Pe scurt
- Un șofer amendat pentru depășirea vitezei cu peste 50 km/h a încercat să scape de sancțiune susținând că nicio lege nu reglementează pregătirea polițistului care operează radarul.
- Curtea Constituțională i-a respins excepția ca inadmisibilă: ce reclamă el nu este un text neconstituțional, ci lipsa unui text, adică o omisiune de reglementare.
- Concluzia practică pentru șoferi: argumentul nu funcționează în instanță. Amenda din clasa a IV-a și suspendarea de 90 de zile rămân, iar completarea legii ține de Parlament, nu de Curte.
Publicat: M. Of. nr. 692 din 21 august 2026
Pronunțată: 5 februarie 2026
Ideea că amenda pentru viteză poate fi anulată pentru că legea nu spune ce pregătire trebuie să aibă polițistul care ține radarul tocmai a fost respinsă de Curtea Constituțională. Prin Decizia nr. 102 din 5 februarie 2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 692 din 21 august 2026, Curtea a respins ca inadmisibilă excepția ridicată într-un dosar de la Judecătoria Târgu Mureș, într-o plângere contravențională împotriva unui proces-verbal de sancționare. Este același text de lege pe care Curtea l-a analizat și în vara aceasta, când a stabilit că cele 90 de zile fără permis rămân fixe și niciun judecător nu le poate scurta. O decizie mai recentă a Curții, tot despre infracțiuni rutiere, lămurește un alt reper temporal: la infracțiunea de conducere sub influența alcoolului, prevăzută de art. 336 din Codul penal, alcoolemia se stabilește prin raportare la momentul conducerii, nu la ora recoltării probelor biologice, așa cum arată Decizia CCR nr. 136/2026.
Textul în discuție este art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. El prevede amenda din clasa a IV-a de sancțiuni și suspendarea dreptului de a conduce pentru 90 de zile în cazul depășirii cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv, constatată cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Argumentul șoferului pornea de la un fapt real. Ordinul nr. 301 din 23 noiembrie 2005, prin care Biroul Român de Metrologie Legală aprobase norma de metrologie legală NML 021-05 privind cinemometrele, a fost abrogat în 2009 prin Ordinul nr. 187. De aici, susținea el, ar fi rămas un gol: nu mai există un act care să impună o pregătire și o examinare a polițistului care operează aparatul, deci judecătorul nu are cum să îi verifice calificarea.
Nu e singura amendă contestată prin excepție de neconstituționalitate în această perioadă: prin Decizia nr. 700/2025, Curtea a confirmat textele care stabilesc amenzile din starea de alertă și a arătat că hotărârile de Guvern nu pot fi atacate pe această cale.
Efectele pe care le produce
Primul efect este că textul rămâne neschimbat și pe deplin aplicabil. Respingerea ca inadmisibilă înseamnă că sancțiunea pentru depășirea vitezei cu peste 50 km/h continuă să se aplice exact în forma din ordonanță.
Al doilea efect este de metodă. Curtea a explicat că nemulțumirea autorului privește o lipsă de reglementare, nu conținutul textului atacat. O omisiune legislativă nu poate fi cenzurată pe calea excepției de neconstituționalitate, pentru că instanța constituțională nu poate adăuga la lege.
Al treilea efect ține de motivare. Curtea a arătat că sesizările adresate ei trebuie motivate, potrivit art. 10 alin. (2) coroborat cu art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, iar ea nu se poate substitui autorului excepției pentru a formula în locul lui motivele de neconstituționalitate.
Al patrulea efect este cel al separației puterilor. Ceea ce cerea autorul, adică reglementarea condițiilor de specializare a agenților constatatori care operează aparatele omologate, presupune un act de legiferare. Potrivit art. 61 din Constituție și art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, asta ține de Parlament.
Al cincilea efect este practic, pentru dosarele de plângere contravențională. Decizia fiind definitivă și general obligatorie, apărarea construită pe lipsa unei norme despre pregătirea polițistului nu mai are perspective la instanțele de fond. Argumentul că detaliile tehnice ar trebui scrise în lege a fost respins și în materie penală: procedura de stabilire a alcoolemiei poate rămâne în ordin de ministru.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
În drept, nimic. Ordonanța de urgență nr. 195/2002 rămâne exact cum era, iar clasa de sancțiune și cele 90 de zile de suspendare se aplică mai departe.
Ce se schimbă este soarta unui argument care circula în plângerile contravenționale. Până acum, absența unei norme despre calificarea polițistului putea fi invocată ca motiv de nelegalitate a procesului-verbal. Curtea nu spune că golul nu există, ci că el nu se repară la Curtea Constituțională.
A doua schimbare ține de poziția Ministerului Public, consemnată în decizie. Procurorul a arătat că nu există în concret un vid legislativ, de vreme ce legea trimite expres la mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, iar lipsa unor norme inferioare legii, într-o materie conexă, nu atrage neconstituționalitatea legii.
Ce nu se schimbă sunt căile obișnuite de apărare într-o plângere contravențională. Verificarea metrologică a aparatului, buletinul de verificare, condițiile de amplasare și modul concret de constatare rămân chestiuni pe care instanța de fond le poate cerceta, pentru că țin de aplicarea legii, nu de constituționalitatea ei.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Închide, cu o motivare clară, un argument repetat în plângerile contravenționale, ceea ce scurtează procesele care porneau de la el.
- Reamintește că o sesizare la Curtea Constituțională trebuie motivată în concret, nu doar semnalată ca nemulțumire.
- Delimitează corect rolurile: dacă lipsește o regulă, ea se cere Parlamentului, nu instanței constituționale.
- Lasă intacte apărările reale ale șoferului, legate de omologarea și verificarea metrologică a aparatului, care se discută la instanța de fond.
Ce rămâne o problemă
- Golul semnalat de autorul excepției rămâne acolo: după abrogarea din 2009, nu există o normă publică despre pregătirea și examinarea polițistului care operează cinemometrul.
- Curtea nu se pronunță dacă golul e o problemă reală sau nu, ci doar că nu îl poate rezolva ea, deci discuția rămâne fără un răspuns de fond.
- Decizia vine la aproape cinci ani după sesizarea din 2021, interval în care argumentul a fost folosit în instanțe fără o clarificare.
- Pentru un șofer fără avocat, distincția dintre text neconstituțional și omisiune de reglementare rămâne greu de sesizat, iar excepția prost formulată se pierde din start.
Sfaturi utile
- Dacă ai o plângere contravențională pe rol, nu construi apărarea pe lipsa unei norme despre pregătirea polițistului. Curtea a spus limpede că nu e o critică de neconstituționalitate.
- Cere în instanță buletinul de verificare metrologică a aparatului și dovada omologării lui. Acestea sunt chestiuni de fapt, pe care judecătorul le poate verifica.
- Verifică data verificării metrologice față de data constatării. Un aparat cu verificarea expirată este o apărare reală, spre deosebire de cea respinsă aici.
- Dacă ridici o excepție de neconstituționalitate, motiveaz-o punctual, cu textul din Constituție încălcat și cu explicația concretă. O excepție nemotivată se respinge ca inadmisibilă fără examinare pe fond.
- Nu confunda inadmisibilitatea cu netemeinicia. Respins ca inadmisibil înseamnă că nici nu s-a intrat în discuția de fond, nu că textul a fost declarat bun.
- Reține că suspendarea de 90 de zile pentru depășirea cu peste 50 km/h este sancțiune complementară obligatorie, care însoțește amenda din clasa a IV-a.
Întrebări frecvente
Ce a decis Curtea Constituțională?
Ce prevede textul rămas în vigoare?
De ce a fost respinsă ca inadmisibilă, și nu ca neîntemeiată?
Chiar nu există reguli despre pregătirea polițistului care operează radarul?
Mai pot contesta un proces-verbal pentru viteză?
Cine poate rezolva lipsa semnalată?
Analiza redacției
Decizia rezolvă o problemă reală de igienă a procesului: taie o apărare care circula în plângerile contravenționale și care, dacă ar fi fost primită, ar fi transformat orice dosar de viteză într-o discuție despre ce școală a făcut polițistul. Curtea spune limpede că nemulțumirea autorului privește o omisiune de reglementare, iar completarea unui text de lege ține de Parlament, potrivit art. 61 din Constituție și art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. Textul art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 rămâne neatins, cu amenda din clasa a IV-a și cele 90 de zile de suspendare.
Slăbiciunea deciziei stă în motivare, nu în soluție. Paragraful 16 respinge criticile pentru că ar viza o omisiune legislativă „nemotivate, în concret, de autorul excepției”, deși paragrafele 6 și 7 reproduc exact o motivare concretă: abrogarea Ordinului nr. 301 din 23 noiembrie 2005, prin care fusese aprobată norma NML 021-05 privind cinemometrele, prin Ordinul nr. 187 din 14 iulie 2009. Sunt două temeiuri diferite de inadmisibilitate, lipsa motivării și natura de omisiune a criticii, puse în aceeași frază. Cine citește decizia pentru a înțelege ce excepție ar avea șanse pe viitor nu poate deduce care dintre ele a fost decisiv: o excepție mai bine argumentată ar trece, sau orice critică pe același subiect este oprită din start pentru că ține de legiferare?
Al doilea reproș este de calendar. Judecătoria Târgu Mureș a sesizat Curtea prin Încheierea din 23 iulie 2021, decizia a fost pronunțată la 5 februarie 2026, iar publicarea în Monitorul Oficial nr. 692 s-a făcut abia la 21 august 2026. Cum decizia devine general obligatorie de la publicare, cele șase luni și jumătate dintre pronunțare și apariția în Monitor sunt timp în care instanțele de fond au judecat mai departe fără reperul stabilit deja. Se adaugă și tăcerea instituțiilor: potrivit paragrafului 10, președinții celor două Camere, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate, deci Curtea a decis fără poziția tocmai a autorității căreia îi trimite problema spre rezolvare.
Rămâne, în fine, întrebarea de fond, pe care nimeni nu o închide. Procurorul a susținut că nu există un vid, pentru că legea trimite la mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, autorul a susținut contrariul, iar Curtea nu tranșează, pentru că nu e treaba ei. Decizia se comunică doar Judecătoriei Târgu Mureș, adică singurului destinatar care oricum nu poate face nimic în privința semnalată.
Ce ar trebui schimbat
- Un termen legal între pronunțare și publicare. Dacă Legea nr. 47/1992 ar fixa, de exemplu, 30 de zile pentru trimiterea spre publicare, decalajul de la 5 februarie la 21 august 2026 nu s-ar mai putea repeta, iar instanțele de fond ar primi reperul cât timp e proaspăt.
- Comunicarea deciziilor de inadmisibilitate pentru omisiune și către autoritatea care poate legifera. În loc să ajungă doar la instanța care a sesizat, o astfel de decizie ar ajunge și la comisiile juridice ale Parlamentului și la ministerul de resort, ca semnalul să aibă un destinatar care poate acționa.
- Separarea explicită a celor două temeiuri de inadmisibilitate. Curtea ar spune întâi dacă excepția e nemotivată și abia apoi, distinct, dacă privește o omisiune. Practic, avocatul care citește decizia ar ști dacă merită să reformuleze critica sau dacă subiectul e definitiv închis pe calea excepției.
- Publicarea de către Biroul Român de Metrologie Legală a listei consolidate a normelor aplicabile cinemometrelor. Un tabel public cu ce a înlocuit norma NML 021-05 după Ordinul nr. 187/2009 ar închide singur disputa dintre autorul excepției și procuror, fără proces.
- Reguli publice despre pregătirea operatorilor de cinemometre. Ministerul Afacerilor Interne ar publica cerințele de instruire și atestare a polițiștilor care folosesc aparatele, astfel încât verificarea în instanță să se facă prin document, nu prin prezumții în ambele sensuri.
- Buletinul de verificare metrologică atașat obligatoriu procesului-verbal. Contravenientul ar primi odată cu sancțiunea dovada că aparatul era valabil verificat la data constatării, iar apărările reale s-ar putea formula din prima zi, nu abia după cererea de probe în instanță.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 692 din 21 august 2026 16 pagini PDF, 122 KB actul începe la pagina 9
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Decizia Curții Constituționale nr. 102 din 5 februarie 2026 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice
EMITENT: Curtea Constituțională a României
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 din 21 august 2026
D E C I Z I A Nr. 102 din 5 februarie 2026 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice Elena-Simina Tănăsescu — președinte Asztalos Csaba-Ferenc — judecător Mihai Busuioc — judecător Mihaela Ciochină — judecător Cristian Deliorga — judecător Dacian-Cosmin Dragoș — judecător Dimitrie-Bogdan Licu — judecător Laura-Iuliana Scântei — judecător Gheorghe Stan — judecător Claudia-Ilona Dascălu — magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Ciprian Câmpian în Dosarul nr. 5.085/320/2021/a1 al Judecătoriei Târgu Mureș — Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.581D/2021.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât consideră că autorul acesteia susține critici ce țin de aplicarea și interpretarea legii de către instanța judecătorească. Consideră că nu există, în concret, un vid legislativ, în condițiile în care legea face referire la mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, iar lipsa unor norme legale inferioare legii care să reglementeze în materia conexă legii nu atrage neconstituționalitatea acesteia.
C U R T E A, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4. Prin Încheierea din 23 iulie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 5.085/320/2021/a1, Judecătoria Târgu Mureș — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ciprian Câmpian într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri contravenționale formulate împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției la regimul circulației rutiere.
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât nu există niciun text de lege care să reglementeze specializarea agenților constatatori de a opera cu aparatele tehnice omologate și verificate metrologic.
6. Astfel, se susține că Ordinul nr. 301 din 23 noiembrie 2005 privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 021-05 „Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)”, emis de directorul general al Biroului Român
Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Mureș — Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 5 februarie 2026. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Claudia-Ilona Dascălu de Metrologie Legală, a fost abrogat prin Ordinul nr. 187 din 14 iulie 2009, emis de directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală, ceea ce a creat un vid legislativ asupra specializării și calității prin pregătire și examinare a polițistului constatator care operează cu mijloace tehnice certificate și verificate. Această împrejurare, în opinia autorului excepției, creează prezumția rezonabilă că judecătorului îi este imposibil să verifice calificarea agentului constatator și specializarea sa în acest domeniu de a lucra cu aparate calibrate ce necesită condiții speciale de amplasare în strictă legătură cu măsurătorile de viteză.
7. Se consideră, de asemenea, că se impune reglementarea unor norme care să califice ori să controleze activitatea agenților constatatori care operează cu mijloace tehnice omologate pentru a fi în concordanță cu Legea fundamentală.
8. Judecătoria Târgu Mureș — Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, în acest sens invocând jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 125 din 28 februarie 2019 și Decizia nr. 280 din 23 aprilie 2019.
9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. C U R T E A, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare.
13. Textul de lege criticat are următorul cuprins: „(3) Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: (…)
e) depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.”
14. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul legal criticat contravine dispozițiilor din Constituție cuprinse în: art. 1 alin. (5) privind obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 124 alin. (3) potrivit cărora judecătorii sunt independenți și se supun numai legii.
15. Examinând excepția de neconstituționalitate Curtea constată că autorul acesteia invocă, în realitate, o pretinsă lipsă de reglementare, fiind nemulțumit de faptul că nu există niciun text de lege care să reglementeze specializarea agenților constatatori de a opera cu aparatele tehnice omologate și verificate metrologic, astfel încât, din perspectiva criticii prezentate, acesta are în vedere, în realitate, o omisiune legislativă.
16. În această situație, Curtea reține că aceste susțineri nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, ci mai degrabă vizează o eventuală omisiune de reglementare sau caracterul incomplet al unui text de lege, nemotivate, în concret, de autorul excepției. Or, instanța constituțională nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate, ținând cont că, potrivit art. 10 alin. (2) coroborat cu art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate.
17. Distinct de cele de mai sus, având în vedere că se dorește modificarea și completarea textului legal criticat în sensul reglementării condițiilor referitoare la specializarea agenților constatatori în procedura de operare cu aparatele tehnice omologate și verificate metrologic, Curtea reține că soluționarea acestui aspect nu intră în competența sa, întrucât implică un act de legiferare, care ține de competența Parlamentului. Așadar, având în vedere art. 61 din Constituție și art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea nu poate modifica sau completa un text de lege.
18. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, C U R T E A C O N S T I T U Ț I O N A L Ă În numele legii D E C I D E: Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Ciprian Câmpian în Dosarul nr. 5.085/320/2021/a1 al Judecătoriei Târgu Mureș — Secția civilă.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.