Pe scurt

  • Pierderile suplimentare din rețeaua de 110 kV nu se mai împart o dată pe an între producători și operatorul de transport, ci pe fiecare interval de decontare de 15 minute, iar rezultatele se adună la final. Un an are 35.040 de astfel de intervale, deci o singură operație de repartizare devine până la 35.040. Ordinul modifică litera i) a articolului 352 din norma tehnică și adaugă o literă j) nouă, pentru însumarea anuală.
  • Diferența are consecințe în bani, pentru că suma alocată producătorilor intră în tariful de distribuție. Sub regula veche, cota fiecărei părți se stabilea proporțional cu energia injectată în tot anul, indiferent de momentele în care apăreau pierderile. Sub regula nouă, contează cine injecta energie exact în sferturile de oră în care rețeaua de 110 kV a fost tranzitată peste regimul de referință.
  • Ordinul nu spune de când se aplică noul calcul. El intră în vigoare la 24 septembrie 2026, adică după ce 266 de zile din 2026, 72,9% din an, s-au scurs sub regula veche. Calculul se face însă pe an calendaristic, iar niciun text nu arată dacă anul 2026 se calculează integral cu metoda nouă, integral cu cea veche sau împărțit în două.
Act: Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 59/2026 privind modificarea și completarea Normei tehnice energetice privind determinarea consumului propriu tehnologic în rețelele electrice de interes public – NTE 013/16/00, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 26/2016
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 816 din 24 septembrie 2026
Intră în vigoare: 24 septembrie 2026, data publicării

De la 24 septembrie 2026, operatorii de distribuție a energiei electrice împart altfel pierderile suplimentare din rețeaua de 110 kV între producătorii racordați la ele și operatorul de transport. Ordinul are două puncte și mai puțin de o pagină, dar schimbă chiar pasul de calcul în care se decide cine plătește: în locul unei singure alocări anuale apare o alocare pentru fiecare interval de decontare de 15 minute, urmată de o însumare. Este al doilea act al aceluiași regulator în două zile care umblă la compunerea tarifului de distribuție, după cel prin care comunitățile de energie pot cere reducerea tarifului de distribuție.

Mecanismul atins se numește metoda indicilor de tranzit și a fost introdus în norma tehnică prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 82/2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 4 august 2023, aplicabil de la 15 august 2023. Ideea lui este simplă: o parte din energia care trece prin rețeaua de 110 kV a unui operator de distribuție tranzitează, în loc să acopere consumul din zona lui de licență. Acea parte se numește tranzit suplimentar, iar pierderile pe care le produce se numesc consum propriu tehnologic suplimentar. Ele cad în sarcina celor care le cauzează, adică a producătorilor racordați la rețeaua de 110 kV și a operatorului de transport.

Pentru a separa tranzitul util de cel suplimentar, norma împarte anul în intervale de decontare de 15 minute și calculează pentru fiecare un indice de tranzit. Intervalele cu tranzit suplimentar sub 10% din tranzitul util și cele între 10% și 20% formează, convențional, regimul de referință. Pe ele se construiește o funcție de regresie liniară care descrie cum depinde consumul propriu tehnologic de tranzitul util, iar apoi, pentru intervalele din afara regimului de referință, se calculează ce ar fi fost pierderea normală și se scade din cea măsurată. Diferența pozitivă este consumul propriu tehnologic suplimentar; valorile negative se consideră zero.

Până acum, ultimul pas se făcea o singură dată. Litera i) a articolului 352 cerea calcularea consumului suplimentar total anual și alocarea lui „producătorilor și OTS, proporțional cu cantitatea de energie injectată anual în rețeaua de 110 kV”. Cu alte cuvinte, se aduna tot ce ieșise din pașii anteriori, se obținea o singură cifră pe an și se împărțea după ponderile anuale de injecție.

Noua literă i) cere ca formulele de repartizare să fie aplicate „pentru fiecare interval de decontare aflat în afara domeniilor de tranzit care definesc regimul de referință”, iar litera j), adăugată acum, cere însumarea valorilor obținute pe intervale pentru a ajunge la totalul anual și la valorile alocate producătorilor și operatorului de transport. Ordinea s-a inversat: întâi se împarte, apoi se adună.

Efectele pe care le produce

Primul efect este o deplasare a costului între părți. Sub regula anuală, un producător care injecta mult în lunile în care rețeaua nu era tranzitată suplimentar suporta totuși o cotă proporțională cu injecția lui din tot anul. Sub regula nouă, el suportă doar ce corespunde sferturilor de oră în care au apărut efectiv pierderi suplimentare. Câștigă, așadar, cine produce constant și în afara vârfurilor de tranzit, iar pierde cine produce exact atunci când rețeaua de 110 kV este tranzitată peste regimul de referință. Pentru energia eoliană și fotovoltaică, la care producția este concentrată în anumite ore, diferența nu este teoretică.

Al doilea efect este volumul de calcul. Un an calendaristic are 35.040 de intervale de decontare de 15 minute. Operatorul de distribuție trebuie acum să aplice cele două formule de repartizare pe fiecare interval din afara regimului de referință, nu o singură dată pe an, iar pentru fiecare astfel de interval are nevoie de cantitățile de energie injectate de producători și de operatorul de transport în chiar acel sfert de oră. Sunt date de măsurare care există, fiindcă decontarea pieței se face pe același pas de timp, dar trecerea de la o operație la câteva mii schimbă natura verificării.

Al treilea efect privește validarea. Potrivit art. 38 din normă, operatorul de distribuție transmite operatorului de transport calculul consumului propriu tehnologic suplimentar, dacă rezultatul este mai mare decât zero, iar operatorul de transport îl validează în 30 de zile, cu divergențele trimise la autoritatea de reglementare. Datele sunt însoțite de lista producătorilor cu capacitate instalată de peste 5 MW racordați la rețeaua de distribuție și de cantitățile evacuate de fiecare centrală în anul anterior. Un calcul făcut pe intervale de 15 minute este mult mai greu de validat în 30 de zile decât unul făcut pe agregate anuale, iar termenul nu a fost modificat.

Al patrulea efect se vede în tariful de distribuție. Metodologia aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 169/2018 prevede, la articolele 951 și 952, că operatorul de distribuție cere autorității aprobarea cantității prognozate de consum propriu tehnologic suplimentar pentru anul următor, până la 1 iulie al fiecărui an, și aprobarea cantității realizate pentru anul anterior, în ambele cazuri defalcat pe cotele atribuite producătorilor și operatorului de transport. Diferența dintre prognoză și realizat produce o corecție anuală. Schimbarea metodei de defalcare intră, deci, direct în acest mecanism de corecție.

Al cincilea efect ține de asimetria păstrată în normă. Litera h) a articolului 352 rămâne neatinsă: pentru intervalele în care diferența iese negativă, consumul suplimentar se consideră zero. Într-un calcul anual, intervalele negative se anulau oricum în agregat. Într-un calcul pe intervale, ele sunt tăiate individual la zero, iar suma finală este cel puțin la fel de mare ca înainte. Mutarea pasului de repartizare pe interval schimbă cine plătește și, prin această asimetrie, cât se plătește în total.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Forma anterioară a literei i), în vigoare de la 15 august 2023, spunea: „se calculează CPT suplimentar total anual utilizând rezultatele obținute din parcurgerea etapelor prevăzute la lit. g) și h) și se alocă producătorilor și OTS, proporțional cu cantitatea de energie injectată anual în rețeaua de 110 kV, prin utilizarea formulelor (55) și (56)”. Ea conținea, într-o singură propoziție, atât însumarea anuală, cât și repartizarea, și indica explicit baza repartizării: energia injectată anual.

Noua formă a literei i) păstrează numai repartizarea, o mută pe fiecare interval de decontare din afara regimului de referință și scoate cuvântul „anual”. Însumarea trece în litera j) nouă, care produce atât totalul anual, cât și valorile alocate fiecărei părți, pornind de la rezultatele literei i).

Schimbarea reală nu este de redactare, ci de aritmetică. Formula (55) împarte consumul suplimentar între producători și operatorul de transport după raportul dintre energia injectată de producători și suma energiilor injectate de producători și de operatorul de transport. Dacă acest raport este calculat pe an, atunci este același pentru toate intervalele, iar aplicarea lui pe fiecare interval urmată de însumare dă exact rezultatul de dinainte. Dacă raportul este calculat pe interval, rezultatul este altul. Toată diferența dintre vechea și noua regulă stă, așadar, în perioada pe care se măsoară energia injectată, iar ordinul nu o precizează.

Ce nu s-a schimbat este restul lanțului. Formulele (55) și (56) rămân cele din 2023, definițiile termenilor din articolul 351 rămân neatinse, domeniile care definesc regimul de referință rămân D(0) și D(1), cu posibilitatea operatorului de distribuție de a le modifica numărul cu informarea operatorului de transport și a autorității, iar termenul de validare de 30 de zile rămâne același. Metodologia de tarifare a distribuției nu este atinsă de acest ordin.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Leagă costul de momentul în care apare. Pierderile suplimentare se repartizează după cine injecta energie exact în sferturile de oră în care rețeaua era tranzitată peste regimul de referință, nu după o medie anuală.
  • Elimină un efect de diluare. Un producător care nu contribuie la tranzitul suplimentar nu mai suportă o cotă din el doar pentru că a injectat mult în restul anului.
  • Aduce pasul de repartizare la același interval de timp ca decontarea pieței de energie, 15 minute, deci datele necesare există deja în măsurători.
  • Separă cele două operații în două litere distincte, i) și j), ceea ce face norma mai ușor de citit decât propoziția unică de dinainte.
  • Nu atinge formulele, definițiile și domeniile regimului de referință, deci nu obligă operatorii să reconstruiască întreg modelul de calcul.

Ce rămâne o problemă

  • Ordinul nu spune pe ce perioadă se măsoară energia injectată în formula de repartizare. Dacă rămâne cea anuală, noua regulă dă exact rezultatul vechi și schimbarea este fără efect; dacă este cea de pe interval, rezultatul diferă.
  • Nu există nicio dispoziție tranzitorie, iar actul intră în vigoare la 24 septembrie 2026, după 266 de zile din anul de calcul. Operatorii nu află din text ce metodă aplică pentru 2026.
  • Termenul de validare de către operatorul de transport rămâne 30 de zile, deși obiectul validării trece de la o cifră anuală la mii de calcule pe interval.
  • Asimetria din litera h), care taie la zero valorile negative, devine mai importantă pe intervale decât pe agregat anual și poate mări totalul repartizat, fără ca ordinul să discute acest efect.
  • Actul nu prevede nicio obligație de publicare a rezultatelor pe intervale, nici către producători, nici către public, deși producătorii suportă o parte din cost.
  • Ordinul nu corelează modificarea cu articolele 951 și 952 din metodologia de tarifare, unde cantitatea prognozată se determină ca medie a cel puțin trei ani anteriori, calculați după metoda veche.

Sfaturi utile

  1. Dacă sunteți producător cu centrală de peste 5 MW racordată la o rețea de distribuție de 110 kV, cereți operatorului de distribuție baza de repartizare pe care o va folosi: energia injectată anual sau cea injectată în fiecare interval de decontare. Răspunsul decide cât plătiți.
  2. Comparați profilul propriu de injecție cu orele în care rețeaua zonei este tranzitată suplimentar. Producția concentrată în aceleași ore vă mărește cota sub noua regulă, iar producția în banda de bază v-o scade.
  3. Operatorii de distribuție ar trebui să ceară în scris autorității de reglementare o clarificare pentru anul 2026, înainte de a construi calculul. Ordinul nu are dispoziție tranzitorie, iar o metodă aplicată greșit se corectează abia la validarea de către operatorul de transport.
  4. Pregătiți din timp seriile de date pe interval, nu doar agregatele anuale. Calculul cere cantitățile injectate de producători și de operatorul de transport pe fiecare sfert de oră din afara regimului de referință.
  5. Operatorul de transport ar trebui să își dimensioneze verificarea pe termenul de 30 de zile din art. 38 alin. (3). Termenul nu a fost prelungit, iar obiectul validării a crescut de câteva mii de ori.
  6. Verificați câte domenii de tranzit definesc regimul de referință în zona dumneavoastră. Norma permite operatorului de distribuție să modifice numărul lor, cu justificare, iar de acest număr depinde câte intervale intră în calculul de repartizare.
  7. Dacă urmăriți tariful de distribuție, rețineți că schimbarea ajunge acolo cu întârziere. Cantitatea realizată se aprobă pentru anul anterior, iar cea prognozată se determină ca medie a unei perioade de minimum trei ani, deci efectul se vede etalat.

Întrebări frecvente

Ce este consumul propriu tehnologic suplimentar?
Partea din pierderile rețelei de 110 kV a unui operator de distribuție care vine din energia ce tranzitează rețeaua, nu din consumul zonei lui de licență. Se calculează ca diferență între pierderile determinate prin metoda bilanțului și pierderile care ar fi rezultat pentru tranzitul util, potrivit unei funcții de regresie construite pe intervalele din regimul de referință.
Cine îl plătește?
Producătorii racordați la rețeaua de 110 kV și operatorul de transport, în cote stabilite prin formulele (55) și (56) din norma tehnică. Cotele intră apoi în mecanismul de prognoză și de corecție din metodologia de tarifare a distribuției, aprobată prin Ordinul nr. 169/2018.
Ce s-a schimbat exact?
Repartizarea între producători și operatorul de transport se face acum pentru fiecare interval de decontare aflat în afara regimului de referință, iar totalul anual se obține prin însumarea acestor valori. Înainte, se calcula mai întâi totalul anual și el se împărțea o singură dată, proporțional cu energia injectată anual.
Cât de des se face calculul?
O dată pe an, ca până acum. Se schimbă doar pasul intern al calculului: repartizarea se aplică pe intervale de decontare de 15 minute, iar un an are 35.040 de asemenea intervale.
Se aplică noua metodă și pentru anul 2026?
Ordinul nu spune. El intră în vigoare la 24 septembrie 2026, iar calculul se face pe an calendaristic, deci 266 din cele 365 de zile ale anului s-au scurs sub regula anterioară. Nici ordinul, nici norma nu prevăd o dispoziție tranzitorie.
Ce se întâmplă cu intervalele în care calculul dă valori negative?
Se consideră egale cu zero, potrivit literei h) a articolului 352, care nu a fost modificată. Regula era prezentă și înainte, dar într-un calcul pe intervale ea taie fiecare valoare negativă separat, în loc să lase agregatul anual să le compenseze.
Trebuie să facă ceva producătorii acum?
Ordinul nu le impune nicio obligație directă. Ei apar în calcul prin cantitățile de energie injectate, măsurate oricum, și prin lista producătorilor cu capacitate instalată de peste 5 MW, pe care operatorul de distribuție o transmite împreună cu datele, potrivit art. 38 alin. (6) din normă.
De când produce efecte ordinul?
De la 24 septembrie 2026, data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 816. Potrivit art. 12 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, actele normative ale conducătorilor autorităților administrative autonome intră în vigoare la data publicării, dacă nu prevăd o dată ulterioară, iar ordinul nu prevede.

Erori și neconcordanțe în textul publicat

  • Litera i) nouă, față de definițiile din articolul 351 alineatul (2). Noul text cere aplicarea formulelor (55) și (56) pe fiecare interval de decontare, dar nu spune pe ce perioadă se măsoară cele două cantități de energie injectată care intră în formula (55), iar definițiile lor din articolul 351 nu conțin nicio precizare de perioadă. Cuvântul „anual”, prezent în forma anterioară a literei i), a fost eliminat fără a fi înlocuit. Dacă raportul se calculează pe an, el este constant pe toate intervalele, iar însumarea cerută la litera j) reproduce exact rezultatul regulii vechi, deci modificarea nu produce nimic. Dacă se calculează pe interval, rezultatul diferă. Un operator de bună-credință poate alege oricare dintre cele două lecturi, iar ele dau repartizări diferite între producători și operatorul de transport, cu efect în tariful de distribuție.
  • Lipsa unei dispoziții tranzitorii, față de caracterul anual al calculului. Ordinul intră în vigoare la 24 septembrie 2026, iar consumul propriu tehnologic suplimentar se determină pe an calendaristic, potrivit articolului 351 alineatul (1). Pentru anul 2026, 266 de zile s-au consumat sub regula anterioară și 99 sub cea nouă. Actul nu arată dacă anul 2026 se calculează integral cu metoda nouă, integral cu cea veche sau împărțit pe cele două intervale, iar cele trei variante produc trei repartizări diferite, care se regăsesc în cantitatea realizată aprobată potrivit articolului 952 din metodologia de tarifare a distribuției.

Analiza redacției

Ordinul are două puncte și schimbă ordinea a două operații matematice. Tocmai de aceea merită citit cu creionul: într-un act de reglementare tehnică, ordinea operațiilor este chiar regula de drept. Aici ea decide cât suportă un producător de energie din pierderile rețelei de 110 kV, iar de acolo suma ajunge, prin metodologia de tarifare, în factura de distribuție.

Prima observație se vede abia punând ordinul lângă forma pe care o înlocuiește. Textul din 2023 spunea că alocarea se face „proporțional cu cantitatea de energie injectată anual în rețeaua de 110 kV”. Textul nou nu mai spune nimic despre perioadă. Definițiile celor două cantități din articolul 351 alineatul (2) nu au fost atinse și nici ele nu indică o perioadă. Rezultatul este o normă care cere un calcul pe interval, dar nu precizează dacă datele de intrare ale acelui calcul sunt de pe interval sau anuale. Nu este o subtilitate: dacă rămân anuale, ponderea de repartizare este identică pe toate intervalele, iar suma cerută la litera j) reproduce fidel rezultatul vechi. Cu alte cuvinte, în una dintre cele două lecturi posibile, ordinul nu schimbă nicio cifră.

A doua observație privește un efect pe care actul nu îl menționează, deși el urmează direct din structura calculului. Litera h) cere să se considere zero valorile negative. Într-un calcul agregat, o abatere negativă pe un interval reduce totalul; într-un calcul pe intervale, ea este tăiată la zero și nu mai compensează nimic. Deplasarea repartizării pe interval nu se oprește la redistribuirea aceleiași sume: ea poate mări totalul repartizat. Nota de fundamentare a unui asemenea ordin ar fi trebuit să cuantifice efectul, iar norma ar fi trebuit să spună în ce ordine se aplică regula de zero și cea de însumare.

A treia observație ține de proporția dintre schimbare și capacitatea de verificare. Articolul 38 alineatul (3) dă operatorului de transport 30 de zile pentru a valida rezultatele primite de la operatorul de distribuție. Obiectul validării era, până acum, un total anual și o cotă. De la 24 septembrie 2026 el poate cuprinde până la 35.040 de repartizări pe interval, fiecare cu propriile date de intrare. Termenul a rămas același. Un termen procedural care nu se mișcă atunci când obiectul lui crește de mii de ori nu protejează pe nimeni: produce validări formale sau divergențe trimise la autoritatea de reglementare.

A patra observație ține de calendar și de cine plătește întârzierea. Metoda indicilor de tranzit funcționează din 15 august 2023, iar prima cantitate realizată s-a aprobat, potrivit articolului 952 din metodologia de tarifare, începând cu anul 2025, pentru anul 2024. Deci metoda a fost aplicată deja pentru doi ani întregi, 2024 și 2025, iar corecția pentru 2026 se va calcula în 2027. Modificarea vine la 3 ani și 40 de zile de la intrarea în vigoare a metodei, cu trei luni și șapte zile înainte de sfârșitul anului de calcul, și fără nicio vorbă despre tranziție. Cantitatea prognozată, la rândul ei, se determină ca medie a cel puțin trei ani anteriori, ani calculați după regula veche. Așadar, în tariful de distribuție vor coexista, pentru câțiva ani, o prognoză construită pe o metodă și un realizat construit pe alta.

În fine, o observație despre ce se vede din afară. Producătorii suportă o parte din costul pierderilor suplimentare, iar cota lor se stabilește acum pe sferturi de oră, din date pe care le deține operatorul de distribuție. Norma prevede transmiterea listei producătorilor cu capacitate instalată de peste 5 MW și a cantităților evacuate de fiecare, dar către operatorul de transport și către autoritatea de reglementare, nu către producătorii înșiși. Un producător nu are, din normă, niciun drept explicit de a vedea cum s-a ajuns la cota lui, deși baza de calcul tocmai a devenit de mii de ori mai granulară.

Ce ar trebui schimbat

  • Litera i) ar trebui să spună explicit că energia injectată se ia pe fiecare interval de decontare. Cinci cuvinte în plus ar închide singura ambiguitate reală a ordinului și ar arăta că modificarea chiar produce un rezultat diferit de cel de dinainte.
  • Ordinul ar trebui completat cu o dispoziție tranzitorie pentru anul 2026. O propoziție care să spună că metoda nouă se aplică începând cu anul de calcul 2027, sau că anul 2026 se calculează integral cu metoda nouă, ar scuti operatorii și autoritatea de o rundă de divergențe la validare.
  • Termenul de validare din articolul 38 alineatul (3) ar trebui corelat cu noul volum de calcul. Dacă obiectul validării trece de la o cifră la mii de repartizări pe interval, cele 30 de zile trebuie fie prelungite, fie însoțite de un format standard de raportare care să facă verificarea automatizabilă.
  • Regula de zero din litera h) ar trebui reformulată împreună cu noua ordine a operațiilor. Norma ar trebui să spună dacă valorile negative se anulează pe interval, înainte de repartizare, sau se compensează în agregat, fiindcă de această alegere depinde totalul pus în sarcina producătorilor și a operatorului de transport.
  • Producătorii ar trebui să primească, la cerere, calculul propriei cote. Un alineat în articolul 38 care să oblige operatorul de distribuție să comunice fiecărui producător baza de calcul a cotei lui ar face mecanismul contestabil în fapt, nu doar în principiu.
  • Prognoza din articolul 951 al metodologiei de tarifare ar trebui ajustată pentru anii calculați după metoda veche. Altfel, media pe minimum trei ani amestecă rezultate obținute prin două metode diferite, iar corecția anuală va reflecta schimbarea de metodă, nu evoluția reală a pierderilor.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 816 din 24 septembrie 2026 8 pagini PDF, 77 KB actul începe la pagina 8

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

ORDIN privind modificarea și completarea Normei tehnice energetice privind determinarea consumului propriu tehnologic în rețelele electrice de interes public — NTE 013/16/00, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 26/2016

EMITENT: Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 816 din 24 septembrie 2026

Având în vedere prevederile art. 36 alin. (18) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare,

în temeiul art. 5 alin. (1) lit. c) și alin. (5) și al art. 9 alin. (1) lit. h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările și completările ulterioare,

președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.

Art. I. — Norma tehnică energetică privind determinarea consumului propriu tehnologic în rețelele electrice de interes public — NTE 013/16/00, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 26/2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 și 536 bis din 18 iulie 2016, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 352, litera i) se modifică și va avea următorul cuprins:

„i) se calculează CPT suplimentar prod și CPT suplimentar OTS pentru fiecare interval de decontare aflat în afara domeniilor de tranzit care definesc regimul de referință, cu formulele (55) și (56);”.

2. La articolul 352, după litera i) se introduce o nouă literă, litera j), cu următorul cuprins:

„j) se calculează CPT suplimentar total anual și valorile alocate producătorilor (CPT prod) și OTS (CPT OTS) prin însumarea valorilor obținute pe intervalele de decontare utilizând rezultatele obținute la lit. i).”

Art. II. — Operatorii economici din sectorul energiei electrice duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. — Entitățile organizatorice din cadrul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Art. IV. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei,
George-Sergiu Niculescu

București, 22 septembrie 2026.
Nr. 59.

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 816 din 24 septembrie 2026

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.