Pe scurt

  • Guvernul a aprobat, prin Comitetul Național pentru Situații de Urgență, lucrări tehnice de urgență pe Dunăre (1-4 august 2026) menite să crească nivelul apei cu 7-10 cm la Cernavodă.
  • Măsura vine după ce nivelul din bazinul care alimentează pompele de răcire ale Unității 2 a scăzut aproape de pragul de oprire absolută, pe fondul secetei și al unui val de căldură extremă.
  • Lucrările includ eliminarea controlată a unei porțiuni din stânca Pârjoaia și ridicarea unui prag temporar din barje încărcate cu piatră, cu trafic fluvial restricționat în zonă.
Act: Hotărârea CNSU nr. 16/2026
Publicat: M. Of. nr. 638 din 2 august 2026
Adoptată: 1 august 2026, București

Guvernul a aprobat, prin Comitetul Național pentru Situații de Urgență, o serie de lucrări tehnice de urgență pe Dunăre, menite să prevină oprirea neplanificată a Unității 2 de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, aflată aproape de pragul critic de funcționare din cauza secetei și a unui val de căldură extremă. Hotărârea nr. 16/2026, semnată de premierul Ilie-Gavril Bolojan la 1 august 2026 și publicată în Monitorul Oficial a doua zi, vine în contextul stării de alertă declarate cu o zi înainte pentru gestionarea crizei de energie electrică, aceeași criză care a determinat Ministerul Energiei să activeze CONSE, structura de comandă pentru situațiile de criză pe piața de energie.

Potrivit hotărârii, nivelul din bazinul care alimentează pompele de răcire ale Unității 2 a scăzut, în doar o zi, de la 2,04 metri la 2,02 metri, în condițiile în care limita de atenție este de 1,95 metri, iar oprirea absolută se declanșează la 1,9 metri. Unitatea 1 a centralei era deja oprită la momentul adoptării deciziei. Prognozele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor arătau, pentru perioada 1-7 august 2026, o scădere suplimentară a debitului Dunării la Baziaș, de la circa 1.550 la 1.450 metri cubi pe secundă, iar la Cernavodă nivelul urma să coboare de la aproximativ -208 la -222 centimetri.

Efectele pe care le produce

Pentru perioada 1-4 august 2026, Ministerul Energiei, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Ministerul Apărării Naționale au dispus două intervenții tehnice pe Dunăre: profilarea, prin eliminare controlată, a crestei active a stâncii Pârjoaia și ridicarea unui prag submers provizoriu din maximum patru barje metalice, încărcate cu piatră și așezate succesiv de la mal către albie. Scopul e redistribuirea unei părți din debitul fluviului către Dunărea Veche, cu o creștere netă estimată a nivelului apei de 7-10 centimetri la Cernavodă, suficientă, potrivit autorităților, pentru a evita oprirea forțată a Unității 2.

Efectul resimțit direct de navigatori e restricționarea accesului persoanelor și a traficului fluvial în zonele de intervenție, măsură pusă în aplicare de structurile Ministerului Afacerilor Interne și de Autoritatea Navală Română, pentru siguranța lucrărilor. Pentru publicul larg, miza reală e evitarea unei crize suplimentare pe piața de energie electrică, într-un moment în care consumul de vârf, alimentat de valul de căldură, era estimat la aproape 8.000 MW, iar importurile deveniseră nesigure din cauza reducerii producției unor centrale din regiune, precum cea de la Paks, din Ungaria. Presiunea asupra resursei de apă și a securității energetice rămâne un fir roșu al legislației recente: Curtea Constituțională a validat, în aceeași perioadă, legea care ușurează scoaterea hidrocentralelor vechi din ariile naturale protejate, tot în numele securității energetice.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

  • Intervenție directă asupra albiei Dunării: autoritățile aprobă lucrări hidrotehnice de urgență (eliminare controlată de stâncă și barare parțială cu barje) special pentru a proteja funcționarea unei centrale nucleare, o măsură fără precedent recent în acest context.
  • Restricții de navigație: traficul fluvial și accesul persoanelor sunt limitate temporar în zonele de lucru, situație care nu exista înainte de această hotărâre.
  • Cadru legal activat în trepte: hotărârea pune în aplicare starea de alertă declarată cu o zi înainte (Hotărârea CNSU nr. 15/2026) și se bazează pe notele tehnice ale Transelectrica și ANAR, arătând o coordonare directă între sectorul energetic și cel al gospodăririi apelor.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Reduce riscul unei opriri neplanificate a Unității 2 de la Cernavodă, care ar fi agravat o criză de energie deja anunțată.
  • Măsurile sunt limitate ca durată (1-4 august 2026) și țintite tehnic, fără restricții generale pentru populație.
  • Arată o capacitate de reacție rapidă a instituțiilor implicate, de la avizare tehnică la lucrări efective, în mai puțin de o săptămână.

Ce rămâne o problemă

  • Soluția e una de urgență, nu structurală: câștigul estimat de 7-10 centimetri nu rezolvă cauza de fond, seceta și debitul redus al Dunării, care pot reapărea în verile următoare.
  • Lucrările implică o intervenție asupra albiei unui fluviu internațional, cu posibile efecte asupra ecosistemului local, neevaluate public în hotărâre.
  • Restricțiile de trafic fluvial afectează, chiar și temporar, operatorii de transport și pescarii din zonă, fără o compensare menționată în act.

Sfaturi utile

  1. Dacă transporți marfă sau călătorești pe Dunăre în zona Cernavodă: informează-te înainte de drum despre eventualele restricții de navigație active, direct de la Autoritatea Navală Română sau de la administrația portuară locală.
  2. Dacă ești consumator casnic sau operator economic: nu sunt anunțate restricții la furnizarea de energie electrică; hotărârea e o măsură preventivă, nu un semnal de criză confirmată.
  3. Dacă lucrezi în domeniul energiei sau al gospodăririi apelor: urmărește deciziile ulterioare ale CNSU, pentru că actuala hotărâre pune în aplicare starea de alertă declarată cu o zi înainte, iar alte măsuri pot urma dacă seceta persistă.
  4. Dacă vrei să înțelegi contextul mai larg al crizei energetice: citește și explicațiile despre activarea CONSE, structura care coordonează răspunsul pe piața de energie electrică.

Întrebări frecvente

De ce a intervenit Guvernul pe Dunăre?
Pentru că nivelul apei din bazinul care alimentează pompele de răcire ale Unității 2 de la Cernavodă a scăzut aproape de pragul de oprire absolută, din cauza secetei și a debitului redus al fluviului.
Ce lucrări au fost aprobate?
Eliminarea controlată a unei porțiuni din creasta activă a stâncii Pârjoaia și ridicarea unui prag submers temporar din maximum patru barje metalice încărcate cu piatră, pentru perioada 1-4 august 2026.
Se oprește alimentarea cu energie electrică?
Hotărârea nu anunță întreruperi de energie. E o măsură preventivă menită tocmai să evite oprirea Unității 2 și presiunea suplimentară pe sistemul energetic național.
Cine e afectat de restricțiile de trafic fluvial?
Navele și persoanele care tranzitează zonele de intervenție de pe Dunăre, unde accesul e restricționat temporar de Ministerul Afacerilor Interne și Autoritatea Navală Română, pentru siguranța lucrărilor.
Ce se întâmplă după 4 august 2026?
Hotărârea nu prevede explicit ce urmează după finalizarea lucrărilor. Evoluția depinde de debitul Dunării și de eventuale decizii ulterioare ale CNSU, în cadrul stării de alertă aflate încă în vigoare.

Textul original al actului normativ

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

HOTĂRÂRE nr. 16 din 1 august 2026

privind aprobarea măsurilor necesare pentru creșterea nivelului de apă pe fluviul Dunărea

EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI – COMITETUL NAȚIONAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 638 din 2 august 2026

Având în vedere Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15 din 31.07.2026 privind declararea stării de alertă la nivelul României în vederea gestionării efectelor generate de scăderea producției de energie electrică, în contextul actualei situații hidrometeorologice,

luând în considerare Nota tehnică a CNTEE Transelectrica nr. 3.668/DEN/31.07.2026 privind probabilitatea apariției unei situații de criză în funcționarea Sistemului Electroenergetic Național, din următoarele motive:

  • prognoza meteorologică pentru următoarea perioadă indică un val de căldură extremă, care va afecta mai întâi zona de vest, apoi se va propaga pe tot teritoriul național;
  • pe fondul temperaturilor ridicate se anticipează o creștere semnificativă a consumului de energie electrică, la vârful de seară acesta putând ajunge până la valori de aproximativ 8.000 MW;
  • acoperirea consumului din import devine problematică, în contextul reducerii la nivel regional a disponibilității unor importante capacități de producție (de exemplu: în cazul CNE Paks, producția a fost redusă deja la 2.000 MW la 500 MW, probabilitatea de oprire totală a acesteia fiind ridicată);
  • prognoza debitului Dunării realizată de INHGA la data de 31.07.2026 pentru luna august 2026 indică un debit minim de 1.450 m3/s, debitul mediu prognozat pentru această lună fiind de 1.600 m3/s;
  • hidraulicitatea pe râurile din țară este scăzută, ca urmare a precipitațiilor deficitare din ultima perioadă, ceea ce are impact asupra producției de energie din surse hidro, precum și asupra perspectivei de creștere a debitului Dunării în amonte de CNE Cernavodă, în perioada următoare;
  • debitul extrem de redus al Dunării este aproape de pragul critic de exploatare în siguranță a pompelor de răcire ale Centralei Nuclearo-Electrice de la Cernavodă, Unitatea 1 fiind deja oprită,

ținând cont de informațiile operative transmise de CNE Cernavodă, potrivit cărora, la data de 1 august 2026, cota de retenție din bazinul din care se alimentează pompele de răcire ale Unității 2 a scăzut de la 2,04 m la 2,02 m (limita de atenție fiind 1,95 m și nivelul de oprire absolută fiind de 1,9 m),

în contextul prognozei pe termen scurt, care indică o scădere a debitului Dunării în următoarele zile, situație care va genera scăderea cotei de retenție (conform INHGA, pentru 1-7 august 2026, la Baziaș debitul este prognozat să scadă de la aproximativ 1.550 m3/s la 1.450 m3/s; la Cernavodă, nivelul este prognozat să coboare de la circa -208 cm la -222 cm, iar debitul estimat de la aproximativ 254 m3/s la 213 m3/s),

în vederea prevenirii opririi neplanificate a Unității 2 din cauza scăderii drastice a nivelului fluviului Dunărea și râurilor interioare, structurile Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și Ministerului Apărării Naționale au elaborat o serie de propuneri privind soluțiile tehnice necesare (conform Notei tehnice a ANAR nr. D 521/1.08.2026).

Având în vedere că soluțiile sunt destinate redistribuirii unei părți a debitului fluviului către Dunărea Veche și menținerii unui nivel al apei care să permită asigurarea condițiilor necesare funcționării CNE Cernavodă,

ținând cont de faptul că măsurile de intervenție propuse prin soluțiile tehnice au potențialul de a genera o creștere netă estimată a nivelului de 7-10 cm la CNE Cernavodă față de scenariul fără intervenție,

în contextul necesității iminente de protejare a populației, menținere a continuității serviciilor publice esențiale și preîntâmpinării avariilor majore la nivelul infrastructurilor critice, concomitent cu menținerea unui nivel de alertă adecvat la nivelul tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență,

în baza pct. 17 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc,

în conformitate cu prevederile art. 41, 42 și art. 43 alin. (3) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, cu modificările și completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 44, art. 20 lit. j) și ale art. 42 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 2 și 4 din Hotărârea Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea, funcționarea și componența Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, cu modificările și completările ulterioare,

Comitetul Național pentru Situații de Urgență adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. – În vederea ducerii la îndeplinire a Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15 din 31.07.2026, Ministerul Energiei, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Ministerul Apărării Naționale dispun următoarele măsuri pentru perioada 1-4.08.2026:

  • profilarea stâncii Pârjoaia prin eliminarea controlată a crestei active; respectiv
  • realizarea unui epiu (prag) submers provizoriu din maximum patru barje metalice, așezate succesiv de la mal către albie și încărcate cu piatră.

Art. 2. – Structurile Ministerului Afacerilor Interne, precum și Autoritatea Navală Română asigură desfășurarea în condiții de siguranță a măsurilor de intervenție, prin restricționarea accesului persoanelor și a traficului fluvial în zonele de intervenție aferente realizării măsurilor propuse la art. 1.

Art. 3. – Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se comunică tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență pentru punerea în aplicare prin ordine și acte administrative ale conducătorilor acestora.

Președintele Comitetului Național pentru Situații de Urgență,

PRIM-MINISTRU

ILIE-GAVRIL BOLOJAN

București, 1 august 2026.

Nr. 16.

Sursa: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 2 august 2026.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.