate acoperi și salarii, în limita a 15%. Articolul 4 alineatul (5) permite o componentă suplimentară de cel mult 15% din valoarea proiectului pentru costurile salariale ale personalului necesar punerii în funcțiune a investiției. Este o recunoaștere a faptului că o investiție nouă nu produce nimic fără oameni.
Firma rămâne legată de program trei ani după finalizarea investiției. Activele finanțate trebuie păstrate în patrimoniu, iar majoritatea capitalului social trebuie să rămână la asociatul venit din diaspora. Există o singură portiță: participația poate coborî până la 25% dacă restul se transferă către fonduri de investiții, parteneri strategici locali sau investitori individuali de tip business angel.
Plata se face lunar, în urma centralizatoarelor băncilor. Instituțiile de credit transmit lunar situațiile, Banca de Investiții și Dezvoltare emite dispoziția de plată, iar Ministerul Finanțelor virează sumele în luna următoare. Antreprenorul nu are relație directă cu ministerul.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Până acum, un român din diaspora care voia să investească în țară intra pe aceleași scheme ca oricine altcineva, în special pe programele de garantare pentru întreprinderi mici și mijlocii. Nu exista niciun instrument construit în jurul situației lui specifice: capital acumulat afară, experiență profesională dobândită afară, dar fără istoric bancar și fără garanții în România.
Noutatea de fond este criteriul de eligibilitate legat de domiciliu. Programul cere ca asociatul majoritar să fi avut domiciliul sau reședința în străinătate minimum 12 luni din ultimele 18 luni anterioare cererii de credit. Este prima dată când șederea în afara țării devine, prin ea însăși, o condiție de acces la o finanțare publică pentru afaceri.
A doua schimbare este cerința de pregătire. Asociatul majoritar sau administratorii trebuie să dovedească minimum 9 luni de experiență sau de studii în domeniul în care solicită creditul ori în management. Este un filtru mult mai permisiv decât cele obișnuite la fondurile europene, unde se cer de regulă ani de activitate.
În fine, programul se așază peste schema de ajutor de minimis sub formă de garanții administrată deja de Banca de Investiții și Dezvoltare, care urmează să fie modificată pentru a integra noile condiții. Nu se creează o structură nouă, ci se adaugă o componentă de grant peste un mecanism de garantare existent.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Grantul de până la 60% transformă un credit obișnuit într-o finanțare în care antreprenorul rambursează efectiv mai puțin de jumătate din sumă.
- Limitarea garanțiilor la bunurile cumpărate din credit rezolvă exact problema celui care nu are proprietăți în România.
- Contribuția proprie de numai 5% pentru antreprenorii sub 35 de ani coboară pragul de intrare la un nivel realist pentru cineva la început de drum.
- Includerea costurilor salariale în credit, în limita a 15%, acoperă perioada în care investiția încă nu produce venit.
- Excepția care permite intrarea fondurilor de investiții și a investitorilor de tip business angel lasă loc de creștere, fără să anuleze grantul.
Ce rămâne o problemă
- Programul nu poate fi accesat încă: regulile efective vin prin convenția de implementare, aprobată prin ordin al ministrului finanțelor în termen de 30 de zile.
- Bugetul de 100 de milioane de euro pentru 1.000 de beneficiari înseamnă o medie de 100.000 de euro de firmă, mult sub plafonul de 200.000 anunțat.
- Condiția de a menține controlul asupra firmei timp de trei ani limitează libertatea de a vinde afacerea sau de a aduce un asociat majoritar local.
- Firma trebuie să fie mai nouă de trei ani, deci românii din diaspora care au deja o afacere activă în țară sunt excluși.
- Grantul este ajutor de minimis, ceea ce înseamnă că se cumulează cu alte ajutoare primite de aceeași întreprindere unică și poate epuiza plafonul disponibil.
- O întreprindere unică poate primi grant pentru o singură entitate și o singură facilitate de credit, deci grupurile de firme sunt puternic limitate.
Sfaturi utile
- Verifică întâi vechimea firmei. Dacă societatea a fost înregistrată acum mai mult de 3 ani, nu intri în program, indiferent de restul condițiilor.
- Adună dovada șederii în străinătate din timp. Ai nevoie de minimum 12 luni din ultimele 18 anterioare cererii de credit: certificat de rezidență, contract de muncă sau de închiriere, înregistrare la autoritățile locale.
- Pregătește dovada de experiență sau de studii de 9 luni în domeniul afacerii sau în management. Poate fi adeverință de la angajatorul din străinătate, diplomă sau certificat de formare.
- Calculează contribuția proprie înainte de a alege dimensiunea proiectului. Pragul de 400.000 de euro schimbă aportul de la 10% la 15%, iar diferența se simte imediat în lichidități.
- Dacă ai sub 35 de ani, spune-o băncii din prima discuție. Contribuția proprie se înjumătățește, la 5%, pentru proiectele de până la 400.000 de euro.
- Nu semna un contract cu garanții suplimentare fără să inviți articolul 4 alineatul (4). Dacă bunurile cumpărate din credit acoperă riscul, banca nu poate cere altceva decât ipoteca pe ele și, eventual, fidejusiunea.
- Urmărește publicarea ordinului ministrului finanțelor care aprobă convenția de implementare. Abia acolo vor apărea documentele, termenele și lista intermediarilor financiari participanți.
Întrebări frecvente
Cine poate lua bani prin programul „Diaspora investește acasă”?
Cât poate primi efectiv o firmă?
Ce bani trebuie să pun eu?
Pot vinde firma după ce primesc grantul?
Când pot depune cererea?
Ce garanții îmi poate cere banca?
Pot folosi creditul și pentru salarii?
Analiza redacției
Problema reală pe care o atacă hotărârea nu este lipsa banilor, ci lipsa garanțiilor. Un român care a muncit zece ani în Germania are economii, are meserie și are, de multe ori, un plan de afaceri mai bine gândit decât media pieței, dar nu are în România nici istoric de credit, nici imobil de ipotecat. Art. 4 alin. (4) răspunde exact la asta: dacă bunurile cumpărate din credit acoperă riscul, banca nu mai poate cere altceva. Combinat cu grantul de până la 60% din art. 5 alin. (3), rezultă un produs în care banca își asumă un risc rezidual mic, iar solicitantul intră cu 5% sau 10% din valoarea proiectului. Construcția e coerentă și, spre deosebire de multe scheme, nu inventează o structură nouă: se așază peste schema de garanții deja administrată de BID.
Termenul care se erodează singur este cel mai puțin vizibil dintre toate. Art. 5 alin. (1) promite credite pe maximum 10 ani, dar adaugă imediat o scadență fixă, 31 decembrie 2037, iar art. 1 alin. (3) spune că granturile se acordă în perioada 2026-2029. Puse cap la cap, cele două înseamnă că durata de 10 ani e disponibilă efectiv doar celui care semnează până la finalul lui 2027. Cine prinde ultimul an al programului rămâne cu aproximativ 8 ani de rambursare pentru aceeași investiție, deci cu rate mai mari cu peste 20% la sumă egală. Nimic din act nu leagă durata de anul acordării, așa că avantajul se subțiază de la un an la altul fără ca cineva să anunțe asta.
A doua observație ține de bazele de calcul, care nu sunt aceleași. Contribuția proprie de la art. 4 alin. (1) lit. f) se raportează la „valoarea proiectului”, iar grantul de la art. 5 alin. (3) se raportează la „valoarea creditului”. Între ele se strecoară art. 4 alin. (5), care permite ca până la 15% din valoarea proiectului să intre în credit ca salarii ale personalului necesar punerii în funcțiune. Consecința practică: cei 60% se aplică și peste componenta salarială, deci statul ajunge să suporte, indirect, o parte din fondul de salarii al primelor luni. Poate fi o alegere bună, pentru că exact acolo se rupe o investiție tânără, dar nu e spusă nicăieri ca atare. La capătul opus al scării, pragul minim al creditului e de 5.000 de euro, ceea ce înseamnă un grant de cel mult 3.000 de euro pentru care se deschide totuși un dosar complet de garanție de portofoliu, cu raportare lunară a instituției de credit și dispoziție de plată de la BID.
Ce lipsește nu contrazice nimic, dar decide totul. Termenul de 3 ani din art. 4 alin. (1) lit. d) și e) curge „de la data finalizării investiției”, iar actul nu spune nicăieri ce înseamnă finalizarea: recepția bunurilor, ultima tragere din credit, punerea în funcțiune. De acest moment atârnă și obligația de a păstra activele, și obligația de a păstra majoritatea capitalului social, deci și riscul de a pierde grantul. Definiția a fost lăsată pe seama convenției de implementare, alături de practic toate regulile operaționale, iar convenția se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor în 30 de zile de la publicare.
Ce ar trebui schimbat
- Durata creditului să fie legată de anul acordării, nu de o dată fixă. Formularea „10 ani, dar nu peste 31 decembrie 2037” face ca ultimii intrați în program să primească un produs mai scump. O scadență calculată ca 10 ani de la semnare, sau o dată-limită mutată la 2039, ar păstra aceleași condiții pentru toți beneficiarii celor patru ani de program.
- Definirea momentului „finalizarea investiției” în convenția de implementare. De la el pornesc cei 3 ani de menținere a activelor și a majorității capitalului social. Fără o definiție unică, doi intermediari financiari pot calcula termene diferite pentru același proiect, iar beneficiarul află care era cel corect abia la control.
- Confirmarea explicită că românul deja întors în țară este eligibil. Art. 4 alin. (1) lit. b) acceptă expres și pe cel care „a avut” domiciliul sau reședința în străinătate 12 din ultimele 18 luni, dar art. 1 alin. (1) descrie beneficiarii doar la prezent, ca cetățeni „cu domiciliul sau reședința în străinătate”. O precizare în convenție evită ca un ofițer de credit prudent să respingă exact profilul pe care programul îl vizează.
- Ridicarea pragului minim al creditului sau o procedură simplificată sub un anumit nivel. La 5.000 de euro credit, grantul maxim e de 3.000 de euro, iar costul administrativ al dosarului, al garanției de portofoliu și al raportării lunare se apropie de beneficiu. Fie se urcă pragul, fie se scurtează circuitul pentru sumele mici.
- Raportare publică, nu doar către Ministerul Finanțelor. Art. 7 obligă BID să raporteze exclusiv ministerului, în forma stabilită prin convenție. Un tablou public trimestrial cu numărul de granturi acordate, suma consumată din cele 506 milioane de lei și repartizarea pe județe ar arăta din timp dacă programul merge sau dacă bugetul rămâne neatins, așa cum s-a întâmplat cu alte scheme de sprijin.
- Publicarea listei intermediarilor financiari participanți odată cu ordinul ministrului. Fără ea, un solicitant din străinătate nu are cum să știe la ce bancă să se prezinte și pierde săptămâni întrebând la ghișee care nu au produsul.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 668 din 12 august 2026 16 pagini PDF, 130 KB actul începe la pagina 2
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Hotărârea Guvernului nr. 601/2026 pentru aprobarea programului de sprijin pentru românii din diaspora care doresc să își deschidă afaceri în România „Diaspora investește acasă” și mandatarea Băncii de Investiții și Dezvoltare — S.A. cu implementarea acestuia
EMITENT: Guvernul României
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 12 august 2026, paginile 2-3
GUVERNUL ROMÂNIEI
H O T Ă R Â R E pentru aprobarea programului de sprijin pentru românii din diaspora care doresc să își deschidă afaceri în România „Diaspora investește acasă” și mandatarea Băncii de Investiții și Dezvoltare — S.A. cu implementarea acestuia
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 3 alin. (4) lit. f) și art. 4 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2026 privind instituirea unor măsuri de relansare economică, creșterea investițiilor productive și a competitivității, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
CAPITOLUL I — Dispoziții generale
Art. 1. — (1) Prin prezenta hotărâre se aprobă programul de sprijin pentru românii din diaspora care doresc să își deschidă afaceri în România „Diaspora investește acasă”, denumit în continuare programul, pentru implementarea căruia Banca de Investiții și Dezvoltare — S.A. este mandatată să acționeze în numele și pe seama Ministerului Finanțelor. Prin acest program, societățile nou-înființate, cu capital social deținut în majoritate de cetățeni români cu domiciliul sau reședința în străinătate, pot beneficia de ajutoare de minimis sub formă de grant pentru creditele destinate realizării de investiții, în conformitate cu prezenta hotărâre și cu Schema de ajutor de minimis sub formă de garanții pentru credite de investiții și capital de lucru, destinată IMM-urilor, inclusiv profesii liberale, implementată de Banca de Investiții și Dezvoltare — S.A., care va fi modificată în mod corespunzător.
(2) Între Ministerul Finanțelor și Banca de Investiții și Dezvoltare — S.A., denumită în continuare BID, se încheie o convenție de implementare, care va fi aprobată prin ordin al ministrului finanțelor în termen de 30 de zile de la data publicării prezentului act normativ. Convenția de implementare stabilește condițiile de implementare a programului și detaliază aspectele tehnice și operaționale aferente exercitării mandatului acordat BID prin prezenta hotărâre de a acționa, în numele și pe seama Ministerului Finanțelor, în vederea implementării programului, inclusiv comisionul cuvenit BID pentru executarea mandatului.
(3) Granturile se acordă în perioada 2026-2029, în limita bugetului prevăzut la art. 2 alin. (1).
CAPITOLUL II — Buget, sursă de finanțare și număr de beneficiari
Art. 2. — (1) Bugetul total al programului este în sumă de 506.000.000 lei, echivalentul a 100.000.000 euro, și se utilizează în limita fondurilor anuale aprobate. Cursul de schimb utilizat în vederea stabilirii valorii în euro pentru bugetul total al programului este de 5,06 lei/euro.
(2) Sumele aferente granturilor se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanțelor — Acțiuni generale, cu încadrarea în creditele de angajament și creditele bugetare aprobate cu această destinație. Angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor și plata granturilor se realizează de către Ministerul Finanțelor, în calitate de ordonator principal de credite, exclusiv în baza dispoziției de plată emise de către BID, în baza centralizatoarelor transmise lunar de către instituțiile de credit pe propria răspundere. Dispoziția de plată constituie document justificativ prin care se atestă realitatea și modul de determinare a cuantumului obligației de plată. Sumele aferente granturilor se virează de către Ministerul Finanțelor instituțiilor de credit, în luna următoare pentru sumele aferente lunii precedente.
Art. 3. — Numărul total estimat al întreprinderilor care urmează să beneficieze de granturi în baza programului este de 1.000 de beneficiari.
CAPITOLUL III — Eligibilitate
Art. 4. — (1) Beneficiarii granturilor sunt societățile care îndeplinesc condițiile de eligibilitate din Schema de ajutor de minimis sub formă de garanții pentru credite de investiții și capital de lucru, destinată IMM-urilor, inclusiv profesii liberale, menționată la art. 1, precum și următoarele condiții cumulative:
a) sunt societăți nou-înființate — microîntreprinderi, întreprinderi mici sau mijlocii, care îndeplinesc una dintre următoarele condiții: (i) în cazul în care sunt supuse înregistrării, au fost înființate de mai puțin de 3 ani de la data înregistrării; sau (ii) în cazul în care nu sunt supuse înregistrării, au fost înființate de mai puțin de 3 ani de la începutul activității lor economice sau de la momentul în care devin supuse impozitării pentru activitatea lor economică;
b) asociatul/asociații care deține/dețin, individual sau cumulat, majoritatea capitalului social este/sunt persoană fizică/persoane fizice de cetățenie română, care are/au în prezent sau a/au avut domiciliul sau reședința în străinătate pentru minimum 12 luni din ultimele 18 luni anterioare depunerii cererii de credit;
c) asociatul/asociații care deține/dețin majoritatea capitalului social și/sau administratorii societății fac dovada unei experiențe sau pregătiri/studii de minimum 9 luni în domeniul de activitate în care solicită creditul sau în activitatea de management;
d) se obligă să mențină în patrimoniu activele finanțate din credit timp de 3 ani de la data finalizării investiției;
e) se angajează ca, timp de trei ani de la data finalizării investiției, majoritatea capitalului social să fie deținută de către asociatul/asociații menționat/menționați la lit. b); prin excepție, participația acestuia/acestora poate fi redusă până la 25%, în cazul în care acțiunile sau părțile sociale pe care le deține/dețin se transferă către fonduri de investiții sau parteneri strategici locali, inclusiv investitori individuali — business angels, dacă investiția este menținută pe perioada prevăzută la lit. d);
f) fac dovada deținerii unei contribuții financiare proprii, care va fi efectiv utilizată pentru implementarea proiectului, după cum urmează: (i) pentru proiectele de investiții în valoare de maximum 400.000 euro/echivalent lei, contribuția financiară proprie va fi de 10% din valoarea proiectului, cu excepția societăților nou-înființate în care cel puțin unul dintre asociații prevăzuți la lit. b) este antreprenor sub 35 de ani, pentru care contribuția financiară proprie va fi de 5% din valoarea proiectului; (ii) pentru proiectele de investiții a căror valoare depășește suma de 400.000 euro/echivalent lei, contribuția financiară proprie va fi de 15% din valoarea proiectului;
g) solicită credite de investiții pentru activitățile eligibile, conform Schemei de ajutor de minimis sub formă de garanții pentru credite de investiții și capital de lucru, destinată IMM-urilor, inclusiv profesii liberale, care vor fi desfășurate în România.
(2) Beneficiarii care fac parte dintr-o întreprindere unică pot primi grant pentru o singură entitate din componența întreprinderii unice și pentru o singură facilitate de credit.
(3) Creditele de investiții prevăzute la alin. (1) lit. g) se acordă în funcție de criteriile specifice prevăzute în normele și procedurile interne de creditare ale intermediarilor financiari, cu respectarea prevederilor Schemei de ajutor de minimis sub formă de garanții pentru credite de investiții și capital de lucru, destinată IMM-urilor, inclusiv profesii liberale, și ale convențiilor de garantare privind garanția de portofoliu pentru IMM.
(4) Dacă riscul de credit al intermediarilor financiari este acoperit, conform normelor prudențiale interne ale acestora, prin valoarea bunurilor finanțate din creditele de investiții prevăzute la alin. (3), intermediarii financiari nu pot solicita beneficiarilor constituirea altor garanții în afară de: a) ipoteca asupra activelor mobile sau imobile achiziționate prin credit, constituită în condițiile legii, cumulată cu garanția de portofoliu emisă de BID; b) fidejusiunea, în condiții legii.
(5) Creditele de investiții prevăzute la alin. (3) pot conține și o componentă suplimentară, de maximum 15% din valoarea proiectului de investiții, alocată acoperirii costurilor salariale aferente personalului necesar pentru implementarea și operaționalizarea investiției.
Art. 5. — (1) Valoarea minimă a unui credit de investiții prevăzut la art. 4 alin. (1) lit. g) este de 5.000 euro/echivalent lei, iar durata maximă a creditului este de 10 ani, fără ca scadența finală să depășească data de 31 decembrie 2037.
(2) Valoarea maximă a unui credit de investiții prevăzut la art. 4 alin. (1) lit. g) este de 500.000 euro/echivalent lei.
(3) Nivelul grantului este maximum 60% din valoarea creditului, fără să depășească suma maximă de 200.000 euro/echivalent lei.
CAPITOLUL IV — Implementare și raportare
Art. 6. — (1) Acordarea și monitorizarea componentei de grant se realizează în condițiile prevăzute de convenția de implementare și de convențiile de garantare privind garanția de portofoliu pentru IMM, încheiate cu intermediarii financiari.
(2) Pentru a integra condițiile programului, Schema de ajutor de minimis sub formă de garanții pentru credite de investiții și capital de lucru, destinată IMM-urilor, inclusiv profesii liberale, și convențiile de garantare privind garanția de portofoliu pentru IMM va fi modificată de BID, ulterior aprobării prezentei hotărâri.
Art. 7. — BID transmite Ministerului Finanțelor raportări privind modul de executare a mandatului acordat prin prezenta hotărâre, în modalitatea și forma stabilite în convenția de implementare.
PRIM-MINISTRU, ILIE-GAVRIL BOLOJAN
Contrasemnează: p. Ministrul finanțelor, Mihai Diaconu, secretar de stat
București, 6 august 2026. Nr. 601.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.