Pe scurt

  • România are, pentru prima dată, un Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor: Legea nr. 169/2026, 584 de articole și 8 anexe, publicată integral în Monitorul Oficial din 10 august 2026.
  • Codul abrogă Legea nr. 50/1991 (autorizarea lucrărilor de construcții), Legea nr. 350/2001 (amenajarea teritoriului și urbanismul), aproape tot din Legea nr. 10/1995 (calitatea în construcții) și cele două ordine cu normele lor de aplicare.
  • Intră în vigoare la 25 august 2026, adică la 15 zile de la publicare, iar aplicarea lui nu așteaptă normele metodologice: legea spune expres că intrarea în vigoare este automată.
Act: Legea nr. 169/2026
Publicat: M. Of. nr. 661 din 10 august 2026
Intră în vigoare: 25 august 2026

Cele două legi care au guvernat construcțiile și urbanismul în România timp de trei decenii dispar peste două săptămâni. În locul lor intră un cod unic de 190 de pagini, care schimbă modul în care se cere o autorizație de construire, cine dă avizele și ce se întâmplă cu primăriile care nu își actualizează planul urbanistic. Legea nr. 169/2026 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 661 din 10 august 2026 și promulgată prin Decretul nr. 720/2026. Ea continuă un șir de intervenții asupra regulilor din construcții din ultimele luni, printre care și recepția pe etape a construcțiilor publice introdusă prin Legea nr. 141/2026, dar de data aceasta nu este vorba de o modificare punctuală, ci de înlocuirea integrală a cadrului legal.

În aceeași vară a fost reparată și o scăpare veche din domeniul publicității stradale: amenzile pentru panouri și firme luminoase au intrat sub regimul general al contravențiilor, cu plângere la judecătorie în 15 zile și posibilitatea de a achita jumătate din minim.

Codul este împărțit în două cărți. Cartea I, „Despre amenajarea teritoriului și urbanism”, ocupă primele 110 pagini și acoperă tot ce ține de planificarea teritoriului: planurile de amenajare, documentațiile de urbanism, zonele protejate, operațiunile urbanistice și, în partea a V-a, regimul autorizării construirii și desființării. Cartea a II-a, „Despre construcții”, preia materia calității în construcții: cerințele de performanță, rolurile și responsabilitățile din șantier, ciclul de viață al proiectului investițional, materialele și produsele pentru construcții și, la final, sancțiunile.

Ce dispare de pe 25 august este o listă scurtă, dar grea. Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată și modificată de zeci de ori din 1991 încoace, se abrogă în întregime. La fel și Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul. Raporturile dintre proprietarul terenului și cel care a ridicat construcția rămân însă în Codul civil, iar Curtea Constituțională tocmai a confirmat că, pentru lucrările începute înainte de octombrie 2011, se aplică în continuare Codul civil de la 1864. Din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții se abrogă articolele 1–9, 11–40 și 42–44, adică aproape tot conținutul ei, materia fiind preluată în Cartea a II-a a codului. Se abrogă și Ordinul nr. 839/2009 cu normele de aplicare a Legii nr. 50/1991, precum și Ordinul nr. 233/2016 cu normele Legii nr. 350/2001, cu excepția a trei anexe tehnice care privesc așezările informale și seturile de date spațiale.

Un detaliu care contează practic mai mult decât pare: articolul 575 alineatul (2) prevede că intrarea în vigoare este automată și că aplicarea codului nu este condiționată de adoptarea legislației secundare sau terțiare. Este o formulare menită să prevină scenariul obișnuit în care o lege nouă rămâne blocată luni de zile pentru că nu au apărut normele. Legea nr. 141/2026, care permite recepția pe etape a investițiilor publice, a avut exact această problemă: mecanismul funcționa din 16 iulie, dar formularul cu care se face recepția a apărut abia pe 18 august. Din 25 august, textul codului se aplică așa cum este scris, iar ordinele și metodologiile ministerului vin peste el, nu înaintea lui.

Regimul derogărilor are și un trecut judiciar greu. Curtea Constituțională a confirmat, în iulie 2026, că textul din legea urbanismului valabil înainte de 2006 este neconstituțional, iar hotărârile definitive întemeiate pe el pot fi atacate cu cerere de revizuire.

Primul act subsecvent al Codului care atinge direct proprietarii a apărut pe 27 august: procedura acordului scris al Ministerului Culturii, cu termene ferme și acord tacit la clădirile monument istoric.

Efectele pe care le produce

Trei regimuri distincte pentru lucrări, nu unul singur. Pentru imobilele cu istoric de retrocedare, tot în vara aceasta s-a lămurit și cine decide asupra dreptului: Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor poate invalida dispoziții de despăgubire emise cu ani în urmă. Articolul 259 alineatul (6) stabilește că autorizația de construire rămâne obligatorie pentru clădiri noi, intervenții asupra clădirilor existente și amenajări, cu două excepții: lucrările pentru care legea permite procedura simplificată a notificării și cele care se pot executa în lipsa oricărei formalități. Pentru lucrările notificate, autoritatea are cel mult 15 zile lucrătoare să răspundă, iar șantierul poate începe la 15 zile calendaristice după împlinirea termenului. Dreptul de a executa lucrările notificate rămâne valabil 3 ani.

Avizele se dau într-un singur loc. Separat de cod, un aviz a devenit mai rar cerut: din 18 august 2026, reamenajările exclusiv interioare din zonele cu servituți aeronautice nu mai cer un aviz nou de la autoritatea aeronautică. Codul înființează Comisia națională de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, comisiile locale echivalente și comisia de acord unic. Ministerul Dezvoltării și autoritățile locale au 45 de zile lucrătoare de la publicare, așadar până în jurul datei de 12 octombrie 2026, să le organizeze și să le facă funcționale. Ideea este ca solicitantul să nu mai alerge după avize la fiecare instituție în parte.

Certificatul de urbanism se împarte în cinci tipuri. Codul distinge între certificatul pentru informare, cel pentru operațiuni cadastrale, cel pentru construire sau desființare de clădiri și amenajări, cel pentru lucrări inginerești și cel pentru construcții cu caracter special. Cel pentru informare se emite oricui îl cere, iar dacă primăria are un sistem informatic funcțional se emite automat, în cel mult 5 zile lucrătoare. Certificatele pentru operațiuni cadastrale și pentru construire emise fără elementele de conținut prevăzute de lege sunt lovite de nulitate.

Documentația incompletă are un calendar clar. Dacă autoritatea constată că dosarul depus pentru autorizația de construire este incomplet sau are nevoie de clarificări, trebuie să notifice solicitantul în cel mult 10 zile lucrătoare de la înregistrare și să comunice toate deficiențele deodată. Termenul acordat pentru completare nu poate depăși 3 luni.

Primăriile care nu își actualizează planul urbanistic general pierd accesul la finanțări. Articolul 573 le dă 3 ani de la intrarea în vigoare, deci până la 25 august 2029, ca să aprobe actualizarea planurilor mai vechi de 7 ani. Sancțiunea pentru cele care nu o fac nu este o amendă, ci interdicția de a solicita sau de a primi fonduri rambursabile sau nerambursabile, sub orice formă, din momentul în care actul de constatare al Inspectoratului de Stat în Construcții rămâne definitiv.

Apare o taxă locală nouă, opțională. Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului București și consiliile județene pot institui, de la data intrării în vigoare a codului, o taxă locală de echipare a teritoriului. Banii pot fi folosiți exclusiv pentru infrastructura publică necesară dezvoltării urbane: drumuri, rețele tehnico-edilitare, dotări educaționale, sociale, de sănătate, culturale, sportive și de mediu aferente zonei pentru care se aprobă documentația de urbanism.

Regimul contravențional se rupe de dreptul comun. Articolul 581 alineatul (3) prevede că, în aplicarea codului, nu sunt incidente dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Asta înseamnă că mecanismele obișnuite din materia contravențională nu se mai aplică automat aici, iar procedura de constatare și sancționare este cea din cod. Cuantumurile sunt pe măsură: pentru nerespectarea autorizației cu privire la regimul de înălțime, codul prevede o amendă suplimentară de la 50.000 la 500.000 de lei pentru fiecare nivel neautorizat.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Până acum, cine voia să construiască în România trebuia să citească în paralel cel puțin trei legi și două ordine cu norme, plus hotărâri de guvern răspândite pe mai multe domenii. Legea nr. 50/1991 spunea cum se obține autorizația, Legea nr. 350/2001 spunea cum se face planificarea urbanistică, iar Legea nr. 10/1995 spunea cine răspunde de calitatea lucrării. Cele trei au fost scrise în ani diferiți, cu logici diferite, și au fost modificate separat de zeci de ori. Codul le pune într-un singur text, cu o singură numerotare și un singur set de definiții, strânse în anexa nr. 1.

A doua schimbare de fond este trecerea de la avizare fragmentată la avizare integrată. În vechiul sistem, fiecare aviz se obținea separat, de la fiecare instituție, cu termene proprii. Codul așază peste asta comisiile de avizare integrată și comisia de acord unic, care analizează documentația împreună. Avizele obținute deja rămân valabile: articolul 582 alineatul (2) permite continuarea simplificată a procedurilor începute înainte, prin analiza în comisia de avizare integrată, ținând cont de ce s-a obținut până atunci.

A treia diferență este digitalizarea scrisă în lege, nu lăsată la latitudinea fiecărei primării. Codul menționează Ghișeul unic național pentru depunerea documentațiilor și transmiterea notificărilor, cere semnătură electronică calificată sau avansată pe documentele emise digital, impune formatul GIS pentru documentațiile de urbanism nou-începute și organizează cinci registre publice online: al auditorilor energetici pentru clădiri, al experților tehnici, al verificatorilor de proiecte, al diriginților de șantier și al responsabililor tehnici cu execuția.

În fine, o schimbare cu efect întârziat privește Bucureștiul. Articolul 584 stabilește că, începând cu 1 noiembrie 2028, competențele de urbanism exercitate azi de primarii de sector se transferă primarului general, iar direcția de specialitate va fi condusă de arhitectul-șef al municipiului, asistat de 7 arhitecți-șefi adjuncți. Este aplicarea rezultatelor referendumului local din 2024, dar cu doi ani de tranziție.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Un singur text de consultat, în locul a trei legi și două seturi de norme scrise la 10 și 25 de ani distanță una de alta, cu definiții unificate în anexa nr. 1.
  • Termene explicite acolo unde înainte era tăcere: 10 zile lucrătoare pentru semnalarea unui dosar incomplet, 15 zile lucrătoare pentru răspunsul la o notificare, 5 zile lucrătoare pentru certificatul de urbanism pentru informare acolo unde există sistem informatic.
  • Obligația de a comunica toate deficiențele unei documentații printr-o singură notificare taie practica solicitărilor de completări în serie, care lungeau procedurile cu luni de zile.
  • Regimul lucrărilor fără formalități și cel al notificării scot din circuitul autorizării intervențiile mărunte, care astăzi consumă timp de ghișeu fără miză reală.
  • Presiunea pe primării de a-și actualiza planurile urbanistice generale este reală, pentru că sancțiunea lovește exact unde doare: accesul la fonduri europene și la împrumuturi.

Ce rămâne o problemă

  • Un cod de 584 de articole intră în vigoare în 15 zile, peste vacanța de august, iar personalul primăriilor și proiectanții au foarte puțin timp să îl citească înainte să îl aplice.
  • Comisiile de avizare integrată și cele de acord unic au termen de organizare până în octombrie, adică vor fi înființate după ce codul e deja în vigoare. Există un interval în care regulile noi se aplică fără structurile care ar trebui să le pună în practică.
  • Taxa locală de echipare a teritoriului este un cost suplimentar posibil pentru dezvoltatori și, prin ei, pentru cumpărători, iar codul lasă cuantumul și condițiile în seama fiecărei autorități locale.
  • Excluderea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 din aplicarea codului înseamnă că garanțiile procedurale cu care contravenienții erau obișnuiți nu mai funcționează automat în această materie.
  • Digitalizarea reală depinde de existența unor sisteme informatice funcționale la nivel local. Acolo unde ele lipsesc, termenele scurte devin literă moartă, iar diferența dintre primării se adâncește.
  • Hotărârile de guvern adoptate în baza legilor abrogate rămân aplicabile până când Guvernul le înlocuiește, ceea ce lasă o perioadă cu reguli vechi funcționând sub un cod nou.

Sfaturi utile

  1. Dacă ai un certificat de urbanism în valabilitate: nu îl arunca și nu grăbi depunerea. Articolul 582 alineatul (4) spune clar că certificatele emise înainte de 25 august rămân valabile, iar autorizația se va emite pe baza lor și a avizelor cerute prin ele.
  2. Dacă localitatea ta este cuprinsă în cadastrul sistematic: verifică la primărie stadiul lucrării. Termenele contractelor de finanțare au fost prelungite în august 2026, unele până la 30 iunie 2027, iar înscrierea în cartea funciară pe această cale rămâne gratuită.
  3. Dacă ai o documentație de urbanism în curs de avizare: procedura rămâne sub legea veche, dar poți cere continuarea simplificată prin comisia de avizare integrată pentru avizele neobținute încă. Avizele deja luate își păstrează valabilitatea, deci nu se reia nimic de la zero.
  4. Dacă depui dosarul pentru autorizație după 25 august: notează data înregistrării. Din 26 august, cererea se depune pe formularele tipizate aprobate prin Ordinul MDLPA nr. 975/2026, obligatorii în toată țara. De la ea curg cele 10 zile lucrătoare în care autoritatea trebuie să îți spună toate lipsurile, nu una câte una.
  5. Dacă ai de făcut lucrări mici: verifică întâi în cod dacă intră la notificare sau la lucrări fără formalitate, înainte să pornești o procedură completă de autorizare. Atenție însă: în zonele construite protejate, lucrările fără formalitate sunt permise doar dacă regulamentul local de urbanism prevede expres asta.
  6. Dacă lucrezi la o clădire monument istoric sau în zona ei de protecție: avizul Ministerului Culturii rămâne obligatoriu. Pentru intervențiile de primă urgență la construcții cu pericol public, acordul scris se emite în 5 zile lucrătoare, iar depășirea termenului valorează acord tacit.
  7. Dacă ești primar sau lucrezi în administrația locală: pune în calendar două date. Până la 31 decembrie 2026 trebuie revizuite regulamentele de organizare și procedurile operaționale. Până la 25 august 2029 trebuie aprobată actualizarea planurilor urbanistice generale mai vechi de 7 ani, altfel se blochează accesul la finanțări.
  8. Dacă ai o lucrare în execuție: poți cere recepții parțiale în condițiile codului nou, chiar dacă lucrarea a început sub legea veche. Este una dintre puținele prevederi care se aplică retroactiv, în favoarea beneficiarului.

Întrebări frecvente

De când se aplică noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor?
De la 25 august 2026, adică la 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial nr. 661 din 10 august 2026. Legea prevede expres că intrarea în vigoare este automată și că aplicarea codului nu este condiționată de adoptarea normelor metodologice.
Ce legi se abrogă odată cu intrarea în vigoare a codului?
Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul se abrogă integral. Din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții se abrogă articolele 1–9, 11–40 și 42–44. Se abrogă și Ordinul nr. 839/2009, precum și Ordinul nr. 233/2016, cu excepția anexelor nr. 4, 5 și 6 la normele metodologice.
Certificatul meu de urbanism obținut în iulie mai este valabil?
Da. Certificatele de urbanism emise înainte de intrarea în vigoare a codului își păstrează valabilitatea, iar autorizația de construire sau de desființare se emite pe baza lor și a avizelor solicitate prin ele, potrivit articolului 582 alineatul (4).
Mai am nevoie de autorizație de construire pentru orice lucrare?
Nu. Codul păstrează autorizația de construire ca regulă pentru clădiri noi, intervenții la clădiri existente și amenajări, dar prevede două excepții: lucrările care se pot face pe baza unei proceduri simplificate de notificare și lucrările care se pot executa fără nicio formalitate. Care lucrări intră în fiecare categorie se stabilește prin cod.
Ce este taxa locală de echipare a teritoriului?
Este o taxă pe care consiliile locale, Consiliul General al Municipiului București și consiliile județene pot să o instituie de la data intrării în vigoare a codului. Nu este obligatorie și nu se aplică automat. Sumele colectate pot fi folosite exclusiv pentru infrastructura publică necesară dezvoltării urbane din zona vizată de documentația de urbanism aprobată.
Ce se întâmplă dacă primăria nu își actualizează planul urbanistic general?
Autoritățile locale au 3 ani de la intrarea în vigoare a codului, adică până la 25 august 2029, ca să aprobe actualizarea planurilor mai vechi de 7 ani. Dacă nu o fac, li se interzice să solicite sau să beneficieze de fonduri rambursabile ori nerambursabile, sub orice formă, din momentul în care actul de constatare al Inspectoratului de Stat în Construcții rămâne definitiv.
Cât de mare poate fi amenda pentru depășirea regimului de înălțime autorizat?
Codul prevede, suplimentar față de sancțiunea de bază, o amendă de la 50.000 la 500.000 de lei pentru fiecare nivel construit fără autorizație peste regimul de înălțime aprobat.
Documentațiile de urbanism aflate deja în avizare se reiau de la zero?
Nu. Procedurile demarate înainte de intrarea în vigoare a codului rămân supuse legii în vigoare la data începerii lor. Pentru avizele care nu au fost încă obținute, procedura poate fi continuată simplificat prin comisia de avizare integrată, iar avizele deja obținute își păstrează valabilitatea.

Erori și neconcordanțe în textul publicat

  • Art. 581 alin. (3) scoate Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 din aplicarea codului, dar patru texte ale aceluiași cod o folosesc mai departe. Alin. (3) spune că „în aplicarea prevederilor prezentului cod nu sunt incidente dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor”. În același timp, art. 571 alin. (2) sancționează prescripția de 5 ani „prin derogare de la art. 13 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001”, ceea ce presupune că ordonanța se aplică, altfel nu ar exista de la ce să se deroge. Art. 570 alin. (3) exclude expres sancțiunea avertismentului, iar art. 357 alin. (6) și (8) o aplică, deși avertismentul e definit tocmai de ordonanța declarată inaplicabilă. Că mecanismul era cunoscut redactorilor se vede din art. 144 alin. (4), care spune explicit „prin excepție de la prevederile art. 581” că ordonanța se aplică la contravențiile din acel articol, cu dreptul de a plăti jumătate din minim în 15 zile. Excepția a fost făcută o singură dată. Rezultatul e că, pentru amenzile cele mai mari ale codului, cele din art. 357, până la 1.000.000 de lei, și cele din art. 570, până la 100.000 de lei, nu se poate stabili din text cum se încheie procesul-verbal, în ce termen se atacă și dacă se poate plăti jumătate din minim.
  • Art. 576 alin. (4) permite taxa locală de echipare a teritoriului de la 25 august 2026, iar art. 63 alin. (3) o trimite în Codul fiscal, care nu era modificat. Art. 576 alin. (4) spune că „începând cu data intrării în vigoare a prezentului cod” consiliile locale, Consiliul General al Municipiului București și consiliile județene pot institui taxa. Art. 63 alin. (3) spune însă că taxele locale de echipare a teritoriului „se vor stabili” prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Art. 577 alin. (9) confirmă că modificarea Codului fiscal nu exista la data publicării: Ministerul Finanțelor urmează doar să inițieze demersurile, în 60 de zile de la intrarea în vigoare, adică până la 24 octombrie 2026, fără niciun termen pentru adoptare. Un consiliu local care instituie taxa pe 26 august 2026 se sprijină pe art. 576 alin. (4), iar unul care refuză se sprijină pe art. 63 alin. (3) și pe rezerva „în condițiile prevăzute de lege” din finalul aceluiași art. 576 alin. (4). Din cod nu se poate stabili care dintre ei are dreptate.
  • Art. 357 alin. (7) trimite la un termen pe care alin. (5) nu îl conține. Alin. (7) spune că, pentru o construcție care are toate elementele structurale ca să fie considerată finalizată la data constatării contravenției, „termenul prevăzut la alin. (5) curge de la data terminării în fapt a construcției”. Alin. (5) nu prevede însă niciun termen: stabilește o amendă suplimentară de la 50.000 la 500.000 de lei pentru fiecare nivel construit peste regimul de înălțime autorizat. Singurele termene din materie sunt cel de 5 ani din art. 571 alin. (2) și cel de 10 ani din art. 357 alin. (11), iar textul nu spune la care dintre ele se referă. Pentru o clădire terminată de mai mulți ani și descoperită acum, de trimiterea aceasta depinde dacă amenda mai poate fi aplicată sau nu.

Analiza redacției

Diferența dintre un cod și o compilație stă în câteva articole pe care nimeni nu le citește. Art. 583 alin. (3) spune că, de la 25 august 2026, orice trimitere dintr-o lege specială la dispozițiile abrogate se consideră făcută la cod, ceea ce scutește Parlamentul de o revizuire în lanț a zeci de acte conexe și pune capăt situației în care o normă de mediu sau de patrimoniu trimitea la un articol care nu mai există. Art. 579 alin. (2) face din anexa nr. 1 un instrument de interpretare, nu o listă de definiții decorative. Iar art. 575 alin. (2), care spune că aplicarea codului nu e condiționată de legislația secundară, e răspunsul direct la practica ultimilor ani, în care o lege bună aștepta un ordin de ministru ca să funcționeze. Pe acest schelet stau cele 584 de articole și cele 8 anexe publicate pe 10 august.

Prima observație care nu iese la o citire liniară privește art. 573. Toată lumea reține sancțiunea din alin. (3), interdicția de a mai cere sau primi fonduri rambursabile ori nerambursabile pentru primăriile care nu își actualizează planul urbanistic general în trei ani. Consecința mai grea stă însă în alin. (2): planurile aflate în vigoare astăzi își mențin valabilitatea, fără acte noi de prelungire, „dar nu mai târziu de termenul prevăzut la alin. (1)”, adică nu mai târziu de 25 august 2029. Pe 26 august 2029, o unitate administrativ-teritorială care nu a aprobat actualizarea nu rămâne doar fără finanțări, ci fără plan urbanistic general valabil, deci fără temeiul pe care se emit certificatele de urbanism și autorizațiile de construire pe teritoriul ei. Sancțiunea reală nu e financiară, e blocarea autorizării, iar codul nu o numește niciunde.

A doua observație privește o fereastră de un an pe care nici titlul, nici dispozițiile finale nu o anunță. Art. 301 alin. (7) permite, prin excepție de la alin. (2), ca autorizația de regularizare să fie cerută și pentru alte categorii de construcții decât locuințele unifamiliale de cel mult 150 de metri pătrați, timp de maximum un an de la intrarea în vigoare, așadar până la 25 august 2027. Condițiile rămân ferme: încadrarea în reglementările urbanistice aprobate, cerințele fundamentale de calitate, obligațiile fiscale achitate și măsurile contravenționale aplicate. Nu e o amnistie, pentru că amenda se plătește oricum, dar e singura poartă prin care o construcție ridicată fără autorizație și mai mare decât o casă poate intra în legalitate, iar ea se închide într-un an. Alături de prescripția de 5 ani din art. 571 alin. (2) și de cea de 10 ani din art. 357 alin. (11) pentru acțiunea în desființare, asta așază 2026 și 2027 ca cei mai importanți doi ani ai regimului construcțiilor din ultimele trei decenii.

Rămâne geometria termenelor din capitolul final, care e mai complicată decât ar trebui. Art. 576 alin. (1) și (2) numără 45 de zile lucrătoare de la publicare pentru organizarea comisiilor de avizare integrată și a comisiei de acord unic, deci 12 octombrie 2026. Art. 583 alin. (4) numără 120 de zile tot de la publicare, deci 8 decembrie 2026. Art. 577 alin. (9) numără 60 de zile de la intrarea în vigoare, deci 24 octombrie 2026. Art. 581 alin. (2) numără 90 de zile tot de la intrarea în vigoare, deci 23 noiembrie 2026. Art. 578 alin. (1) nu numără nimic și fixează direct 31 decembrie 2026. Cinci termene, trei puncte de pornire diferite, într-un cod care la art. 580 trimite pentru calculul termenelor la art. 599 din Codul administrativ. Efectul practic e mai concret decât pare: între 25 august și 12 octombrie 2026 sunt 48 de zile în care codul se aplică, dar comisiile de avizare integrată la care art. 582 alin. (2) trimite documentațiile începute sub legea veche nu există încă, iar textul nu spune ce face solicitantul în acest interval.

Ce ar trebui schimbat

  • O procedură contravențională proprie, scrisă în cod, sau abrogarea art. 581 alin. (3). Cât timp ordonanța de drept comun e declarată inaplicabilă fără să fie înlocuită, o amendă de un milion de lei se aplică pe baza unui proces-verbal al cărui conținut, termen de contestare și cale de atac nu sunt reglementate nicăieri. Oricare dintre cele două soluții e mai bună decât starea actuală, dar trebuie aleasă una.
  • Corectarea trimiterii din art. 357 alin. (7). Textul trebuie să spună dacă termenul care curge de la terminarea în fapt a construcției este prescripția de 5 ani din art. 571 alin. (2) sau cea de 10 ani din art. 357 alin. (11). De asta depinde dacă o construcție finalizată în 2019 și descoperită în 2027 mai poate fi sancționată.
  • Taxa de echipare, legată de intrarea în vigoare a modificării Codului fiscal. Art. 576 alin. (4) ar trebui să spună că dreptul consiliilor locale se naște la data la care modificarea prevăzută la art. 63 alin. (3) intră în vigoare, iar art. 577 alin. (9) ar trebui să dea Ministerului Finanțelor un termen de adoptare, nu doar de inițiere. Altfel, primele hotărâri de consiliu local pe această taxă vor ajunge în contencios administrativ înainte să producă un leu.
  • Spus explicit ce se întâmplă pe 26 august 2029. Art. 573 ar trebui să prevadă dacă un plan urbanistic general expirat blochează emiterea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor, sau dacă se aplică un regim tranzitoriu. Un termen care lasă potențial sute de localități fără document de urbanism valabil în aceeași zi nu poate fi lăsat pe seama interpretării.
  • Un singur punct de pornire pentru termenele capitolului final. Toate termenele din art. 576-583 ar trebui numărate de la aceeași dată, de preferință de la intrarea în vigoare, iar cele care privesc structuri fără de care codul nu se poate aplica, cum sunt comisiile de avizare integrată, ar trebui să expire înaintea ei, nu la 48 de zile după.
  • Lista publică a localităților cu plan urbanistic general mai vechi de 7 ani. Publicată de minister la intrarea în vigoare și actualizată anual, ea ar transforma termenul din art. 573 alin. (1) dintr-o obligație pe hârtie într-una urmăribilă de oricine, inclusiv de proprietarii care depind de acel plan pentru a construi.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

M. Of. nr. 661 din 10 august 2026 192 de pagini PDF, 801 KB actul începe la pagina 2

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

Se încarcă textul actului…

Sursa: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 10 august 2026.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.