Pe scurt

  • Blocurile de locuințe avariate de explozii, incendii sau alte accidente tehnice pot fi incluse de acum în Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, fără să mai treacă prin criteriile obișnuite de selecție.
  • Pentru aceste clădiri, bugetul de stat suportă și demolarea construcției avariate, ridicarea unei clădiri noi, proiectarea integral, asistența tehnică, iar în devizul general intră și mutarea și chiria locatarilor evacuați, plus depozitarea bunurilor lor.
  • Toate cererile se depun exclusiv digital, semnate electronic, iar după recepție proprietarii au 30 de zile să intabuleze locuințele. Pe fiecare clădire consolidată se montează o placă permanentă, în cel mult două luni de la recepție.
Act: Ordinul MDLPA nr. 710/2026
Publicat: M. Of. nr. 562 din 8 iulie 2026
Intră în vigoare: 8 iulie 2026

Un bloc rămas în picioare după o explozie de gaze nu mai trebuie să aștepte o expertiză de risc seismic ca să primească bani de la stat pentru punere în siguranță. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a modificat normele de aplicare a Legii nr. 212/2022 și a deschis Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat către o categorie nouă de imobile: clădirile multietajate de locuit avariate de acțiuni accidentale sau accidente tehnice, adică de explozii, incendii și evenimente similare. Ordinul nr. 710/2026, semnat pe 24 iunie 2026 și publicat în Monitorul Oficial pe 8 iulie 2026, e a doua intervenție majoră din vara aceasta prin care statul își reașază instrumentele de finanțare pentru fondul locativ vechi, după programul „Lift pentru viață”, prin care se plătesc lifturi și rampe în blocurile fără accesibilitate.

Diferența de fond e că, până acum, ca să intri în programul de consolidare, clădirea trebuia să bifeze criteriile din articolul 5 al normelor: încadrare într-o clasă de risc seismic, vechime, absența unor intervenții recente. Un bloc distrus parțial de o explozie putea fi într-o stare structurală gravă fără să aibă vreo expertiză seismică pe hârtie, deci fără să aibă cum să se califice. Noul articol 5 indice 1 din norme rezolvă exact această situație: includerea în subprogramul destinat locuințelor se face „fără aplicarea criteriilor prevăzute la art. 5 alin. (1)”.

Efectele pe care le produce

Primul efect practic e că primăria sau autoritatea care administrează un bloc avariat poate depune imediat cererea de includere în program, cu un dosar mai scurt decât în procedura obișnuită. Ordinul enumeră limitativ ce se încarcă în platforma digitală investitii.mdlpa.ro: solicitarea de includere pentru fiecare obiectiv de investiții, raportul unui expert tehnic atestat pentru cerința de rezistență mecanică și stabilitate, procesul-verbal întocmit de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență după intervenția la accident, cu cauza probabilă a evenimentului, și, dacă se cere finanțare integrată care include și eficiența energetică, raportul de audit energetic cu certificatul de performanță energetică.

Al doilea efect ține de bani. Pentru clădirile avariate de accidente, lista cheltuielilor eligibile de la bugetul de stat se lărgește semnificativ față de regula generală a programului: intră demolarea construcției existente și realizarea uneia noi, studiile, documentațiile pentru avize și autorizații, proiectarea integral, asistența tehnică integral, precum și marja de buget și rezerva de implementare pentru ajustarea de preț. Ultimele două se trec în devizul general ca eligibile, dar ajung efectiv în contractul de finanțare doar prin act adițional, pe baza unui memoriu tehnic detaliat și a devizului general actualizat, aprobat prin hotărâre de consiliu local.

Al treilea efect îi vizează direct pe oamenii dați afară din case. Ordinul introduce în devizul general, la subcapitolul „Obținerea terenului”, cheltuielile cu mutarea persoanelor evacuate în și din locuințele de necesitate, plata chiriei pe perioada execuției lucrărilor și depozitarea bunurilor materiale ale celor evacuați. Aceste costuri erau deja prevăzute în lege, la articolul 10 alineatul (3), dar nu aveau un loc clar în documentația financiară a proiectului, ceea ce le făcea greu de decontat în practică.

Nu în ultimul rând, clădirile noi ridicate în locul celor demolate trebuie proiectate ca și clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero. Documentația de avizare primește o piesă nouă, obligatorie: studiul privind sursele regenerabile de energie și raportul de conformare NZEB, întocmite după metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor Mc 001-2022. Din 11 octombrie 2026, evaluarea pericolului pornește de la o bază comună: hărțile de risc seismic se fac după o metodologie unică în toată țara.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

  • O poartă de intrare nouă în program: blocurile avariate de explozii sau incendii intră fără criteriile de eligibilitate obișnuite, care presupuneau o încadrare prealabilă într-o clasă de risc seismic.
  • Demolarea și reconstrucția devin eligibile: înainte, programul finanța în principal intervenții asupra clădirii existente; acum, dacă expertiza recomandă demolarea, statul poate plăti și ridicarea unei clădiri noi pe același amplasament.
  • Chiria locatarilor evacuați are unde să fie trecută: mutarea, chiria pe durata lucrărilor și depozitarea bunurilor se evidențiază explicit în devizul general, la subcapitolul 1.1.
  • Dosarul se depune 100% electronic: solicitările se încarcă în platforma digitală, semnate cu semnătură electronică potrivit Legii nr. 214/2024, iar documentele emise de alți emitenți se urcă în pdf, certificate pentru conformitate cu originalul.
  • Intabularea nu mai poate fi ocolită: convenția cu proprietarii trebuie să conțină toți proprietarii intabulați, destinația spațiilor și cotele-părți indivize, însoțită de extrasele de carte funciară cu dreptul de creanță al statului și interdicția de înstrăinare notate. Pentru apartamentele neintabulate distruse de accident se lucrează pe evidențele asociației de proprietari, dar după recepție intabularea devine obligatorie în 30 de zile, iar beneficiarii nu mai pot invoca imposibilitatea cadastrării.
  • Monumentele istorice primesc o excepție clară: clădirile din lista monumentelor istorice, cele din zonele de protecție și cele din zonele construite protejate sunt exceptate de la obligația de a ajunge, după lucrări, cel puțin în clasa de risc seismic RsIV, dacă avizul Ministerului Culturii nu permite acest lucru.
  • Placă permanentă pe fațadă: după recepție, beneficiarul montează în cel mult două luni o placă permanentă la intrarea principală, la circa 1,80 metri de la trotuar, care rămâne cel puțin trei ani sau permanent, la alegerea beneficiarului.
  • Reguli noi de eligibilitate în timp: criteriile generale de alocare cer ca în ultimii 10 ani să nu se fi făcut lucrări de reabilitare, modernizare, reabilitare termică sau renovare majoră asupra clădirii și ca în ultimii 20 de ani să nu se fi făcut consolidare, reparații capitale sau reabilitare seismică.
  • Două articole dispar: alineatul (2) al articolului 9 și articolul 9 indice 1 din norme se abrogă.

Programul a primit, la scurt timp după acest ordin, și un termen-limită ferm: normele metodologice au fost modificate în iulie 2026, astfel încât includerea obiectivelor în listă și semnarea contractelor de finanțare să se facă până la 31 decembrie 2026.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Rezolvă un blocaj real: după o explozie, un bloc putea fi nelocuibil și, în același timp, ineligibil pentru singurul program național care finanțează punerea în siguranță a locuințelor.
  • Acoperă costurile ascunse ale unei consolidări, chiria și mutarea locatarilor, care în multe proiecte au fost motivul pentru care oamenii au refuzat lucrările.
  • Permite soluția radicală atunci când e singura rațională: demolare și clădire nouă, cu standard energetic NZEB, în loc de reparații pe o structură compromisă.
  • Digitalizarea completă a depunerii scurtează un traseu administrativ care presupunea, până acum, dosare pe hârtie plimbate între primărie și minister.
  • Placa permanentă de pe fațadă creează o urmă publică a investiției, utilă atât pentru transparență, cât și pentru cumpărătorii care vor să știe dacă un bloc a fost consolidat.

Ce rămâne o problemă

  • Ordinul nu alocă bani noi. Deschide o categorie nouă de solicitanți către același buget al programului, deci concurența pentru finanțare crește, iar listele-sinteză rămân aprobate prin ordin de ministru.
  • Obligația de intabulare în 30 de zile de la predarea locuinței e strictă, iar nerespectarea ei atrage sancțiunile prevăzute la articolul 14 alineatele (6)-(12) din norme, inclusiv pentru situații în care întârzierea nu ține de proprietar.
  • Textul spune explicit că beneficiarii „nu pot invoca imposibilitatea cadastrării și intabulării”, ceea ce mută integral riscul juridic pe umărul autorității locale și, indirect, al locatarilor.
  • Termenul de 30 de zile în care ministerul verifică o solicitare curge de la înregistrare, dar ordinul nu prevede un termen maxim până la aprobarea efectivă a listei-sinteză și a finanțării.
  • Criteriul care exclude clădirile reabilitate în ultimii 10 ani poate lăsa pe dinafară blocuri anvelopate termic recent, dar niciodată consolidate structural.

Actualizare, 10 august 2026: regulile de autorizare pe care se sprijină aceste lucrări se schimbă. Legea nr. 169/2026 aprobă Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, în vigoare de la 25 august 2026, care abrogă Legea nr. 50/1991 și Legea nr. 350/2001 și introduce trei regimuri distincte de lucrări: cu autorizație de construire, cu notificare simplificată sau fără nicio formalitate.

Sfaturi utile

  1. Dacă locuiești într-un bloc avariat de o explozie sau un incendiu: primul pas nu îți aparține. Cererea se depune de primărie sau de autoritatea care administrează imobilul, nu de asociația de proprietari. Cere în scris administrației locale să depună solicitarea în platforma investitii.mdlpa.ro și întreabă dacă are deja procesul-verbal al ISU de la intervenție, pentru că fără el dosarul nu e complet.
  2. Dacă ești în asociație de proprietari: verifică din timp situația intabulării fiecărui apartament. Convenția cu statul cere extrase de carte funciară pentru fiecare unitate locativă, cu dreptul de creanță și interdicția de înstrăinare notate, iar apartamentele neintabulate complică tot dosarul.
  3. Dacă urmează să fii evacuat pe durata lucrărilor: întreabă explicit dacă în devizul general au fost prevăzute cheltuielile cu chiria, mutarea și depozitarea bunurilor. Ordinul le permite, dar nu le impune automat, ele trebuie trecute în deviz de proiectant.
  4. Dacă ești primar sau lucrezi într-o direcție tehnică: pregătește semnătura electronică a reprezentantului legal sau delegarea, pentru că depunerea pe hârtie nu mai e o opțiune, iar documentele emise de terți trebuie certificate pentru conformitate cu originalul înainte de încărcare.
  5. Dacă administrezi o clădire monument istoric: obține din timp avizul Ministerului Culturii. El e cel care determină dacă poți fi exceptat de la obligația de a ajunge în clasa de risc seismic RsIV după lucrări.
  6. Dacă reprezinți un ONG de utilitate publică: odată cu cererea trebuie depusă o declarație pe propria răspundere că nu desfășori activitate economică, în sensul schemei de ajutor de minimis aprobate prin Ordinul MDLPA nr. 4.355/2024.

Întrebări frecvente

Ce înseamnă „acțiuni accidentale sau accidente tehnice”?
Ordinul le definește larg: toate categoriile de evenimente negative care generează riscuri pentru viața persoanelor și pagube materiale, cum ar fi exploziile provocate de scurgeri de gaze sau incendiile, care au necesitat intervenția autorităților de răspuns la urgențe. Enumerarea nu e limitativă.
Blocul meu trebuie să aibă expertiză seismică pentru a intra în program?
Pentru clădirile avariate de accidente, criteriile obișnuite de la articolul 5 alineatul (1) nu se aplică. Rămâne însă obligatoriu raportul unui expert tehnic atestat pentru cerința de rezistență mecanică și stabilitate, care evaluează starea reală a construcției și poate recomanda inclusiv demolarea.
Cine plătește chiria dacă suntem evacuați pe durata lucrărilor?
Cheltuielile cu mutarea în și din locuințele de necesitate, chiria pe perioada execuției și depozitarea bunurilor se prevăd în devizul general al investiției, la subcapitolul „Obținerea terenului”, și sunt suportate prin program. Condiția e ca proiectantul să le fi inclus efectiv în deviz.
Ce se întâmplă dacă expertiza recomandă demolarea întregii clădiri?
Programul poate finanța demolarea și construirea unei clădiri noi pe același amplasament, inclusiv proiectarea și asistența tehnică integral. Clădirea nouă trebuie să respecte standardul de consum de energie aproape egal cu zero, dovedit prin studiul de surse regenerabile și raportul de conformare NZEB.
Ce obligații am după ce se termină lucrările?
Dacă locuința ta a fost reconstruită sau dacă apartamentul nu era intabulat la data accidentului, ai 30 de zile de la predarea prin proces-verbal ca să intabulezi clădirea și unitatea locativă, cu notarea interdicției de înstrăinare și a dreptului de creanță, și să transmiți extrasele de carte funciară la minister. Nerespectarea termenului atrage sancțiunile din articolul 14 alineatele (6)-(12).
Ce este placa permanentă de pe fațadă?
E un panou informativ obligatoriu, montat în cel mult două luni de la recepția lucrărilor, pe fațada principală, lângă intrarea principală, la circa 1,80 metri înălțime de la trotuar. Rămâne montat minimum trei ani sau permanent și arată public că imobilul a fost consolidat prin program, cu anul finalizării lucrărilor.
Unde se depune cererea?
În platforma digitală investitii.mdlpa.ro, în format electronic, cu semnătură electronică potrivit Legii nr. 214/2024. Ministerul verifică conformitatea solicitării în 30 de zile de la înregistrare, în ordinea cronologică a înregistrării.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

M. Of. nr. 562 din 8 iulie 2026 16 pagini PDF, 514 KB

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

ORDIN nr. 710 din 24 iunie 2026

pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, privind derularea Programului național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 2.853/2022

EMITENT: MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI ADMINISTRAȚIEI

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 562 din 8 iulie 2026

Având în vedere prevederile art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2025 pentru modificarea și completarea unor acte normative, pentru stabilirea unor măsuri privind implementarea programelor naționale din domeniul lucrărilor publice, precum și pentru stabilirea unor măsuri bugetare, cu modificările ulterioare, și ale art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2025 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru transmiterea unui bun aflat în proprietatea publică a statului din administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” în administrarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației,

ținând cont de Referatul Direcției generale dezvoltare regională și infrastructură nr. 106.681 din 11.06.2026,

în temeiul art. 15 alin. (1) lit. c) și art. 34 din Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 12 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 477/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației emite următorul ordin:

Art. I. – Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, privind derularea Programului național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 2.853/2022, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1085 din 10 noiembrie 2022, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 4, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Pe parcursul derulării Programului, solicitările beneficiarilor, întocmite conform modelelor prevăzute în prezentele norme metodologice, se depun în format electronic, în platforma digitală, conform prevederilor Legii nr. 214/2024 privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale și prestarea serviciilor de încredere bazate pe acestea. Documentele emise de alte entități decât beneficiarii se încarcă în platforma digitală în format pdf, certificate pentru conformitate cu originalul prin semnătura electronică a reprezentantului legal al beneficiarului sau a persoanei delegate în conformitate cu dispozițiile art. 157 și ale art. 191 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, precum și în conformitate cu dispozițiile legale care reglementează organizarea și funcționarea beneficiarilor prevăzuți la art. 2.”

2. La articolul 5 alineatul (1), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:

„c) după efectuarea lucrărilor de intervenții pentru clădirile încadrate în clasa de risc seismic RsI, acestea să poată fi încadrate cel puțin în clasa de risc seismic RsIII, iar cele încadrate în clasa de risc seismic RsII să poată fi încadrate cel puțin în clasa de risc seismic RsIV. Potrivit art. 15 alin. (3) teza a II-a din lege sunt exceptate de la încadrarea în clasa de risc seismic RsIV după efectuarea lucrărilor de intervenție clădirile incluse în lista monumentelor istorice, cele situate în zonele de protecție a monumentelor istorice, precum și clădirile din zonele construite protejate, în situația în care cerințele impuse prin avizul Ministerului Culturii nu permit acest lucru.”

3. După articolul 5 se introduce un nou articol, art. 51, cu următorul cuprins:

„Art. 51. – (1) În aplicarea prevederilor art. 151 alin. (1) din lege, în Subprogramul proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile cu destinația principală de locuință, prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. a), pot fi incluse și clădirile multietajate cu destinație principală de locuință, astfel cum acestea sunt definite la art. 2 lit. c) din lege, afectate de acțiuni accidentale sau accidente tehnice, generate de incendii, explozii sau alte asemenea cauze.

(2) Sintagma «acțiuni accidentale sau accidente tehnice» include toate categoriile de evenimente negative generatoare de riscuri pentru viața persoanelor și de pagube materiale, cum ar fi, dar fără a se limita la acestea, explozii generate de scurgeri de gaze, incendii etc., care au necesitat intervenția autorităților responsabile implicate în asigurarea acțiunilor de răspuns la riscurile asociate evenimentelor produse, conform legii.

(3) În aplicarea prevederilor art. 151 alin. (2) din lege, includerea în subprogramul prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. a) a clădirilor prevăzute la alin. (1) se face fără aplicarea criteriilor prevăzute la art. 5 alin. (1).”

4. La articolul 6, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alin. (11) și (12), cu următorul cuprins:

„(11) Pentru clădirile multietajate cu destinație principală de locuință afectate de acțiuni accidentale sau accidente tehnice, generate de incendii, explozii sau alte asemenea cauze, prevăzute la art. 151 alin. (1) din lege, beneficiarii Programului încarcă în platforma digitală «investiții.mdlpa.ro» următoarele documente:

a) solicitarea de includere în Program, pentru fiecare obiectiv de investiții, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 1A;

b) raportul expertizei tehnice realizate de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate prevăzută la art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

c) procesul-verbal întocmit în urma intervenției la accident elaborat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, prin unitățile subordonate în care se evidențiază cauza probabilă a evenimentului;

d) raportul de audit energetic, inclusiv certificatul de performanță energetică în cazul în care în raportul expertizei tehnice prevăzut la lit. b) nu se recomandă demolarea clădirii, iar beneficiarii solicită finanțare integrată, incluzând și creșterea performanței energetice a clădirilor.

(12) Organizațiile, asociațiile, fundațiile și federațiile de utilitate publică recunoscute potrivit legii depun, odată cu solicitarea de includere în Program, o declarație pe propria răspundere, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 10, din care să reiasă faptul că nu desfășoară activitate economică, astfel cum este definită la art. 4 pct. 1 din Schema de ajutor de minimis «Sprijin acordat pentru implementarea Programului național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat», aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 4.355/2024.”

5. La articolul 6, alineatele (2) și (5) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(2) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației centralizează solicitările transmise și, în termen de 30 de zile de la înregistrare, în ordinea cronologică a înregistrării, verifică dacă acestea sunt conforme cu modelul prevăzut în anexa nr. 1A sau 1B și sunt însoțite de documentele prevăzute la alin. (1) sau (11), după caz, și dacă sunt respectate criteriile prevăzute la art. 5, dacă este cazul.

…………………………………………………………………………………..

(5) Pentru solicitările de includere în Program conforme, potrivit alin. (2), Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației întocmește listele-sinteză cu obiective propuse spre finanțare pe fiecare subprogram, liste care se completează cu solicitări conforme noi, precum și cu solicitările prevăzute la alin. (3) care au fost corectate/completate potrivit alin. (4), ori de câte ori este cazul, și se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației. Listele se modifică, la solicitarea motivată a beneficiarilor, de fiecare dată când intervine o modificare cu privire la obiectivul/obiectivele de investiții promovat/promovate.”

6. La articolul 7 alineatul (1), după litera j) se introduce o nouă literă, lit. k), cu următorul cuprins:

„k) studiu privind fezabilitatea din punct de vedere tehnic, economic și al mediului înconjurător a utilizării sistemelor alternative de înaltă eficiență – Studiul SRE – Surse regenerabile de energie și Raport privind cerințele minime de conformare a unei clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero – Raport de conformare NZEB, întocmite conform Metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001-2022, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 16/2023, pentru clădirile noi realizate în urma demolării clădirilor prevăzute la art. 151 din lege, conform recomandărilor din raportul de expertiză tehnică.”

7. La articolul 7, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins:

„(11) În devizul general prevăzut la alin. (1) lit. d) se menționează și cheltuielile prevăzute la art. 10 alin. (3) din lege, reprezentând cheltuieli ce se vor efectua cu mutarea persoanelor evacuate în și din locuințele de necesitate și, după caz, cu plata chiriei pe perioada execuției lucrărilor de intervenții, precum și cele aferente depozitării bunurilor materiale care aparțin persoanelor evacuate. Cheltuielile prevăzute la art. 10 alin. (3) din lege vor fi evidențiate în devizul general întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 la subcapitolul 1.1 «Obținerea terenului».”

8. La articolul 9, după alineatul (1) se introduc șapte noi alineate, alin. (11)-(17), cu următorul cuprins:

„(11) Conform prevederilor art. 18 alin. (3) lit. a) din lege, în cazul clădirilor multietajate cu destinație principală de locuință, definite la art. 2 lit. c) din lege, în convenția prevăzută la art. 18 alin. (2) din lege se vor menționa, în mod obligatoriu:

a) toți proprietarii de locuințe sau spații cu altă destinație din cadrul unei clădiri, stabiliți conform drepturilor reale intabulate în cartea funciară;

b) destinația spațiilor din clădire, care trebuie să corespundă cu cea din evidențele direcțiilor de taxe și impozite locale și/sau din documentațiile de urbanism;

c) cotele-părți indivize din proprietatea comună care revine fiecărei proprietăți individuale, stabilită conform măsurătorilor cadastrale.

(12) Convenția prevăzută la alin. (11) va fi însoțită de extrasele de carte funciară aferente clădirii în care au fost operate, pe fiecare unitate locativă individuală și pe fiecare spațiu cu altă destinație decât cea de locuință, notarea dreptului de creanță prevăzută la art. 18 alin. (4) lit. b) din lege, în favoarea statului român reprezentat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și a beneficiarului subprogramului, precum și notarea interdicției de înstrăinare prevăzută la art. 18 alin. (6) și (7), după caz, în favoarea acelorași entități.

(13) În cazul clădirilor prevăzute la art. 151 alin. (1) din lege, în vederea încheierii convenției prevăzute la art. 18 alin. (2) din lege, beneficiarii vor proceda, în funcție de situația tehnică a clădirii afectate și de situația juridică a unităților locative individuale și a spațiilor cu altă destinație decât cea de locuință, astfel:

a) dacă toate unitățile locative individuale și spațiile cu altă destinație decât cea de locuință erau intabulate la data producerii acțiunilor accidentale sau accidentelor tehnice, generate de incendii, explozii sau alte asemenea cauze, denumite în continuare evenimente, se va proceda conform alin. (11) și (12);

b) dacă în clădirea afectată de evenimente există unități locative individuale și spații cu altă destinație decât cea de locuință care nu erau intabulate la data evenimentului, dar a căror structură constructivă nu este afectată de acestea, se va proceda conform alin. (11) și (12);

c) dacă în clădirea afectată de evenimente există unități locative individuale și spații cu altă destinație decât cea de locuință care nu erau intabulate la data evenimentului, dar a căror structură constructivă este grav afectată sau degradată de eveniment, care nu mai permite cadastrarea și, implicit, intabularea în cartea funciară, ci impune demolarea la data efectuării lucrărilor de punere în siguranță prevăzute la art. 9 alin. (3) lit. l) din lege sau prin expertiza tehnică realizată de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate, prevăzută la art. 151 alin. (2) din lege, în convenție se vor face mențiuni despre proprietari, destinația spațiilor și cotele-părți indivize din proprietatea comună aferente acestora, în baza datelor deținute de asociația de proprietari, inclusiv prin cartea tehnică a construcției, precum și a documentelor prevăzute la art. 18 alin. (3) lit. a) din lege.

(14) În situația prevăzută la alin. (13) lit. c), precum și în situația în care prin expertiza tehnică realizată de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate, prevăzută la art. 151 alin. (2) din lege, se recomandă demolarea întregii clădiri și realizarea uneia noi, cu respectarea prevederilor art. 17 alin. (14) din lege, după finalizarea și recepționarea clădirii, în termen de 30 de zile de la predarea locuinței prin proces-verbal, proprietarii/beneficiarul au/are obligația intabulării clădirii și a unităților locative individuale/spațiilor cu altă destinație decât cea de locuință, cu notarea interdicției de înstrăinare și a dreptului de creanță, precum și transmiterii extraselor de carte aferente la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, cu respectarea prevederilor alin. (12).

(15) Neîndeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. (14) în termenul prevăzut atrage aplicarea prevederilor art. 14 alin. (6)-(12).

(16) În cazul clădirilor cu destinația de locuință aflate în proprietatea sau în administrarea unităților administrativ-teritoriale sau al unităților aflate în subordinea, autoritatea sau coordonarea acestora, precum și al celor aflate în proprietatea sau în administrarea autorităților și instituțiilor administrației publice centrale, unităților aflate în subordinea, autoritatea sau coordonarea acestora, incluse în subprogramul prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. a), încheierea convenției prevăzute la art. 18 alin. (2) din lege se face cu respectarea prevederilor art. 1.304 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(17) Beneficiarii Subprogramului proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile cu destinația principală de locuință, prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. a), nu pot invoca imposibilitatea cadastrării și intabulării unităților locative individuale sau a spațiilor cu altă destinație decât cea de locuință, aceștia urmând a aplica prevederile art. 33 alin. (1) lit. a) pct. (xii) din lege, în cazul nerespectării prevederilor art. 51 și art. 10 alin. (1)-(4) din lege.”

9. La articolul 9, alineatul (2) se abrogă.

10. Articolul 91 se abrogă.

11. La articolul 10 alineatul (1), liniuța 7 se modifică și va avea următorul cuprins:

„– «4. Cheltuieli pentru investiția de bază», subcapitolele 4.1-4.4;”.

12. La articolul 10, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alin. (11) și (12), cu următorul cuprins:

„(11) În cazul clădirilor prevăzute la art. 151 din lege, pe lângă cheltuielile prevăzute la alin. (1) sunt eligibile de la bugetul de stat, prin program, și următoarele cheltuieli:

a) cheltuieli pentru demolarea construcției existente și pentru realizarea unei construcții noi, cheltuieli care se regăsesc la subcapitolul 1.2 «Amenajarea terenului» și la capitolul 4 «Cheltuieli pentru investiția de bază» din devizul general;

b) cheltuieli prevăzute la subcapitolul 3.1 «Studii»;

c) cheltuieli prevăzute la subcapitolul 3.2 «Documentații-suport și cheltuieli pentru obținerea de avize, acorduri și autorizații»;

d) cheltuieli prevăzute la subcapitolul 3.5 «Proiectare», integral;

e) cheltuieli prevăzute la subcapitolul 3.8 «Asistență tehnică», integral;

f) cheltuieli prevăzute la capitolul 7 «Cheltuieli aferente marjei de buget și pentru constituirea rezervei de implementare pentru ajustarea de preț».

(12) Cheltuielile prevăzute la alin. (11) lit. f) se vor evidenția în devizul general aferent clădirilor prevăzute la art. 151 din lege ca eligibile de la bugetul de stat, însă acestea nu vor fi cuprinse în valoarea aferentă contribuției de la bugetul de stat din contractele de finanțare decât după încheierea unui act adițional la acestea, în baza următoarelor documente încărcate în platforma digitală de către beneficiari:

a) adresă cu menționarea sumei cu care se solicită majorarea valorii contractului de finanțare, din subcapitolul 7.1 «Cheltuieli aferente marjei de buget 25%», însoțită de un memoriu tehnic cu descrierea detaliată a lucrărilor suplimentare generate de diferențele de proiectare, însoțit de actele întocmite, dacă este cazul – notă de constatare, dispoziție de șantier și alte asemenea, actul/actele adițional/adiționale la contractul de achiziție publică prin care a fost majorată valoarea acestuia cu suma solicitată, devizul general actualizat, hotărârea consiliului local de aprobare a devizului general actualizat;

b) adresă cu menționarea sumei cu care se solicită majorarea valorii contractului de finanțare, din subcapitolul 7.2 «Cheltuieli pentru constituirea rezervei de implementare pentru ajustarea de preț», însoțită de un memoriu cu prezentarea detaliată, pe fiecare situație de lucrări, a modului de calcul al ajustării de preț, actul/actele adițional/adiționale la contractul de achiziție publică prin care a fost majorată valoarea acestuia cu suma solicitată, devizul general actualizat, hotărârea consiliului local de aprobare a devizului general actualizat.”

13. La articolul 11, alineatele (12)-(14) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(12) Pentru finanțarea cheltuielilor necesare realizării obiectivului de investiții, beneficiarii autorități ale administrației publice centrale sau locale, inclusiv unitățile aflate în subordinea, autoritatea sau coordonarea acestora, deschid conturi la unități ale Trezoreriei Statului, în care vor fi transferate sumele aferente alocate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Beneficiarii unități de cult, precum și organizațiile, asociațiile, fundațiile și federațiile de utilitate publică beneficiare pot deschide conturi la instituțiile de credit prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare, în care vor fi transferate sumele aferente alocate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

(13) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației transferă prin ordin de plată sumele alocate către beneficiari în conturile deschise la Trezoreria Statului sau la instituțiile de credit, conform prevederilor alin. (1).

(14) Beneficiarii asigură evidența alocării și utilizării sumelor virate în conturile deschise la unitățile Trezoreriei Statului sau la instituțiile de credit și răspund, în condițiile legii, de utilizarea sumelor primite pentru realizarea obiectivelor de investiții.”

14. La articolul 14, alineatul (51) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(51) Beneficiarii subprogramului prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. b) au obligația să încarce în platforma digitală anual, începând cu primul an după transmiterea procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, conform alin. (5), și până la expirarea perioadei de 5 ani, prevăzută de art. 311 alin. (1) din lege, o declarație pe propria răspundere prin care certifică că respectă obligațiile stabilite prin același articol din lege, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 11. Declarația pe propria răspundere se depune până la sfârșitul lunii ianuarie a anului, pentru anul anterior.”

15. După articolul 15 se introduce un nou articol, art. 151, cu următorul cuprins:

„Art. 151. – (1) După finalizarea și recepționarea obiectivelor de investiții finanțate prin program, beneficiarii au obligația să monteze plăci permanente pe clădirea/clădirile care a/au fost consolidată/consolidate, prin care se asigură transparența și informarea publicului cu privire la intervențiile efectuate asupra acesteia/acestora.

(2) Placa permanentă se montează în termen de cel mult 2 luni de la efectuarea recepției la terminarea lucrărilor pentru obiectivul de investiții finanțat prin program și va rămâne instalată o perioadă de cel puțin 3 ani de la data montării sau, la alegerea beneficiarului, permanent.

(3) Placa permanentă va avea forma, dimensiunile și caracteristicile prevăzute în anexa nr. 12 și se montează pe fațada principală a clădirii, la loc vizibil, în poziție orizontală sau verticală. Materialele din care se confecționează placa permanentă sunt prevăzute în anexa nr. 12.

(4) Placa permanentă se va monta obligatoriu la accesul principal în clădire, într-o poziție vizibilă și ușor accesibilă percepției pietonale. Montajul se va realiza pe fațada principală, fie în partea stângă, fie în partea dreaptă a intrării principale, la o înălțime de aproximativ 1,80 m măsurată de la cota trotuarului finit până la axul median al plăcii. Placa va fi fixată rigid și permanent de suportul constructiv al fațadei, astfel încât să fie asigurate stabilitatea, durabilitatea și lizibilitatea acesteia pe termen lung.”

16. După articolul 16 se introduce un nou articol, art. 161, cu următorul cuprins:

„Art. 161. – Termenele prevăzute în prezentele norme metodologice se calculează conform prevederilor art. 2.552 și 2.553 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”

17. Articolul 17 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 17. – Anexele nr. 1, 1A, 1B, 2, 3, 31, 4, 5, 6A, 6B, 7, 8, 9, 10, 11 și 12 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.”

18. Anexele nr. 1 și 8 se modifică și se înlocuiesc cu anexele nr. 1 și 2 la prezentul ordin.

19. După anexa nr. 9 se introduc trei noi anexe, anexele nr. 10-12, având cuprinsul prevăzut în anexele nr. 3-5 la prezentul ordin.

Art. II. – Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. III. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației,

Cseke Attila-Zoltán

București, 24 iunie 2026.

Nr. 710.

Notă privind anexele: ordinul are cinci anexe, publicate în aceeași ediție a Monitorului Oficial, între paginile 6 și 14, și reproduse aici pe scurt, pentru că sunt formulare și documentații tehnice: anexa nr. 1 (noua anexă nr. 1 la norme) cuprinde criteriile de alocare a fondurilor programului, generale și specifice fiecărui subprogram, între care condiția ca în ultimii 10 ani să nu se fi făcut lucrări de reabilitare, modernizare, reabilitare termică sau renovare majoră și ca în ultimii 20 de ani să nu se fi făcut consolidare, reparații capitale sau reabilitare seismică; anexa nr. 2 (noua anexă nr. 8 la norme) e modelul de listă a obiectivelor de investiții; anexa nr. 3 (noua anexă nr. 10) e declarația pe propria răspundere a organizațiilor de utilitate publică privind lipsa activității economice; anexa nr. 4 (noua anexă nr. 11) e declarația anuală pe propria răspundere privind menținerea destinației clădirii timp de 5 ani, care se depune până la 31 ianuarie și e însoțită obligatoriu de material fotografic; anexa nr. 5 (noua anexă nr. 12) e modelul plăcii permanente, reprodus în facsimil, cu mențiunea că în interiorul logoului se trece anul finalizării și recepționării lucrărilor de consolidare.

Sursa: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 8 iulie 2026.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.