Kurz gefasst

  • Wohnblocks, die durch Explosionen, Brände oder andere technische Unfälle beschädigt wurden, können nun in das Nationale Programm zur Ertüchtigung von Gebäuden mit hohem Erdbebenrisiko aufgenommen werden, ohne die üblichen Auswahlkriterien zu durchlaufen.
  • Für diese Gebäude übernimmt der Staatshaushalt auch den Abriss des beschädigten Bauwerks, die Errichtung eines Neubaus, die Planung in voller Höhe und die Bauüberwachung, und in die Gesamtkostenaufstellung dürfen Umzug und Miete der evakuierten Bewohner sowie die Einlagerung ihres Hausrats aufgenommen werden.
  • Alle Anträge werden ausschließlich digital und elektronisch signiert eingereicht, und die Eigentümer haben nach der Übergabe 30 Tage Zeit, ihre Wohnung im Grundbuch eintragen zu lassen. An jedem sanierten Gebäude ist innerhalb von zwei Monaten nach der Abnahme eine dauerhafte Tafel anzubringen.
Rechtsakt: Erlass MDLPA Nr. 710/2026
Veröffentlicht: Amtsblatt Nr. 562 vom 8. Juli 2026
In Kraft seit: 8. Juli 2026

Ein Wohnblock, der nach einer Gasexplosion noch steht, muss nicht länger auf ein Erdbebenrisiko-Gutachten warten, bevor der Staat die Sicherung bezahlt. Das rumänische Ministerium für Entwicklung, öffentliche Arbeiten und Verwaltung hat die Durchführungsbestimmungen zum Gesetz Nr. 212/2022 geändert und das Nationale Programm zur Ertüchtigung von Gebäuden mit hohem Erdbebenrisiko für eine neue Kategorie von Immobilien geöffnet: mehrgeschossige Wohngebäude, die durch zufällige Einwirkungen oder technische Unfälle beschädigt wurden, also durch Explosionen, Brände und vergleichbare Ereignisse. Der Erlass Nr. 710/2026, unterzeichnet am 24. Juni 2026 und am 8. Juli 2026 im Amtsblatt veröffentlicht, ist der zweite größere Eingriff dieses Sommers, mit dem der Staat seine Förderinstrumente für den alten Wohnungsbestand neu ordnet, nach dem Programm „Ein Aufzug fürs Leben“, das Aufzüge und Rampen in Blocks ohne Barrierefreiheit finanziert.

Der wesentliche Unterschied: Bislang musste ein Gebäude für die Aufnahme ins Sanierungsprogramm die Kriterien aus Artikel 5 der Bestimmungen erfüllen, also Einstufung in eine Erdbebenrisikoklasse, Baualter und das Fehlen jüngerer Eingriffe. Ein teilweise durch eine Explosion zerstörter Block konnte sich in einem schweren baulichen Zustand befinden, ohne auf dem Papier ein Erdbebengutachten zu besitzen, und hatte damit keine Möglichkeit, sich zu qualifizieren. Der neue Artikel 51 der Bestimmungen löst genau diese Lage: Die Aufnahme in das Teilprogramm für Wohngebäude erfolgt „ohne Anwendung der in Artikel 5 Absatz (1) vorgesehenen Kriterien“.

Welche Wirkungen der Erlass hat

Die erste praktische Folge: Die Gemeinde oder die Behörde, die einen beschädigten Block verwaltet, kann den Aufnahmeantrag sofort einreichen, mit einer kürzeren Akte als im Regelverfahren. Der Erlass zählt abschließend auf, was in die digitale Plattform investitii.mdlpa.ro hochzuladen ist: der Aufnahmeantrag für jedes Investitionsvorhaben, der Bericht eines für die Anforderung Tragfähigkeit und Standsicherheit zertifizierten technischen Sachverständigen, das Protokoll der Generalinspektion für Notsituationen nach dem Einsatz am Unfallort mit der wahrscheinlichen Ursache des Ereignisses sowie, wenn eine integrierte Finanzierung einschließlich Energieeffizienz beantragt wird, der Energieauditbericht mit dem Energieausweis.

Die zweite Folge betrifft das Geld. Für unfallgeschädigte Gebäude erweitert sich die Liste der aus dem Staatshaushalt förderfähigen Ausgaben deutlich gegenüber der allgemeinen Programmregel: Sie umfasst den Abriss des bestehenden Bauwerks und die Errichtung eines neuen, Studien, Unterlagen für Genehmigungen und Zustimmungen, die Planung in voller Höhe, die Bauüberwachung in voller Höhe sowie die Budgetreserve und die Umsetzungsreserve für Preisanpassungen. Die letzten beiden Positionen werden in der Gesamtkostenaufstellung als förderfähig ausgewiesen, gelangen aber erst über einen Nachtrag in den Finanzierungsvertrag, auf Grundlage eines ausführlichen technischen Berichts und einer aktualisierten, vom Gemeinderat beschlossenen Kostenaufstellung.

Die dritte Folge betrifft unmittelbar die Menschen, die ihre Wohnung verlassen mussten. Der Erlass nimmt in die Gesamtkostenaufstellung, in den Unterabschnitt „Grunderwerb“, die Kosten für den Umzug der evakuierten Personen in Notunterkünfte und zurück, die Mietzahlung für die Dauer der Bauarbeiten und die Einlagerung ihres Hausrats auf. Diese Kosten waren bereits in Artikel 10 Absatz (3) des Gesetzes vorgesehen, hatten aber keinen klaren Platz in den Finanzunterlagen des Projekts, was ihre Abrechnung in der Praxis erschwerte.

Schließlich müssen Neubauten, die anstelle abgerissener Gebäude errichtet werden, als Niedrigstenergiegebäude geplant werden. Die Genehmigungsunterlagen erhalten einen neuen Pflichtbestandteil: die Studie zu erneuerbaren Energiequellen und den NZEB-Konformitätsbericht, erstellt nach der Methodik zur Berechnung der Gesamtenergieeffizienz von Gebäuden Mc 001-2022.

Was sich gegenüber der bisherigen Lage geändert hat

  • Ein neuer Zugang zum Programm: durch Explosionen oder Brände beschädigte Blocks kommen ohne die üblichen Zulassungskriterien hinein, die eine vorherige Einstufung in eine Erdbebenrisikoklasse voraussetzten.
  • Abriss und Neubau werden förderfähig: zuvor finanzierte das Programm überwiegend Eingriffe am Bestandsgebäude; empfiehlt das Gutachten nun den Abriss, kann der Staat auch einen Neubau auf demselben Grundstück bezahlen.
  • Die Miete der Bewohner hat endlich eine Haushaltsposition: Umzug, Miete während der Bauzeit und Einlagerung des Hausrats werden ausdrücklich in der Gesamtkostenaufstellung, Unterabschnitt 1.1, ausgewiesen.
  • Die Akte wird vollständig elektronisch eingereicht: Anträge werden in die digitale Plattform hochgeladen, elektronisch signiert nach dem Gesetz Nr. 214/2024, und Unterlagen Dritter werden als PDF hochgeladen, beglaubigt als originalgetreue Abschrift.
  • Die Grundbucheintragung lässt sich nicht mehr umgehen: Die Vereinbarung mit den Eigentümern muss alle eingetragenen Eigentümer, die Nutzung der Räume und die Miteigentumsanteile nennen, mit Grundbuchauszügen, in denen die Forderung des Staates und das Veräußerungsverbot vermerkt sind. Für nicht eingetragene, beim Unfall zerstörte Wohnungen wird auf die Unterlagen der Eigentümergemeinschaft zurückgegriffen, doch nach der Übergabe ist die Eintragung binnen 30 Tagen Pflicht, und die Begünstigten können sich nicht mehr auf die Unmöglichkeit der Vermessung berufen.
  • Klare Ausnahme für Baudenkmäler: denkmalgeschützte Gebäude, solche in Schutzzonen um Denkmäler und solche in geschützten Bebauungsbereichen sind von der Pflicht befreit, nach den Arbeiten mindestens die Erdbebenrisikoklasse RsIV zu erreichen, wenn die Stellungnahme des Kulturministeriums dies nicht zulässt.
  • Dauerhafte Tafel an der Fassade: Innerhalb von zwei Monaten nach der Abnahme bringt der Begünstigte neben dem Haupteingang eine dauerhafte Tafel an, etwa 1,80 Meter über dem Gehweg, die mindestens drei Jahre oder dauerhaft hängen bleibt.
  • Neue zeitbezogene Zulassungsregeln: Die allgemeinen Zuteilungskriterien verlangen, dass in den letzten 10 Jahren keine Sanierungs-, Modernisierungs-, energetischen Sanierungs- oder größeren Renovierungsarbeiten und in den letzten 20 Jahren keine Ertüchtigung, Grundinstandsetzung oder Erdbebensanierung durchgeführt wurden.
  • Zwei Vorschriften entfallen: Artikel 9 Absatz (2) und Artikel 91 der Bestimmungen werden aufgehoben.

Vorteile und Nachteile

Was besser wird

  • Der Erlass löst eine echte Blockade: Nach einer Explosion konnte ein Block unbewohnbar und zugleich nicht förderfähig für das einzige nationale Programm sein, das die Sicherung von Wohnungen finanziert.
  • Er deckt die versteckten Kosten einer Ertüchtigung ab, Miete und Umzug, die in vielen Projekten der Grund waren, warum Bewohner die Arbeiten ablehnten.
  • Er erlaubt die radikale Lösung, wenn sie die einzig vernünftige ist: Abriss und Neubau im NZEB-Standard statt Reparaturen an einer geschädigten Struktur.
  • Die vollständige Digitalisierung verkürzt einen Verwaltungsweg, der bisher Papierakten zwischen Rathaus und Ministerium bedeutete.
  • Die dauerhafte Tafel hinterlässt eine öffentliche Spur der Investition, nützlich für die Transparenz und für Käufer, die wissen wollen, ob ein Block ertüchtigt wurde.

Was problematisch bleibt

  • Der Erlass stellt kein neues Geld bereit. Er öffnet eine weitere Antragstellergruppe für denselben Programmhaushalt, der Wettbewerb um die Förderung steigt, und die Listen werden weiterhin per Ministererlass genehmigt.
  • Die Pflicht zur Grundbucheintragung binnen 30 Tagen nach der Übergabe ist streng, und ihre Verletzung löst die Sanktionen des Artikels 14 Absätze (6) bis (12) aus, auch wenn die Verzögerung nicht vom Eigentümer zu vertreten ist.
  • Der Text stellt ausdrücklich fest, dass Begünstigte sich „nicht auf die Unmöglichkeit der Vermessung und Eintragung berufen können“, was das gesamte rechtliche Risiko auf die Kommune und mittelbar auf die Bewohner verlagert.
  • Die 30-Tage-Frist für die Prüfung eines Antrags durch das Ministerium läuft ab der Registrierung, doch der Erlass setzt keine Höchstfrist für die tatsächliche Genehmigung von Liste und Finanzierung.
  • Das Kriterium, das in den letzten 10 Jahren sanierte Gebäude ausschließt, kann Blocks aussortieren, die kürzlich gedämmt, aber nie statisch ertüchtigt wurden.

Praktische Hinweise

  1. Wenn Sie in einem durch Explosion oder Brand beschädigten Block wohnen: Der erste Schritt liegt nicht bei Ihnen. Den Antrag stellt die Gemeinde oder die verwaltende Behörde, nicht die Eigentümergemeinschaft. Fordern Sie die Verwaltung schriftlich auf, den Antrag über investitii.mdlpa.ro einzureichen, und fragen Sie, ob ihr das Einsatzprotokoll der Feuerwehr bereits vorliegt, ohne das die Akte unvollständig ist.
  2. Wenn Sie im Verwaltungsbeirat der Eigentümergemeinschaft sitzen: Prüfen Sie früh den Eintragungsstand jeder Wohnung. Die Vereinbarung mit dem Staat verlangt Grundbuchauszüge für jede Einheit, mit vermerkter Forderung und Veräußerungsverbot; nicht eingetragene Wohnungen erschweren die gesamte Akte.
  3. Wenn Sie während der Arbeiten evakuiert werden: Fragen Sie ausdrücklich, ob Miete, Umzug und Einlagerung in der Gesamtkostenaufstellung vorgesehen wurden. Der Erlass lässt sie zu, schreibt sie aber nicht automatisch vor; der Planer muss sie eintragen.
  4. Wenn Sie Bürgermeister sind oder in einem technischen Amt arbeiten: Bereiten Sie die elektronische Signatur des gesetzlichen Vertreters oder die Vollmacht vor, denn eine Einreichung in Papierform ist nicht mehr möglich, und Unterlagen Dritter müssen vor dem Hochladen beglaubigt werden.
  5. Wenn Sie ein denkmalgeschütztes Gebäude verwalten: Holen Sie die Stellungnahme des Kulturministeriums früh ein. Sie entscheidet darüber, ob Sie von der Pflicht befreit werden können, nach den Arbeiten die Klasse RsIV zu erreichen.
  6. Wenn Sie eine gemeinnützige Organisation vertreten: Zusammen mit dem Antrag ist eine eidesstattliche Erklärung einzureichen, dass keine wirtschaftliche Tätigkeit im Sinne der mit Erlass MDLPA Nr. 4.355/2024 genehmigten De-minimis-Beihilferegelung ausgeübt wird.

Häufige Fragen

Was sind „zufällige Einwirkungen oder technische Unfälle“?
Der Erlass definiert sie weit: alle Kategorien negativer Ereignisse, die Gefahren für das Leben von Menschen und Sachschäden verursachen, etwa Explosionen durch Gasaustritt oder Brände, die den Einsatz der für die Gefahrenabwehr zuständigen Behörden erforderlich gemacht haben. Die Aufzählung ist nicht abschließend.
Braucht mein Block ein Erdbebengutachten, um ins Programm zu kommen?
Für unfallgeschädigte Gebäude gelten die üblichen Kriterien des Artikels 5 Absatz (1) nicht. Verpflichtend bleibt der Bericht eines für Tragfähigkeit und Standsicherheit zertifizierten Sachverständigen, der den tatsächlichen Zustand des Bauwerks bewertet und auch den Abriss empfehlen kann.
Wer zahlt die Miete, wenn wir während der Arbeiten evakuiert werden?
Die Kosten für den Umzug in Notunterkünfte und zurück, die Miete während der Bauzeit und die Einlagerung des Hausrats werden in der Gesamtkostenaufstellung des Vorhabens im Unterabschnitt „Grunderwerb“ ausgewiesen und vom Programm getragen. Voraussetzung ist, dass der Planer sie tatsächlich aufgenommen hat.
Was passiert, wenn das Gutachten den Abriss des gesamten Gebäudes empfiehlt?
Das Programm kann Abriss und Neubau auf demselben Grundstück finanzieren, einschließlich Planung und Bauüberwachung in voller Höhe. Der Neubau muss den Niedrigstenergiestandard erfüllen, nachgewiesen durch die Studie zu erneuerbaren Energiequellen und den NZEB-Konformitätsbericht.
Welche Pflichten habe ich nach Abschluss der Arbeiten?
Wurde Ihre Wohnung neu gebaut oder war sie am Tag des Unfalls nicht eingetragen, haben Sie ab der protokollierten Übergabe 30 Tage Zeit, Gebäude und Wohnung eintragen zu lassen, mit Veräußerungsverbot und Forderung des Staates, und die Grundbuchauszüge an das Ministerium zu senden. Wird die Frist versäumt, greifen die Sanktionen des Artikels 14 Absätze (6) bis (12).
Was ist die dauerhafte Tafel an der Fassade?
Eine verpflichtende Informationstafel, angebracht spätestens zwei Monate nach der Abnahme, an der Hauptfassade neben dem Eingang, etwa 1,80 Meter über dem Gehweg. Sie bleibt mindestens drei Jahre oder dauerhaft hängen und zeigt öffentlich, dass das Gebäude über das Programm ertüchtigt wurde, mit dem Jahr des Bauabschlusses.
Wo wird der Antrag eingereicht?
Über die digitale Plattform investitii.mdlpa.ro, in elektronischer Form, mit elektronischer Signatur nach dem Gesetz Nr. 214/2024. Das Ministerium prüft die Konformität des Antrags binnen 30 Tagen nach der Registrierung, in der zeitlichen Reihenfolge des Eingangs.

Originaltext des Rechtsakts

Der nachstehende Text wird auf Rumänisch wiedergegeben, in der amtlichen Fassung der Veröffentlichung.

Vollständigen Text anzeigenVollständigen Text ausblenden

ORDIN nr. 710 din 24 iunie 2026

pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, privind derularea Programului național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 2.853/2022

EMITENT: MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI ADMINISTRAȚIEI

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 562 din 8 iulie 2026

Având în vedere prevederile art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2025 pentru modificarea și completarea unor acte normative, pentru stabilirea unor măsuri privind implementarea programelor naționale din domeniul lucrărilor publice, precum și pentru stabilirea unor măsuri bugetare, cu modificările ulterioare, și ale art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2025 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru transmiterea unui bun aflat în proprietatea publică a statului din administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat“ în administrarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației,

ținând cont de Referatul Direcției generale dezvoltare regională și infrastructură nr. 106.681 din 11.06.2026,

în temeiul art. 15 alin. (1) lit. c) și art. 34 din Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 12 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 477/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației emite următorul ordin:

Art. I. – Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, privind derularea Programului național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 2.853/2022, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1085 din 10 noiembrie 2022, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 4, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Pe parcursul derulării Programului, solicitările beneficiarilor, întocmite conform modelelor prevăzute în prezentele norme metodologice, se depun în format electronic, în platforma digitală, conform prevederilor Legii nr. 214/2024 privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale și prestarea serviciilor de încredere bazate pe acestea. Documentele emise de alte entități decât beneficiarii se încarcă în platforma digitală în format pdf, certificate pentru conformitate cu originalul prin semnătura electronică a reprezentantului legal al beneficiarului sau a persoanei delegate în conformitate cu dispozițiile art. 157 și ale art. 191 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, precum și în conformitate cu dispozițiile legale care reglementează organizarea și funcționarea beneficiarilor prevăzuți la art. 2.“

2. La articolul 5 alineatul (1), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:

„c) după efectuarea lucrărilor de intervenții pentru clădirile încadrate în clasa de risc seismic RsI, acestea să poată fi încadrate cel puțin în clasa de risc seismic RsIII, iar cele încadrate în clasa de risc seismic RsII să poată fi încadrate cel puțin în clasa de risc seismic RsIV. Potrivit art. 15 alin. (3) teza a II-a din lege sunt exceptate de la încadrarea în clasa de risc seismic RsIV după efectuarea lucrărilor de intervenție clădirile incluse în lista monumentelor istorice, cele situate în zonele de protecție a monumentelor istorice, precum și clădirile din zonele construite protejate, în situația în care cerințele impuse prin avizul Ministerului Culturii nu permit acest lucru.“

3. După articolul 5 se introduce un nou articol, art. 51, cu următorul cuprins:

„Art. 51. – (1) În aplicarea prevederilor art. 151 alin. (1) din lege, în Subprogramul proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile cu destinația principală de locuință, prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. a), pot fi incluse și clădirile multietajate cu destinație principală de locuință, astfel cum acestea sunt definite la art. 2 lit. c) din lege, afectate de acțiuni accidentale sau accidente tehnice, generate de incendii, explozii sau alte asemenea cauze.

(2) Sintagma «acțiuni accidentale sau accidente tehnice» include toate categoriile de evenimente negative generatoare de riscuri pentru viața persoanelor și de pagube materiale, cum ar fi, dar fără a se limita la acestea, explozii generate de scurgeri de gaze, incendii etc., care au necesitat intervenția autorităților responsabile implicate în asigurarea acțiunilor de răspuns la riscurile asociate evenimentelor produse, conform legii.

(3) În aplicarea prevederilor art. 151 alin. (2) din lege, includerea în subprogramul prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. a) a clădirilor prevăzute la alin. (1) se face fără aplicarea criteriilor prevăzute la art. 5 alin. (1).“

4. La articolul 6, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alin. (11) și (12), cu următorul cuprins:

„(11) Pentru clădirile multietajate cu destinație principală de locuință afectate de acțiuni accidentale sau accidente tehnice, generate de incendii, explozii sau alte asemenea cauze, prevăzute la art. 151 alin. (1) din lege, beneficiarii Programului încarcă în platforma digitală «investiții.mdlpa.ro» următoarele documente:

a) solicitarea de includere în Program, pentru fiecare obiectiv de investiții, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 1A;

b) raportul expertizei tehnice realizate de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate prevăzută la art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

c) procesul-verbal întocmit în urma intervenției la accident elaborat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, prin unitățile subordonate în care se evidențiază cauza probabilă a evenimentului;

d) raportul de audit energetic, inclusiv certificatul de performanță energetică în cazul în care în raportul expertizei tehnice prevăzut la lit. b) nu se recomandă demolarea clădirii, iar beneficiarii solicită finanțare integrată, incluzând și creșterea performanței energetice a clădirilor.

(12) Organizațiile, asociațiile, fundațiile și federațiile de utilitate publică recunoscute potrivit legii depun, odată cu solicitarea de includere în Program, o declarație pe propria răspundere, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 10, din care să reiasă faptul că nu desfășoară activitate economică, astfel cum este definită la art. 4 pct. 1 din Schema de ajutor de minimis «Sprijin acordat pentru implementarea Programului național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat», aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 4.355/2024.“

5. La articolul 6, alineatele (2) și (5) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(2) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației centralizează solicitările transmise și, în termen de 30 de zile de la înregistrare, în ordinea cronologică a înregistrării, verifică dacă acestea sunt conforme cu modelul prevăzut în anexa nr. 1A sau 1B și sunt însoțite de documentele prevăzute la alin. (1) sau (11), după caz, și dacă sunt respectate criteriile prevăzute la art. 5, dacă este cazul.

…………………………………………………………………………………..

(5) Pentru solicitările de includere în Program conforme, potrivit alin. (2), Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației întocmește listele-sinteză cu obiective propuse spre finanțare pe fiecare subprogram, liste care se completează cu solicitări conforme noi, precum și cu solicitările prevăzute la alin. (3) care au fost corectate/completate potrivit alin. (4), ori de câte ori este cazul, și se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației. Listele se modifică, la solicitarea motivată a beneficiarilor, de fiecare dată când intervine o modificare cu privire la obiectivul/obiectivele de investiții promovat/promovate.“

6. La articolul 7 alineatul (1), după litera j) se introduce o nouă literă, lit. k), cu următorul cuprins:

„k) studiu privind fezabilitatea din punct de vedere tehnic, economic și al mediului înconjurător a utilizării sistemelor alternative de înaltă eficiență – Studiul SRE – Surse regenerabile de energie și Raport privind cerințele minime de conformare a unei clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero – Raport de conformare NZEB, întocmite conform Metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001-2022, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 16/2023, pentru clădirile noi realizate în urma demolării clădirilor prevăzute la art. 151 din lege, conform recomandărilor din raportul de expertiză tehnică.“

7. La articolul 7, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins:

„(11) În devizul general prevăzut la alin. (1) lit. d) se menționează și cheltuielile prevăzute la art. 10 alin. (3) din lege, reprezentând cheltuieli ce se vor efectua cu mutarea persoanelor evacuate în și din locuințele de necesitate și, după caz, cu plata chiriei pe perioada execuției lucrărilor de intervenții, precum și cele aferente depozitării bunurilor materiale care aparțin persoanelor evacuate. Cheltuielile prevăzute la art. 10 alin. (3) din lege vor fi evidențiate în devizul general întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 la subcapitolul 1.1 «Obținerea terenului».“

8. La articolul 9, după alineatul (1) se introduc șapte noi alineate, alin. (11)-(17), cu următorul cuprins:

„(11) Conform prevederilor art. 18 alin. (3) lit. a) din lege, în cazul clădirilor multietajate cu destinație principală de locuință, definite la art. 2 lit. c) din lege, în convenția prevăzută la art. 18 alin. (2) din lege se vor menționa, în mod obligatoriu:

a) toți proprietarii de locuințe sau spații cu altă destinație din cadrul unei clădiri, stabiliți conform drepturilor reale intabulate în cartea funciară;

b) destinația spațiilor din clădire, care trebuie să corespundă cu cea din evidențele direcțiilor de taxe și impozite locale și/sau din documentațiile de urbanism;

c) cotele-părți indivize din proprietatea comună care revine fiecărei proprietăți individuale, stabilită conform măsurătorilor cadastrale.

(12) Convenția prevăzută la alin. (11) va fi însoțită de extrasele de carte funciară aferente clădirii în care au fost operate, pe fiecare unitate locativă individuală și pe fiecare spațiu cu altă destinație decât cea de locuință, notarea dreptului de creanță prevăzută la art. 18 alin. (4) lit. b) din lege, în favoarea statului român reprezentat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și a beneficiarului subprogramului, precum și notarea interdicției de înstrăinare prevăzută la art. 18 alin. (6) și (7), după caz, în favoarea acelorași entități.

(13) În cazul clădirilor prevăzute la art. 151 alin. (1) din lege, în vederea încheierii convenției prevăzute la art. 18 alin. (2) din lege, beneficiarii vor proceda, în funcție de situația tehnică a clădirii afectate și de situația juridică a unităților locative individuale și a spațiilor cu altă destinație decât cea de locuință, astfel:

a) dacă toate unitățile locative individuale și spațiile cu altă destinație decât cea de locuință erau intabulate la data producerii acțiunilor accidentale sau accidentelor tehnice, generate de incendii, explozii sau alte asemenea cauze, denumite în continuare evenimente, se va proceda conform alin. (11) și (12);

b) dacă în clădirea afectată de evenimente există unități locative individuale și spații cu altă destinație decât cea de locuință care nu erau intabulate la data evenimentului, dar a căror structură constructivă nu este afectată de acestea, se va proceda conform alin. (11) și (12);

c) dacă în clădirea afectată de evenimente există unități locative individuale și spații cu altă destinație decât cea de locuință care nu erau intabulate la data evenimentului, dar a căror structură constructivă este grav afectată sau degradată de eveniment, care nu mai permite cadastrarea și, implicit, intabularea în cartea funciară, ci impune demolarea la data efectuării lucrărilor de punere în siguranță prevăzute la art. 9 alin. (3) lit. l) din lege sau prin expertiza tehnică realizată de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate, prevăzută la art. 151 alin. (2) din lege, în convenție se vor face mențiuni despre proprietari, destinația spațiilor și cotele-părți indivize din proprietatea comună aferente acestora, în baza datelor deținute de asociația de proprietari, inclusiv prin cartea tehnică a construcției, precum și a documentelor prevăzute la art. 18 alin. (3) lit. a) din lege.

(14) În situația prevăzută la alin. (13) lit. c), precum și în situația în care prin expertiza tehnică realizată de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate, prevăzută la art. 151 alin. (2) din lege, se recomandă demolarea întregii clădiri și realizarea uneia noi, cu respectarea prevederilor art. 17 alin. (14) din lege, după finalizarea și recepționarea clădirii, în termen de 30 de zile de la predarea locuinței prin proces-verbal, proprietarii/beneficiarul au/are obligația intabulării clădirii și a unităților locative individuale/spațiilor cu altă destinație decât cea de locuință, cu notarea interdicției de înstrăinare și a dreptului de creanță, precum și transmiterii extraselor de carte aferente la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, cu respectarea prevederilor alin. (12).

(15) Neîndeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. (14) în termenul prevăzut atrage aplicarea prevederilor art. 14 alin. (6)-(12).

(16) În cazul clădirilor cu destinația de locuință aflate în proprietatea sau în administrarea unităților administrativ-teritoriale sau al unităților aflate în subordinea, autoritatea sau coordonarea acestora, precum și al celor aflate în proprietatea sau în administrarea autorităților și instituțiilor administrației publice centrale, unităților aflate în subordinea, autoritatea sau coordonarea acestora, incluse în subprogramul prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. a), încheierea convenției prevăzute la art. 18 alin. (2) din lege se face cu respectarea prevederilor art. 1.304 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(17) Beneficiarii Subprogramului proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile cu destinația principală de locuință, prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. a), nu pot invoca imposibilitatea cadastrării și intabulării unităților locative individuale sau a spațiilor cu altă destinație decât cea de locuință, aceștia urmând a aplica prevederile art. 33 alin. (1) lit. a) pct. (xii) din lege, în cazul nerespectării prevederilor art. 51 și art. 10 alin. (1)-(4) din lege.“

9. La articolul 9, alineatul (2) se abrogă.

10. Articolul 91 se abrogă.

11. La articolul 10 alineatul (1), liniuța 7 se modifică și va avea următorul cuprins:

„– «4. Cheltuieli pentru investiția de bază», subcapitolele 4.1-4.4;“.

12. La articolul 10, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alin. (11) și (12), cu următorul cuprins:

„(11) În cazul clădirilor prevăzute la art. 151 din lege, pe lângă cheltuielile prevăzute la alin. (1) sunt eligibile de la bugetul de stat, prin program, și următoarele cheltuieli:

a) cheltuieli pentru demolarea construcției existente și pentru realizarea unei construcții noi, cheltuieli care se regăsesc la subcapitolul 1.2 «Amenajarea terenului» și la capitolul 4 «Cheltuieli pentru investiția de bază» din devizul general;

b) cheltuieli prevăzute la subcapitolul 3.1 «Studii»;

c) cheltuieli prevăzute la subcapitolul 3.2 «Documentații-suport și cheltuieli pentru obținerea de avize, acorduri și autorizații»;

d) cheltuieli prevăzute la subcapitolul 3.5 «Proiectare», integral;

e) cheltuieli prevăzute la subcapitolul 3.8 «Asistență tehnică», integral;

f) cheltuieli prevăzute la capitolul 7 «Cheltuieli aferente marjei de buget și pentru constituirea rezervei de implementare pentru ajustarea de preț».

(12) Cheltuielile prevăzute la alin. (11) lit. f) se vor evidenția în devizul general aferent clădirilor prevăzute la art. 151 din lege ca eligibile de la bugetul de stat, însă acestea nu vor fi cuprinse în valoarea aferentă contribuției de la bugetul de stat din contractele de finanțare decât după încheierea unui act adițional la acestea, în baza următoarelor documente încărcate în platforma digitală de către beneficiari:

a) adresă cu menționarea sumei cu care se solicită majorarea valorii contractului de finanțare, din subcapitolul 7.1 «Cheltuieli aferente marjei de buget 25%», însoțită de un memoriu tehnic cu descrierea detaliată a lucrărilor suplimentare generate de diferențele de proiectare, însoțit de actele întocmite, dacă este cazul – notă de constatare, dispoziție de șantier și alte asemenea, actul/actele adițional/adiționale la contractul de achiziție publică prin care a fost majorată valoarea acestuia cu suma solicitată, devizul general actualizat, hotărârea consiliului local de aprobare a devizului general actualizat;

b) adresă cu menționarea sumei cu care se solicită majorarea valorii contractului de finanțare, din subcapitolul 7.2 «Cheltuieli pentru constituirea rezervei de implementare pentru ajustarea de preț», însoțită de un memoriu cu prezentarea detaliată, pe fiecare situație de lucrări, a modului de calcul al ajustării de preț, actul/actele adițional/adiționale la contractul de achiziție publică prin care a fost majorată valoarea acestuia cu suma solicitată, devizul general actualizat, hotărârea consiliului local de aprobare a devizului general actualizat.“

13. La articolul 11, alineatele (12)-(14) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(12) Pentru finanțarea cheltuielilor necesare realizării obiectivului de investiții, beneficiarii autorități ale administrației publice centrale sau locale, inclusiv unitățile aflate în subordinea, autoritatea sau coordonarea acestora, deschid conturi la unități ale Trezoreriei Statului, în care vor fi transferate sumele aferente alocate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Beneficiarii unități de cult, precum și organizațiile, asociațiile, fundațiile și federațiile de utilitate publică beneficiare pot deschide conturi la instituțiile de credit prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare, în care vor fi transferate sumele aferente alocate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

(13) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației transferă prin ordin de plată sumele alocate către beneficiari în conturile deschise la Trezoreria Statului sau la instituțiile de credit, conform prevederilor alin. (1).

(14) Beneficiarii asigură evidența alocării și utilizării sumelor virate în conturile deschise la unitățile Trezoreriei Statului sau la instituțiile de credit și răspund, în condițiile legii, de utilizarea sumelor primite pentru realizarea obiectivelor de investiții.“

14. La articolul 14, alineatul (51) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(51) Beneficiarii subprogramului prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. b) au obligația să încarce în platforma digitală anual, începând cu primul an după transmiterea procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, conform alin. (5), și până la expirarea perioadei de 5 ani, prevăzută de art. 311 alin. (1) din lege, o declarație pe propria răspundere prin care certifică că respectă obligațiile stabilite prin același articol din lege, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 11. Declarația pe propria răspundere se depune până la sfârșitul lunii ianuarie a anului, pentru anul anterior.“

15. După articolul 15 se introduce un nou articol, art. 151, cu următorul cuprins:

„Art. 151. – (1) După finalizarea și recepționarea obiectivelor de investiții finanțate prin program, beneficiarii au obligația să monteze plăci permanente pe clădirea/clădirile care a/au fost consolidată/consolidate, prin care se asigură transparența și informarea publicului cu privire la intervențiile efectuate asupra acesteia/acestora.

(2) Placa permanentă se montează în termen de cel mult 2 luni de la efectuarea recepției la terminarea lucrărilor pentru obiectivul de investiții finanțat prin program și va rămâne instalată o perioadă de cel puțin 3 ani de la data montării sau, la alegerea beneficiarului, permanent.

(3) Placa permanentă va avea forma, dimensiunile și caracteristicile prevăzute în anexa nr. 12 și se montează pe fațada principală a clădirii, la loc vizibil, în poziție orizontală sau verticală. Materialele din care se confecționează placa permanentă sunt prevăzute în anexa nr. 12.

(4) Placa permanentă se va monta obligatoriu la accesul principal în clădire, într-o poziție vizibilă și ușor accesibilă percepției pietonale. Montajul se va realiza pe fațada principală, fie în partea stângă, fie în partea dreaptă a intrării principale, la o înălțime de aproximativ 1,80 m măsurată de la cota trotuarului finit până la axul median al plăcii. Placa va fi fixată rigid și permanent de suportul constructiv al fațadei, astfel încât să fie asigurate stabilitatea, durabilitatea și lizibilitatea acesteia pe termen lung.“

16. După articolul 16 se introduce un nou articol, art. 161, cu următorul cuprins:

„Art. 161. – Termenele prevăzute în prezentele norme metodologice se calculează conform prevederilor art. 2.552 și 2.553 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare.“

17. Articolul 17 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 17. – Anexele nr. 1, 1A, 1B, 2, 3, 31, 4, 5, 6A, 6B, 7, 8, 9, 10, 11 și 12 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.“

18. Anexele nr. 1 și 8 se modifică și se înlocuiesc cu anexele nr. 1 și 2 la prezentul ordin.

19. După anexa nr. 9 se introduc trei noi anexe, anexele nr. 10-12, având cuprinsul prevăzut în anexele nr. 3-5 la prezentul ordin.

Art. II. – Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. III. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației,

Cseke Attila-Zoltán

București, 24 iunie 2026.

Nr. 710.

Notă privind anexele: ordinul are cinci anexe, publicate în aceeași ediție a Monitorului Oficial, între paginile 6 și 14, și reproduse aici pe scurt, pentru că sunt formulare și documentații tehnice: anexa nr. 1 (noua anexă nr. 1 la norme) cuprinde criteriile de alocare a fondurilor programului, generale și specifice fiecărui subprogram, între care condiția ca în ultimii 10 ani să nu se fi făcut lucrări de reabilitare, modernizare, reabilitare termică sau renovare majoră și ca în ultimii 20 de ani să nu se fi făcut consolidare, reparații capitale sau reabilitare seismică; anexa nr. 2 (noua anexă nr. 8 la norme) e modelul de listă a obiectivelor de investiții; anexa nr. 3 (noua anexă nr. 10) e declarația pe propria răspundere a organizațiilor de utilitate publică privind lipsa activității economice; anexa nr. 4 (noua anexă nr. 11) e declarația anuală pe propria răspundere privind menținerea destinației clădirii timp de 5 ani, care se depune până la 31 ianuarie și e însoțită obligatoriu de material fotografic; anexa nr. 5 (noua anexă nr. 12) e modelul plăcii permanente, reprodus în facsimil, cu mențiunea că în interiorul logoului se trece anul finalizării și recepționării lucrărilor de consolidare.

Sursa: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 8 iulie 2026.

Dieser Artikel dient ausschließlich Informationszwecken und stellt keine Rechtsberatung dar. Wenden Sie sich für konkrete Sachverhalte an einen zugelassenen Rechtsanwalt oder Steuerberater.