Pe scurt

  • Guvernul a înlocuit integral lista instituțiilor care răspund de infrastructurile critice ale țării. Sunt rețelele și instalațiile fără de care viața de zi cu zi se oprește: curentul, gazele, apa, hrana, spitalele, transporturile, comunicațiile, băncile. Tabelul are 12 sectoare și 21 de instituții, iar în dreptul fiecărui sector scrie cine răspunde. Vizați direct sunt operatorii publici și privați din aceste sectoare, pentru că instituția trecută în dreptul sectorului lor este cea care îi poate chema în procedura prin care o rețea sau o instalație e declarată infrastructură critică.
  • Dispare al doilea nivel, cel al infrastructurilor critice europene. Noțiunea a ieșit din dreptul românesc la 2 decembrie 2024, odată cu Legea nr. 294/2024 privind reziliența entităților critice. Anexa hotărârii a mai păstrat 653 de zile o listă separată pentru acest nivel, iar titlul a continuat tot atâta timp să vorbească despre infrastructuri „naționale și europene”. Ambele se curăță de la 16 septembrie 2026.
  • În tabel, aproape nimic nu se mută. La 11 dintre cele 12 poziții se schimbă doar numele ministerelor, după reorganizarea guvernamentală din decembrie 2024. Singura completare de fond e la poziția 10, „spațiu și cercetare”, unde intră Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Acesta ajunge astfel în 4 din cele 12 sectoare, mai mult decât orice altă instituție din listă.
Act: Hotărârea Guvernului nr. 724 din 11 septembrie 2026 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 35/2019 pentru desemnarea autorităților publice responsabile în domeniul protecției infrastructurilor critice naționale și europene
Publicat: M. Of. nr. 788 din 16 septembrie 2026
Intră în vigoare: 16 septembrie 2026, data publicării

De la 16 septembrie 2026, tabelul care spune ce instituție a statului răspunde de protecția fiecărei rețele vitale a țării arată altfel. Guvernul a înlocuit integral anexa Hotărârii Guvernului nr. 35/2019, actul care împarte între ministere și servicii răspunderea pentru cele 12 sectoare considerate critice, de la energie și apă până la transporturi, sănătate și sistemul financiar. Miza nu este teoretică: în august și septembrie 2026, ca să nu rămână fără apă de răcire centrala nucleară de la Cernavodă, statul a schimbat de două ori soluția tehnică din albia Dunării, iar instituția care poartă răspunderea pentru sectorul energetic este tocmai cea trecută pe prima poziție a acestei liste.

Hotărârea are un singur articol, cu două puncte. Primul rescrie titlul hotărârii din 2019, din care scoate cuvintele „și europene”. Al doilea înlocuiește anexa cu una nouă. Documentul a fost adoptat în ședința de Guvern din 11 septembrie 2026 și poartă semnătura prim-ministrului Ilie-Gavril Bolojan, contrasemnat de ministrul afacerilor interne, prin secretar de stat, de ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului și de ministrul educației și cercetării.

Expresia „autoritate publică responsabilă” are un înțeles precis, dat de art. 3 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2010. Este instituția publică ce răspunde de activitățile din domeniile corespunzătoare unui sector de infrastructură critică. Ce face ea, practic: identifică rețelele și instalațiile care ar putea intra în categorie, potrivit art. 9 din ordonanță, apoi propune Ministerului Afacerilor Interne, prin Centrul Național de Coordonare a Protecției Infrastructurilor Critice, desemnarea lor. Desemnarea se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iar proprietarul sau operatorul este înștiințat în 10 zile de la intrarea în vigoare a actului de desemnare.

Pentru o firmă sau o regie din aceste sectoare, lista nu este o formalitate. Art. 9 alin. (6) din aceeași ordonanță obligă persoanele juridice de drept public sau privat care furnizează servicii esențiale de interes național să participe, la cererea autorității responsabile sau a Ministerului Afacerilor Interne, la procesul de identificare și desemnare. Cine sună la ușă este scris în tabelul înlocuit acum.

Efectele pe care le produce

Noua listă păstrează cele 12 sectoare și ordinea lor. Sectorul energetic rămâne în răspunderea Secretariatului General al Guvernului și a Ministerului Energiei. Tehnologia informației și comunicațiilor revine Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, împreună cu Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul de Informații Externe și Serviciul Român de Informații. Apa, pădurile și mediul rămân la Ministerul Sănătății și la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Alimentația și agricultura merg la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și la Ministerul Sănătății. Sănătatea rămâne la Ministerul Sănătății și la Ministerul Apărării Naționale.

Mai departe, securitatea națională strânge nouă instituții pe aceeași poziție, administrația rămâne la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, transporturile la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, industria la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului împreună cu Ministerul Energiei, spațiul și cercetarea la Agenția Spațială Română, Ministerul Educației și Cercetării și același minister al economiei, sectorul financiar-bancar la Ministerul Finanțelor și la Banca Națională a României, iar cultura la Ministerul Culturii.

Efectul practic pentru un operator este schimbarea destinatarului. O firmă de comunicații electronice, un centru de date sau un furnizor de servicii publice electronice avea în listă, până la 16 septembrie 2026, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, minister care nu mai există sub această denumire din decembrie 2024. De acum, interlocutorul scris în anexă este ministerul economiei și digitalizării. La fel, o entitate din sectorul spațial are de acum trei instituții în dreptul sectorului, nu două, pentru că ministerul economiei a fost adăugat lângă Agenția Spațială Română și ministerul educației.

Pe nivelul european, hotărârea nu face decât să confirme o realitate mai veche. Legea nr. 294/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 1189 din 29 noiembrie 2024 și intrată în vigoare la 2 decembrie 2024, a abrogat definiția infrastructurii critice europene din art. 3 lit. b) al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2010 și a scos din aceasta capitolele care priveau procedura europeană. Tot ea a abrogat articolele 1 până la 3 și anexele Hotărârii Guvernului nr. 683/2016, actul prin care fuseseră desemnate efectiv infrastructurile critice europene din România. Iar art. 25 alin. (2) din lege prevede că trimiterile la noțiunea de infrastructură critică europeană din actele normative aflate în vigoare se citesc ca trimiteri la infrastructura critică națională.

Hotărârea nu creează nicio obligație nouă, nu prevede niciun termen și nicio sancțiune. Nu cere niciunei instituții să reia desemnările făcute până acum și nu schimbă statutul infrastructurilor deja desemnate ca fiind critice naționale. Cheltuială bugetară nu apare, pentru că nu se înființează și nu se desființează nicio structură.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Forma în vigoare până la 16 septembrie 2026 era cea dată de Hotărârea Guvernului nr. 656 din 16 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 620 din 24 iunie 2021, singura modificare pe care actul din 2019 a suferit-o în șapte ani și jumătate. Comparația se face, așadar, cu acea formă, nu cu textul publicat în 1 februarie 2019.

Poziție cu poziție, schimbările sunt puține. La poziția 2, tehnologia informației și comunicațiilor, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării este înlocuit cu Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. La pozițiile 6 și 9, securitate națională și industrie, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului devine același minister al economiei și digitalizării. La poziția 10, spațiu și cercetare, ministerul cercetării iese, Ministerul Educației devine Ministerul Educației și Cercetării, iar ministerul economiei și digitalizării este adăugat. Pozițiile 1, 3, 4, 5, 7, 8, 11 și 12 rămân neschimbate, literă cu literă.

Primele trei operațiuni sunt doar redenumiri. Ele vin din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 1319 din 24 decembrie 2024, prin care domeniile digitalizare, inovare și comunicații au trecut de la ministerul cercetării la ministerul economiei, iar Ministerul Educației a devenit Ministerul Educației și Cercetării. A patra este o completare reală: ministerul economiei intră în sectorul spațial pentru că, prin Hotărârea Guvernului nr. 189/2025 privind organizarea și funcționarea sa, i-au revenit atribuții în domeniu, de la înrolarea instituțiilor publice în sistemele satelitare europene IRIS2 și GOVSATCOM până la administrarea coordonatelor orbitale alocate României prin convenții internaționale.

A doua schimbare, mai mare decât toate cele de mai sus, este ștergerea punctului 1.2 din anexă. Acolo stătea o listă separată, de două poziții, pentru infrastructurile critice europene: sectorul energetic, în răspunderea Secretariatului General al Guvernului și a Ministerului Energiei, și sectorul transporturi, în răspunderea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Odată cu ea dispare și nota care lega lista de Directiva 2008/114/CE, directiva abrogată în 2022 de Directiva (UE) 2022/2557 privind reziliența entităților critice.

Rămâne o singură notă, cea care spune că fiecare autoritate își desemnează infrastructurile critice numai în subsectorul corespondent. Față de forma din 2021, ea primește o trimitere în plus, la anexa nr. 1 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2010. Trimiterea era necesară, pentru că subsectoarele nu mai figurează în anexa hotărârii din 2021 încoace, când coloana lor a fost eliminată. Cine vrea să vadă ce intră în fiecare sector le găsește acum doar în ordonanță, la anexa nr. 1 punctul 1.1.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Rămâne un singur tabel, nu două. Cine caută cine răspunde de un sector citește o listă, nu una națională și una europeană care se suprapuneau parțial și în care aceleași instituții apăreau de două ori.
  • Denumirile ministerelor corespund în sfârșit cu ministerele care există. Până la 16 septembrie 2026, anexa numea două ministere desființate sub acele denumiri încă din 24 decembrie 2024.
  • Sectorul spațial primește ministerul care deține efectiv atribuțiile. Coordonatele orbitale ale României și înrolarea instituțiilor în sistemele satelitare europene sunt, prin Hotărârea Guvernului nr. 189/2025, în sarcina ministerului economiei și digitalizării, care până acum nu figura în dreptul sectorului.
  • Nu apare nicio obligație nouă pentru nimeni, niciun termen și nicio sancțiune, deci actul nu cere operatorilor din cele 12 sectoare nicio adaptare și nicio cheltuială.
  • Fondul rămâne neatins. Aceleași instituții răspund de aceleași sectoare, așa că desemnările de infrastructuri făcute până acum nu trebuie reluate și nu era nevoie de o perioadă de tranziție.

Ce rămâne o problemă

  • Corectura vine la 653 de zile după ce noțiunea de infrastructură critică europeană a ieșit din lege și la 631 de zile după ce ministerele și-au schimbat numele. Aproape 21 de luni, un act oficial al statului a numit responsabile două ministere inexistente.
  • Articolul unic al hotărârii din 2019 rămâne neatins și continuă să desemneze autorități „în domeniul protecției infrastructurilor critice naționale și europene”, deși titlul, curățat acum, și anexa, înlocuită acum, vorbesc doar despre cele naționale.
  • Nota cere fiecărei autorități să lucreze numai în subsectorul corespondent, dar nici anexa hotărârii, care nu mai are coloană de subsectoare din 2021, nici anexa ordonanței, care leagă subsectoarele de sectoare, nu spun care instituție acoperă care subsector.
  • Niciun sector nu are o instituție coordonatoare. La securitate națională sunt listate nouă instituții pe același rând, la tehnologia informației patru, iar textul nu spune cine deschide procedura și cine răspunde primul.
  • Preambulul invocă numai art. 108 din Constituție. Hotărârea din 2019 invoca în plus art. 62 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2010, textul care spune că autoritățile responsabile se stabilesc prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Afacerilor Interne, prin centrul său de coordonare.

Sfaturi utile

  1. Dacă administrezi o rețea, o instalație sau un sistem dintr-unul din cele 12 sectoare, caută-ți sectorul în tabel. Instituția din dreptul lui este cea care te poate chema în procedura de identificare, iar participarea nu e opțională: art. 9 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2010 o prevede ca obligație.
  2. Dacă până acum corespondența pe acest subiect mergea la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării sau la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, destinatarul scris în anexă este de la 16 septembrie 2026 Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
  3. Subsectoarele nu mai sunt în anexa hotărârii. Le găsești la anexa nr. 1 punctul 1.1 din ordonanța din 2010, unde sectorul energetic are patru subsectoare, tehnologia informației șase, securitatea națională cinci, iar sectorul financiar-bancar cinci.
  4. Nu confunda cele două regimuri. Infrastructura critică națională se desemnează după ordonanța din 2010, prin hotărâre a Guvernului. Entitatea critică se identifică după Legea nr. 294/2024, iar lista ei se aprobă prin decizie a prim-ministrului. Sunt proceduri și liste diferite, chiar dacă privesc deseori aceleași companii.
  5. Dacă ai o infrastructură desemnată înainte de decembrie 2024 ca fiind critică europeană, verifică-i statutul. Articolele 1 până la 3 și anexele Hotărârii Guvernului nr. 683/2016, actul care făcuse acele desemnări, au fost abrogate de la 2 decembrie 2024.
  6. Nu aștepta o notificare din partea statului pe baza acestei hotărâri. Termenul de 10 zile prevăzut de art. 10 alin. (8) din ordonanță privește informarea proprietarului la desemnarea unei infrastructuri, nu schimbarea de nume a instituției care răspunde de sector.

Întrebări frecvente

Ce înseamnă, pe înțelesul tuturor, infrastructură critică?
Este un element, un sistem sau o componentă aflată pe teritoriul țării, esențială pentru menținerea funcțiilor vitale ale societății, a sănătății, siguranței și bunăstării oamenilor, și a cărei oprire sau distrugere ar avea un impact semnificativ la nivel național. În practică: centrale și rețele electrice, conducte de gaze, stații de tratare a apei, spitale mari, noduri de transport, rețele de comunicații, sisteme de plăți. Definiția e la art. 3 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2010.
Ce face concret instituția trecută în dreptul sectorului meu?
Identifică rețelele și instalațiile din sector care îndeplinesc criteriile de infrastructură critică, stabilește prin ordin propriu criteriile sectoriale și pragurile de la care o infrastructură devine critică și propune Ministerului Afacerilor Interne, prin Centrul Național de Coordonare a Protecției Infrastructurilor Critice, desemnarea lor. Desemnarea se face apoi prin hotărâre a Guvernului.
De ce dispar infrastructurile critice europene?
Pentru că nivelul european a fost înlocuit cu un regim nou. Directiva (UE) 2022/2557 privind reziliența entităților critice a abrogat Directiva 2008/114/CE, pe care se sprijinea categoria, iar România a transpus-o prin Legea nr. 294/2024. De la 2 decembrie 2024, definiția infrastructurii critice europene nu mai există în dreptul românesc, iar trimiterile la ea din actele aflate în vigoare se citesc ca trimiteri la infrastructura critică națională.
Cine răspunde acum de sectorul energetic?
Secretariatul General al Guvernului și Ministerul Energiei, la poziția 1 din anexă. Aceleași două instituții răspundeau și înainte de 16 septembrie 2026, iar tot ele figurau și pe lista europeană ștearsă acum. Ministerul Energiei apare a doua oară la poziția 9, industrie, alături de ministerul economiei.
Ce s-a schimbat pentru o firmă din comunicații sau din servicii informatice?
Doar numele instituției cu care are de-a face. Sectorul tehnologia informației și comunicațiilor era și rămâne în răspunderea a patru instituții, dintre care trei sunt Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul de Informații Externe și Serviciul Român de Informații. A patra era ministerul cercetării și digitalizării, iar acum este ministerul economiei și digitalizării.
Unde găsesc subsectoarele, dacă anexa nu le mai are?
În anexa nr. 1 punctul 1.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2010. Acolo fiecare dintre cele 12 sectoare este împărțit în subsectoare, de exemplu energia electrică, petrolul, gazele naturale și resursele minerale pentru sectorul energetic. Coloana aceasta a existat în anexa hotărârii până în iunie 2021, când a fost scoasă.
Hotărârea îmi creează vreo obligație nouă sau vreun termen?
Nu. Actul modifică titlul unei hotărâri și înlocuiește o anexă cu lista instituțiilor responsabile. Nu impune nicio obligație nouă operatorilor, nu fixează niciun termen și nu prevede nicio sancțiune. Obligațiile rămân cele din ordonanța din 2010 și din Legea nr. 294/2024.

Erori și neconcordanțe în textul publicat

  • Anexă, nota finală. Nota spune că fiecare autoritate publică responsabilă își desemnează infrastructurile critice naționale „exclusiv în subsectorul corespondent, potrivit art. 9 alin. (6) și anexei nr. 1” din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2010. Art. 9 alin. (6) din ordonanță reglementează însă altceva: obligația persoanelor juridice de drept public sau privat care furnizează servicii esențiale de a participa, la solicitarea autorităților responsabile sau a Ministerului Afacerilor Interne, la procesul de identificare și desemnare. Regula de competență pe care nota o invocă nu se află nici acolo, nici în anexa nr. 1, care așază subsectoarele pe sectoare, nu pe instituții; cuvântul „exclusiv” nu apare nicăieri în ordonanță. Consecința se vede la poziția 6, securitate națională, unde anexa listează nouă instituții pentru cinci subsectoare: din act nu se poate stabili care instituție acoperă care subsector, deci nici cine poate propune desemnarea unei anumite infrastructuri.

Analiza redacției

Problema pe care hotărârea o rezolvă este reală și simplă de descris: până la 16 septembrie 2026, un act normativ în vigoare numea drept responsabile pentru rețelele vitale ale țării două ministere care nu mai existau sub acele denumiri și păstra o listă separată pentru o categorie juridică desființată. Curățenia era necesară. Ceea ce merită privit este ceasul. Noțiunea de infrastructură critică europeană a ieșit din dreptul românesc la 2 decembrie 2024, iar ministerele și-au schimbat numele la 24 decembrie 2024. Au trecut 653, respectiv 631 de zile până la publicare. Termenul european de transpunere a directivei expirase și mai devreme, la 17 octombrie 2024, cu 699 de zile înainte. Când dosarul s-a pus totuși în mișcare, a mers foarte repede: potrivit avizului Consiliului Legislativ nr. 799, cererea a fost înregistrată la 10 septembrie 2026, avizul favorabil a fost dat a doua zi, iar Guvernul a adoptat hotărârea în aceeași zi de 11 septembrie. Șase zile de la cerere la publicare, după aproape douăzeci și două de luni de așteptare.

Observația care nu se vede citind actul de la cap la coadă privește ce a rămas pe dinafară. Hotărârea modifică titlul actului din 2019 și îi înlocuiește anexa, dar nu atinge singura lui dispoziție. Articolul unic al Hotărârii Guvernului nr. 35/2019 continuă să spună că se desemnează autorități publice responsabile „în domeniul protecției infrastructurilor critice naționale și europene”, exact formularea pe care acest act o scoate din titlu și din anexă. Rezultatul, după 16 septembrie 2026, este un act cu trei etaje care nu mai spun același lucru: un titlu despre infrastructuri naționale, un articol despre infrastructuri naționale și europene și o anexă care le acoperă doar pe cele naționale. Juridic, situația se rezolvă, pentru că art. 25 alin. (2) din Legea nr. 294/2024 prevede că trimiterile la noțiunea europeană se citesc ca trimiteri la cea națională. Dar tocmai acel text a fost invocat ca temei pentru curățarea titlului, ceea ce face omisiunea din articol greu de explicat: aceeași rațiune se aplica identic ambelor formulări.

A doua observație vine din preambul. Hotărârea din 2019 fusese adoptată în temeiul art. 108 din Constituție și al art. 62 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2010, adică al textului care spune că autoritățile publice responsabile se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne, prin Centrul Național de Coordonare a Protecției Infrastructurilor Critice. Hotărârea de acum, care schimbă tocmai lista acelor autorități, invocă numai art. 108 din Constituție. Ministerul Afacerilor Interne contrasemnează, prin secretar de stat, dar din text nu se vede nicăieri propunerea pe care legea o cere. Este o diferență de tehnică legislativă între două acte care fac același lucru, la șapte ani distanță, și singurul lucru care se pierde este urma procedurii.

În fine, o cifră care iese din numărarea tabelului. Cele 12 sectoare adună 32 de mențiuni de instituții, adică 21 de instituții distincte, cu o medie de 2,7 pe sector. Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului apare la patru poziții, tehnologia informației, securitate națională, industrie și spațiu și cercetare, mai mult decât orice altă instituție din listă. Ministerul Sănătății urmează cu trei. La celălalt capăt, Ministerul Afacerilor Interne, instituția care coordonează întregul sistem prin centrul său specializat și căreia i se propun toate desemnările, apare exact o dată, la securitate națională. Iar trei sectoare, administrația, transporturile și cultura, au o singură instituție responsabilă, în timp ce securitatea națională are nouă, fără ca vreun rând din act să spună care dintre ele conduce.

Ce ar trebui schimbat

  • Modifică și articolul unic al Hotărârii Guvernului nr. 35/2019, nu doar titlul și anexa. Un al treilea punct, de un rând, ar elimina din dispozitiv cuvintele „și europene”. Efectul practic: cititorul nu ar mai avea nevoie să cunoască art. 25 alin. (2) din Legea nr. 294/2024 ca să înțeleagă că hotărârea nu mai desemnează pe nimeni pentru un nivel european care nu mai există.
  • Corectează trimiterea din nota anexei. Regula potrivit căreia o autoritate lucrează numai în subsectorul ei nu se găsește în art. 9 alin. (6) din ordonanța din 2010, care reglementează obligația operatorilor de a participa la identificare. Efectul practic: limita de competență ar deveni verificabilă, iar o instituție care refuză să se ocupe de o infrastructură ar putea arăta textul pe care se sprijină.
  • Spune explicit dacă exclusivitatea se citește la nivelul sectorului sau al subsectorului. Cel mai simplu ar fi revenirea coloanei de subsectoare, eliminată în 2021. Efectul practic: la securitate națională, unde nouă instituții stau pe același rând, s-ar ști cine poate propune desemnarea unei infrastructuri de frontieră și cine a uneia din penitenciare.
  • Desemnează, pentru fiecare sector cu mai multe instituții, una coordonatoare. Efectul practic: la un incident în sectorul comunicațiilor, unde figurează patru instituții, ar exista un singur punct de intrare pentru operator și o singură instituție care răspunde de termene, nu patru în paralel.
  • Invocă în preambul art. 62 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2010 și menționează propunerea Ministerului Afacerilor Interne. Efectul practic: din chiar textul publicat s-ar vedea că procedura specială prevăzută de lege a fost urmată, nu doar competența generală a Guvernului de a emite hotărâri.
  • Actualizează lista odată cu reorganizarea care o face necesară, nu la 21 de luni după. Ordonanța de urgență nr. 153/2024 cerea ministerelor reorganizate să propună în 30 de zile actele pentru propria organizare. Efectul practic: nu ar mai exista perioade lungi în care un act în vigoare desemnează responsabile instituții care nu mai poartă acel nume.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

M. Of. nr. 788 din 16 septembrie 2026 8 pagini PDF, 82 KB actul începe la pagina 5

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

Hotărârea Guvernului nr. 724 din 11 septembrie 2026 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 35/2019 pentru desemnarea autorităților publice responsabile în domeniul protecției infrastructurilor critice naționale și europene

EMITENT: Guvernul României

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 16 septembrie 2026

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

H O T Ă R Â R E pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 35/2019 pentru desemnarea autorităților publice responsabile în domeniul protecției infrastructurilor critice naționale și europene

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. — Hotărârea Guvernului nr. 35/2019 pentru desemnarea autorităților publice responsabile în domeniul protecției infrastructurilor critice naționale și europene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2019, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Titlul va avea următorul cuprins:

„H O T Ă R Â R E pentru desemnarea autorităților publice responsabile în domeniul protecției infrastructurilor critice naționale”

2. Anexa se înlocuiește cu anexa la prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

ILIE-GAVRIL BOLOJAN

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, Angelica Fădor, secretar de stat

Ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, Ambrozie-Irineu Darău

Ministrul educației și cercetării, Mihai Dimian

București, 11 septembrie 2026.

Nr. 724.

ANEXĂ

(Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 35/2019)

L I S T A autorităților publice responsabile în domeniul protecției infrastructurilor critice naționale

Nr. crt. Autoritatea publică responsabilă Sectorul
1. Secretariatul General al Guvernului
Ministerul Energiei		 Energetic
2. Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului
Serviciul de Telecomunicații Speciale
Serviciul de Informații Externe
Serviciul Român de Informații		 Tehnologia informației și comunicațiilor
3. Ministerul Sănătății
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor		 Apă, păduri și mediu
4. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor
Ministerul Sănătății		 Alimentație și agricultură
5. Ministerul Sănătății
Ministerul Apărării Naționale		 Sănătate
6. Secretariatul General al Guvernului
Ministerul Apărării Naționale
Ministerul Afacerilor Interne
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului
Ministerul Justiției
Serviciul Român de Informații
Serviciul de Informații Externe
Serviciul de Telecomunicații Speciale
Serviciul de Protecție și Pază		 Securitate națională
7. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Administrație
8. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Transporturi
9. Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului
Ministerul Energiei		 Industrie
10. Agenția Spațială Română
Ministerul Educației și Cercetării
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului		 Spațiu și cercetare
11. Ministerul Finanțelor
Banca Națională a României		 Financiar-bancar
12. Ministerul Culturii Cultură și patrimoniu cultural național

N O T Ă:

Fiecare autoritate publică responsabilă își desemnează infrastructurile critice naționale exclusiv în subsectorul corespondent, potrivit art. 9 alin. (6) și anexei nr. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 18/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 16 septembrie 2026, paginile 5-6.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.