Pe scurt
- Curtea Constituțională a respins, cu unanimitate de voturi, critica unui șofer judecat la Galați, care susținea că legea nu îi spune la ce moment i se măsoară alcoolemia. Momentul este cel în care conduce, nu cel în care i se recoltează sânge.
- Decizia privește forma pe care art. 336 alin. (1) din Codul penal o avea înainte de 9 iulie 2023, data intrării în vigoare a Legii nr. 200/2023. Contează pentru faptele comise până atunci și ajunse acum în fața instanțelor.
- Textul aplicabil astăzi este mai aspru. După Legea nr. 172/2024, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, fără varianta amenzii pe care o avea vechea redactare.
Publicat: M. Of. nr. 743 din 3 septembrie 2026
Intră în vigoare: 3 septembrie 2026, data publicării, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție
Un șofer judecat la Galați a cerut Curții Constituționale să constate că legea penală nu îi spune la ce moment îi este măsurată alcoolemia, iar Curtea i-a răspuns că momentul este acela în care ține volanul în mână. Decizia nr. 136 din 17 februarie 2026 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 743 din 3 septembrie 2026 și respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal, articolul care pedepsește conducerea unui vehicul cu o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Curtea și-a păstrat linia din anii trecuți, la fel ca atunci când a respins argumentul unui alt șofer, nemulțumit că legea nu spune ce școală are polițistul cu radarul.
Excepția a fost ridicată de Nicușor Ioniță în Dosarul nr. 14.325/233/2020 al Judecătoriei Galați, Secția penală, într-un proces în care se judeca vinovăția lui pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului. Instanța a trimis dosarul la Curtea Constituțională prin Încheierea din 7 iulie 2021, iar la Curte cauza a primit numărul 2.522D/2021. De la sesizare până la pronunțare au trecut 1.686 de zile, adică patru ani și șapte luni.
Argumentul apărării pornea de la o decizie mai veche a aceleiași Curți. Prin Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 69 din 27 ianuarie 2015, Curtea a constatat că sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice” din art. 336 alin. (1) este neconstituțională. Motivul: momentul recoltării nu depinde de șofer, poate veni la o oră sau la două după oprire, iar alcoolemia se schimbă între timp. Fapta ar fi ajuns astfel să se consume mai târziu decât a fost comisă, ceea ce contrazice logica unei infracțiuni de pericol. Șoferul din Galați a susținut că, odată scoasă acea sintagmă și în lipsa unei intervenții a Parlamentului, textul a rămas fără niciun reper temporal, deci imprevizibil, cu încălcarea art. 1 alin. (5) și a art. 23 alin. (12) din Constituție și a art. 7 paragraful 1 din Convenția europeană a drepturilor omului.
Curtea a răspuns că reperul există și că îl dăduse chiar ea în 2014: valoarea de 0,80 g/l se raportează la momentul săvârșirii faptei de conducere pe drumurile publice. Restul îl face expertiza. În motivare se arată că stabilirea alcoolemiei presupune analiza toxicologică a probelor și calculul retroactiv al valorii care exista atunci când șoferul a fost oprit în trafic. Curtea a mai adăugat un argument care ține de destinatarul normei: cine conduce desfășoară o activitate cu risc permis, a trecut printr-o formă de școlarizare și are obligația de a rămâne la curent cu regulile, deci nu poate invoca surprinderea.
Soluția nu este nouă. Aceleași critici fuseseră respinse prin Decizia nr. 819 din 12 decembrie 2017 și prin Decizia nr. 24 din 19 ianuarie 2021, iar Curtea a constatat că nu au apărut elemente noi care să justifice o schimbare de jurisprudență. Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi, de un complet de opt judecători, și este definitivă.
Un amănunt de procedură apare la punctul 10 al deciziei. Judecătoria Galați a dispus sesizarea Curții în partea introductivă a încheierii, nu în dispozitiv, adică în partea de la final, cea care se pune în executare și împotriva căreia se fac căile de atac. Curtea a notat greșeala, a trimis la Decizia nr. 226 din 15 aprilie 2014 și a spus limpede că nu i-o poate imputa autorului excepției, pentru că altfel el ar plăti pentru o eroare a instanței.
Pe un alt text din legea penală Curtea a ajuns la aceeași concluzie: prin Decizia CCR nr. 222/2026 a stabilit că folosirea de documente inexacte sau incomplete pentru fonduri europene rămâne infracțiune.
Efectele pe care le produce
Decizia este general obligatorie de la data publicării, adică de la 3 septembrie 2026, și produce efecte numai pentru viitor. Regula este scrisă în art. 147 alin. (4) din Constituție: deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial, iar de la publicare sunt obligatorii pentru toată lumea. Fiind o decizie de respingere, ea nu scoate nimic din Codul penal. Efectul ei este de închidere a unei portițe.
Concret, apărarea care spune că art. 336 alin. (1) este neclar pentru că nu precizează momentul măsurării alcoolemiei nu mai are unde să meargă. Excepția poate fi ridicată din nou, dar o instanță care o primește va constata că problema a fost deja tranșată, iar Curtea a arătat de trei ori aceeași soluție: în 2017, în 2021 și acum, în 2026.
Pentru dosarul din care a plecat totul, Judecătoria Galați primește comunicarea deciziei și continuă judecata. Pentru celelalte dosare aflate pe rol, efectul este același: rămâne în picioare mecanismul prin care valoarea alcoolemiei din momentul conducerii se reconstituie pornind de la proba de sânge recoltată mai târziu. În punctul său de vedere, Guvernul a arătat că instrumentul folosit în prezent pentru această estimare este formula Widmark, care ține cont de particularitățile persoanei și de intervalul dintre începutul consumului și atingerea concentrației maxime în sânge. Curtea nu a validat și nu a respins expres această metodă, a reținut doar că un calcul retroactiv este posibil.
Un efect indirect îi privește pe cei aflați încă în proces pentru fapte vechi. Decizia se referă la redactarea de dinainte de Legea nr. 200/2023, deci la fapte comise până la 8 iulie 2023 inclusiv. Pentru acestea, textul aplicabil rămâne cel care prevedea închisoare de la unu la 5 ani sau amendă, potrivit regulii legii penale mai favorabile din art. 5 din Codul penal.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Forma pe care Curtea a analizat-o suna așa: conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea cere permis, de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă. Sintagma despre momentul prelevării a fost declarată neconstituțională în decembrie 2014 și a încetat să mai producă efecte, dar a rămas tipărită în Codul penal ani la rând.
Aici apare cel mai lung interval din toată povestea. Art. 147 alin. (1) din Constituție dă Parlamentului sau Guvernului 45 de zile de la publicarea deciziei ca să pună textul de acord cu legea fundamentală, iar pe durata acestui termen dispozițiile constatate neconstituționale sunt suspendate de drept. Termenul a curs de la 27 ianuarie 2015 și a expirat la 13 martie 2015. Parlamentul a intervenit prin Legea nr. 200/2023, publicată la 6 iulie 2023. Între cele două publicări au trecut 3.082 de zile, de peste 68 de ori termenul constituțional.
Legea nr. 200/2023 a rescris art. 336 alin. (1) prin art. I pct. 7 și a scos pur și simplu sintagma căzută, fără să pună alta în loc. Textul a devenit: conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă. Aceeași lege a introdus și un articol nou, 336 indice 1, care pedepsește consumul de alcool sau de substanțe psihoactive după un accident de circulație, până la recoltarea probelor. Legea a fost publicată la 6 iulie 2023 și a intrat în vigoare la trei zile, adică la 9 iulie 2023.
A doua schimbare a venit repede. Prin art. III pct. 4 din Legea nr. 172/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 510 din 31 mai 2024 și intrată în vigoare la 3 iunie 2024, pedeapsa a fost înăsprită: închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, fără alternativa amenzii. Între intrarea în vigoare a celor două legi au trecut 330 de zile. Rezultatul e că trei forme diferite ale aceluiași alineat se aplică astăzi în paralel, în funcție de data faptei: cea de dinainte de 9 iulie 2023, cea dintre 9 iulie 2023 și 2 iunie 2024, și cea de la 3 iunie 2024 încoace.
Ce nu s-a schimbat este tocmai punctul din care a pornit procesul. Nici după două intervenții ale Parlamentului, art. 336 alin. (1) nu spune în text la ce moment se raportează cei 0,80 g/l. Răspunsul stă în considerentele unei decizii a Curții Constituționale din 2014, pe care un șofer nu are cum să le găsească citind Codul penal.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Reperul este simplu de reținut pentru orice conducător auto: contează cât alcool ai în sânge când conduci, nu cât ai când ajungi la recoltare.
- Soluția a fost luată cu unanimitate de voturi și repetă ce spuseseră deciziile din 2017 și 2021, deci este stabilă și previzibilă pentru instanțe.
- Se închide o apărare care putea întinde dosare cu luni bune, fără să schimbe rezultatul.
- Curtea a refuzat să îl penalizeze pe autorul excepției pentru greșeala de procedură a judecătoriei, care sesizase Curtea prin partea introductivă a încheierii, nu prin dispozitiv.
Ce rămâne o problemă
- Decizia folosește două formulări pentru același reper: la punctul 17, „momentul săvârșirii faptei de conducere”, iar la punctul 18, „momentul depistării în trafic”. În cazul obișnuit sunt același lucru, dar când șoferul e găsit după ce a oprit, cele două momente dau valori diferite.
- Textul legii tot nu conține reperul temporal. Cine citește Codul penal nu află de acolo la ce moment se măsoară alcoolemia.
- Calculul retroactiv rămâne o estimare, iar decizia nu spune nimic despre marja de eroare sau despre ce se întâmplă când două expertize dau valori de o parte și de alta a pragului de 0,80 g/l.
- Între pronunțare, la 17 februarie 2026, și publicare, la 3 septembrie 2026, au trecut 198 de zile în care decizia exista, dar nu producea niciun efect.
Sfaturi utile
- Dacă ești în proces, verifică întâi data faptei. De ea depinde care dintre cele trei forme ale art. 336 alin. (1) ți se aplică și dacă amenda mai este o variantă de pedeapsă.
- Pragul de 0,80 g/l se măsoară în sânge, nu în aerul expirat. Etilotestul din trafic orientează, proba de sânge și analiza toxicologică decid.
- Cere să vezi calculul retroactiv din expertiză, nu doar valoarea finală. Intervalul de timp folosit între oprire și recoltare este ipoteza pe care stă tot rezultatul.
- Nu consuma alcool după un accident, până la recoltarea probelor. Din 9 iulie 2023 fapta este pedepsită separat, prin art. 336 indice 1 din Codul penal.
- Nu te baza pe apărarea că ai băut după ce ai oprit mașina. Ea trebuie dovedită, iar reperul rămâne alcoolemia din momentul conducerii.
- Dacă alegi să ridici o excepție de neconstituționalitate, cere instanței să dispună sesizarea Curții prin dispozitivul încheierii. Curtea a trecut peste această greșeală aici, dar nu este ceva pe care să te bazezi.
Întrebări frecvente
De la ce dată se aplică decizia?
La ce moment se stabilește alcoolemia?
Decizia schimbă ceva în Codul penal?
De ce se discută despre o formă veche a textului?
Ce a schimbat Legea nr. 200/2023?
Care este pedeapsa în vigoare astăzi?
Dacă fapta e din 2022, ce lege mi se aplică?
Ce înseamnă că o infracțiune este de pericol?
Judecătoria Galați a greșit cu ceva?
Mai pot ridica aceeași excepție în dosarul meu?
Analiza redacției
Decizia este corectă și scurtă, iar problema pe care o rezolvă nu era, de fapt, a Curții. Cifra care spune totul se obține punând cap la cap două date din chiar textul deciziei: Decizia nr. 732/2014 a fost publicată la 27 ianuarie 2015, iar Legea nr. 200/2023 la 6 iulie 2023. Între ele sunt 3.082 de zile. Termenul pe care art. 147 alin. (1) din Constituție îl dă Parlamentului pentru a repara un text declarat neconstituțional este de 45 de zile și a expirat la 13 martie 2015. Legiuitorul a depășit acest termen de peste 68 de ori. În tot acest răstimp, Codul penal a rămas tipărit cu o sintagmă care nu mai producea efecte, iar șoferii au fost judecați după un reper care se afla într-o motivare, nu în lege.
Al doilea calcul privește Curtea însăși. Sesizarea a venit la 7 iulie 2021, pronunțarea a fost la 17 februarie 2026, iar publicarea la 3 septembrie 2026. Din prima zi până în ultima sunt 1.884 de zile, dintre care 198 după ce soluția fusese deja luată cu unanimitate de voturi. Decizia nu produce niciun efect în aceste 198 de zile, pentru că art. 147 alin. (4) leagă forța obligatorie de publicare. Dosarul de fond, numărul 14.325/233/2020, era deschis din 2020, deci a așteptat această lămurire aproape șase ani, pentru un răspuns care repeta ce se spusese deja în 2017 și în 2021.
Merită observat și ce nu se leagă în interiorul deciziei. La punctul 3, procurorul cere respingerea invocând Decizia nr. 336 din 20 mai 2021, dar acea decizie nu mai apare nicăieri în raționamentul Curții, care se sprijină pe Decizia nr. 819/2017 și pe Decizia nr. 24/2021. Iar în chiar miezul argumentului, Curtea folosește două formulări diferite: la punctul 17 spune că momentul relevant este cel al săvârșirii faptei de conducere, la punctul 18 că este cel al depistării în trafic. În marea majoritate a cazurilor acestea coincid, pentru că șoferul este oprit în timp ce conduce. Se depărtează însă exact în situațiile care ajung în instanță: mașina găsită oprită după un accident, șoferul identificat mai târziu, consumul continuat între cele două momente. Acolo, alegerea unuia sau a altuia poate muta rezultatul de o parte sau de alta a pragului de 0,80 g/l.
Ce ar trebui schimbat
- Reperul temporal scris în Codul penal. O singură propoziție în art. 336 alin. (1), care să spună că îmbibația alcoolică se raportează la momentul conducerii, ar scuti instanțele de o discuție care durează din 2014 și i-ar da șoferului răspunsul acolo unde îl caută.
- O singură formulă în jurisprudența Curții. Fie „momentul conducerii”, fie „momentul depistării în trafic”, dar nu amândouă în aceeași decizie. Alegerea contează în dosarele cu decalaj între oprire și recoltare.
- Consecințe pentru depășirea termenului de 45 de zile. Un mecanism prin care Parlamentul să fie ținut să repare textele declarate neconstituționale, altfel cazul art. 336 se repetă: opt ani și jumătate de incertitudine, plătiți de destinatarii normei.
- Publicarea deciziilor la termen fix după pronunțare. Cele 198 de zile de aici sunt timp în care instanțele știu că există o soluție, dar nu o pot folosi. Un termen legal de redactare și publicare ar închide diferența.
- Metodologie publică pentru calculul retroactiv al alcoolemiei. Marja de eroare, ipotezele de timp și modul de tratare a rezultatelor de la limita pragului ar trebui reglementate, ca două expertize pe același dosar să nu ajungă la concluzii opuse.
- Un tabel oficial al formelor succesive ale art. 336. Trei redactări se aplică în paralel, după data faptei. Publicarea lor cu perioadele exacte, pe portalul legislativ, ar reduce erorile de încadrare.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 743 din 3 septembrie 2026 16 pagini PDF, 173 KB actul începe la pagina 7
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
DECIZIA nr. 136 din 17 februarie 2026 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 200/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative
EMITENT: CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
Publicat în: M. Of. nr. 743 din 3 septembrie 2026
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ D E C I Z I A Nr. 136 din 17 februarie 2026 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 200/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative Elena-Simina Tănăsescu — președinte Asztalos Csaba-Ferenc — judecător Mihai Busuioc — judecător Mihaela Ciochină — judecător Cristian Deliorga — judecător Dacian-Cosmin Dragoș — judecător Dimitrie-Bogdan Licu — judecător Laura-Iuliana Scântei — judecător Andrei Grigoraș — magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal, excepție ridicată de Nicușor Ioniță în Dosarul nr. 14.325/233/2020 al Judecătoriei Galați — Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.522D/2021.
2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 336 din 20 mai 2021. C U R T E A, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4. Prin Încheierea din 7 iulie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 14.325/233/2020, Judecătoria Galați — Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal. Excepția a fost ridicată de Nicușor Ioniță într-o cauză penală având ca obiect stabilirea vinovăției autorului excepției sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, faptă prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal.
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că, drept urmare a pronunțării Deciziei nr. 732 din 16 decembrie 2014 — prin care Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice”, cuprinsă în art. 336 alin. (1) din Codul penal, este neconstituțională —, precum și a lipsei intervenției legiuitorului în vederea înlăturării viciului astfel constatat, norma de incriminare a devenit incertă și lipsită de previzibilitate. Se susține că, prin eliminarea implicită a unei componente esențiale a textului de incriminare referitoare la momentul relevant pentru determinarea valorii alcoolemiei în sânge, dispozițiile legale nu mai îndeplinesc exigențele de claritate și previzibilitate ale normei penale, destinatarul acesteia neputând determina cu certitudine momentul la care valoarea alcoolemiei devine juridic relevantă pentru reținerea infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal. Totodată, se apreciază că norma criticată încalcă principiul legalității incriminării și pedepsei, întrucât lipsa unei precizări explicite a legiuitorului cu privire la momentul relevant pentru stabilirea alcoolemiei echivalează cu neprevederea faptei de legea penală.
6. Judecătoria Galați — Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât concentrația alcoolică din sânge se determină prin analiza toxicologică a mostrelor biologice recoltate la momentul depistării în trafic a conducătorului autovehiculului.
7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens, arată că din analiza dispozițiilor legale criticate rezultă că prevederile art. 336 alin. (1) din Codul penal îndeplinesc cerințele de claritate și previzibilitate, întrucât permit conducătorilor de vehicule să înțeleagă fără ambiguitate elementele constitutive ale infracțiunii și consecințele nerespectării acesteia. Arată, de asemenea, că determinarea alcoolemiei presupune utilizarea unor metode științifice specifice medicinei legale, formula Widmark fiind, în prezent, instrumentul aplicat pentru estimarea valorii maxime a alcoolemiei în funcție de particularitățile individuale, inclusiv intervalul de timp dintre debutul ingestiei de alcool și atingerea concentrației maxime în sânge. Invocă jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 819 din 12 decembrie 2017 și Decizia nr. 24 din 19 ianuarie 2021, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru- Pidhorni împotriva României, paragrafele 33 și 34.
9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. C U R T E A, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
10. Cu privire la modul în care Judecătoria Galați — Secția penală a ales să sesizeze instanța constituțională, Curtea observă că instanța judecătorească a procedat la „sesizarea Curții Constituționale” prin partea introductivă a încheierii, și nu prin dispozitivul acesteia. Or, dispozitivul este partea cea mai importantă, esențială, a unei hotărâri judecătorești, întrucât acesta este susceptibil de a fi pus în executare și împotriva lui se exercită căile de atac. Prin dispozitiv sunt soluționate toate cererile părților, indiferent dacă sunt cereri principale, accesorii sau incidentale. Întrucât excepția de neconstituționalitate reprezintă un incident procedural prin intermediul căruia se solicită sesizarea Curții Constituționale în vederea efectuării controlului de constituționalitate, instanța, exercitându-și competența prevăzută de lege, ar fi trebuit să constate admisibilitatea excepției în cadrul considerentelor hotărârii și să dispună sesizarea Curții prin dispozitivul aceleiași hotărâri (a se vedea în acest sens Decizia nr. 226 din 15 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 3 iunie 2014, paragraful 9). Cu toate acestea, o atare eroare nu este opozabilă Curții Constituționale, pentru că, în caz contrar, aceasta s-ar răsfrânge asupra autorilor excepției de neconstituționalitate în mod negativ.
11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 336 alin. (1) din Codul penal, care au următorul cuprins: „Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.”
13. Referitor la evoluția legislativă a dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal, Curtea reține că, prin Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 27 ianuarie 2015, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice” cuprinsă în aceste dispoziții legale este neconstituțională. Ulterior sesizării Curții Constituționale cu prezenta excepție, prin art. I pct. 7 din Legea nr. 200/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 616 din 6 iulie 2023, prevederile art. 336 alin. (1) din Codul penal au fost revizuite în sensul înlăturării viciului de neconstituționalitate. De asemenea, prin art. III pct. 4 din Legea nr. 172/2024 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul prevenirii și combaterii traficului și consumului ilicit de droguri și alte substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 31 mai 2024, dispozițiile art. 336 alin. (1) au fost din nou modificate, însă, având în vedere cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea va reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile art. 336 alin. (1) din Codul penal, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 200/2023.
14. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind calitatea legii și ale art. 23 alin. (12) referitoare la legalitatea incriminării și a pedepsei, astfel cum acesta se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție, și prin prisma exigențelor art. 7 paragraful 1 privind legalitatea incriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 336 alin. (1) din Codul penal au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, pentru critici similare, fiind pronunțate Decizia nr. 819 din 12 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 1 martie 2018, și Decizia nr. 24 din 19 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 375 din 12 aprilie 2021, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată.
16. Curtea reține că prin Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014, precitată, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice” din cuprinsul dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal este neconstituțională. În fundamentarea acestei decizii, Curtea a reținut că stabilirea gradului de îmbibație alcoolică și, implicit, încadrarea în sfera ilicitului penal în funcție de momentul prelevării mostrelor biologice, care nu poate fi întotdeauna imediat următor săvârșirii faptei, constituie un criteriu aleatoriu și exterior conduitei făptuitorului în vederea tragerii la răspundere penală, în contradicție cu normele constituționale prevăzute la art. 1 alin. (5) și art. 20 din Legea fundamentală și cu dispozițiile art. 7 paragraful 1 din Convenție. Condiția ca îmbibația alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge să existe la momentul prelevării mostrelor biologice plasează, astfel, consumarea infracțiunii la un moment ulterior săvârșirii ei, în condițiile în care de esența infracțiunilor de pericol este faptul că acestea se consumă la momentul săvârșirii lor. Latura subiectivă a infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului presupune vinovăția sub formă de intenție, care poate fi directă sau indirectă. Există intenție directă când conducătorul vehiculului prevede, ca fiind inevitabil, rezultatul faptei sale și, implicit, urmărește producerea lui prin săvârșirea acelei fapte. Există intenție indirectă când subiectul prevede rezultatul, nu îl urmărește, însă acceptă posibilitatea producerii lui. Or, modalitatea de incriminare prin acordarea de relevanță penală valorii alcoolemiei din momentul prelevării mostrelor biologice nu permite destinatarilor normei penale să prevadă consecințele nerespectării acesteia, aspect ce contravine principiului respectării legilor, care vizează îndeplinirea anumitor condiții calitative, printre acestea numărându-se și previzibilitatea, ceea ce presupune că un act normativ trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat (a se vedea Decizia nr. 24 din 19 ianuarie 2021, precitată, paragraful 16).
17. În consecință, Curtea reține că prin Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014, precitată, a tranșat problema momentului la care trebuie raportată valoarea de 0,80 g/l alcool pur în sânge prevăzută prin norma penală anterior menționată, arătând că acest moment trebuie să fie cel al săvârșirii faptei de conducere a vehiculului pe drumurile publice.
18. Curtea constată că, prin Decizia nr. 819 din 12 decembrie 2017, precitată, paragrafele 25 și 26, analizând prevederile legale criticate sub aspectul constituționalității, a constatat că dispozițiile art. 336 alin. (1) din Codul penal nu au o formulare neclară, ambiguă și imprevizibilă pentru un cetățean care nu dispune de pregătire juridică, ci, dimpotrivă, îndeplinesc cerințele de claritate, accesibilitate și previzibilitate a legii. Astfel, în temeiul prevederilor art. 147 alin. (1) și (4) din Constituție, ca efect al Deciziei Curții Constituționale nr. 732 din 16 decembrie 2014, dispozițiile art. 336 alin. (1) din Codul penal incriminează fapta de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Ca atare, elementul material al laturii obiective a infracțiunii reglementate de art. 336 alin. (1) din Codul penal se realizează prin acțiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană care are o alcoolemie peste limita legală, momentul săvârșirii acestei infracțiuni de pericol fiind cel al depistării în trafic a conducătorului vehiculului. Curtea a reținut că textul de lege criticat oferă conducătorilor auto o reprezentare clară a elementelor constitutive ale infracțiunii, astfel încât aceștia pot să prevadă consecințele ce decurg din nerespectarea normei și să își adapteze conduita în mod corespunzător, în sensul ca în momentul conducerii vehiculului să nu aibă o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, stabilirea alcoolemiei presupunând efectuarea analizei toxicologice și calculul retroactiv al alcoolemiei existente la momentul depistării în trafic.
19. Totodată, Curtea a observat și faptul că destinatarii textului de lege criticat desfășoară o activitate cu risc permis, scop în care sunt supuși unor forme de școlarizare, așa încât este vorba de persoane avizate și diligente, care, pe durata deținerii permisului de conducere, au obligația de a rămâne la curent cu normele legale în materie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 24 din 19 ianuarie 2021, precitată, paragrafele 17 și 18).
20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenței mai sus invocate, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus menționate sunt valabile și în prezenta cauză.
21. Având în vedere considerentele deciziilor mai sus citate, Curtea constată că prevederile art. 336 alin. (1) din Codul penal, care nu precizează explicit momentul relevant pentru stabilirea alcoolemiei, sunt clare, precise și previzibile, îndeplinind exigențele de calitate ale legii impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție.
22. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 23 alin. (12) din Constituție referitoare la legalitatea incriminării și a pedepsei, astfel cum acestea se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție, și prin prisma exigențelor art. 7 paragraful 1 din Convenție, Curtea reține că aceasta nu are un conținut distinct față de susținerile formulate prin prisma art. 1 alin. (5) din Constituție.
Astfel, din considerentele expuse anterior rezultă că dispozițiile legale criticate sunt redactate cu respectarea cerințelor de claritate, precizie și previzibilitate, nefiind încălcat nici principiul legalității incriminării și pedepsei consacrat de art. 23 alin. (12) din Constituție.
23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, C U R T E A C O N S T I T U Ț I O N A L Ă În numele legii D E C I D E: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Nicușor Ioniță în Dosarul nr. 14.325/233/2020 al Judecătoriei Galați — Secția penală și constată că dispozițiile art. 336 alin. (1) din Codul penal, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 200/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Galați — Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 17 februarie 2026. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Andrei Grigoraș
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.