Pe scurt
- Parlamentul aprobă, la doi ani și două luni distanță, ordonanța din mai 2024 prin care Guvernul și-a dat voie să tragă 10% din banii ministerelor la Fondul de rezervă, într-o singură zi lucrătoare de la cerere.
- Aceeași ordonanță a permis ca sumele pentru proiecte europene și PNRR să fie cedate Fondului de rezervă, iar plafoanele de deficit și de cheltuieli de personal să fie depășite cu sumele cedate.
- Legea nu modifică nimic. Textul rămâne cel din 2024, dar iese din regimul provizoriu al ordonanței de urgență.
Publicat: M. Of. nr. 574 din 13 iulie 2026
Intră în vigoare: 16 iulie 2026
În mai 2024, Ministerul Finanțelor a primit dreptul să ceară oricărui minister să vireze la Fondul de rezervă al Guvernului creditele reținute în proporție de 10%, iar termenul de răspuns a fost fixat la o zi lucrătoare. Cine nu răspundea în termen se trezea cu bugetul modificat de drept. Legea nr. 129/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 574 din 13 iulie 2026, aprobă acea ordonanță, fără nicio modificare. Este una dintre cele șapte legi de aprobare din aceeași zi, alături de cea care confirmă regimul ISCIR pentru stațiile de hidrogen.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2024 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 444 din 14 mai 2024, are unsprezece articole și acoperă subiecte foarte diferite: mecanica Fondului de rezervă, fondurile europene, datoria publică, Imprimeria Națională și reprezentarea statului în arbitrajele internaționale.
Legea de aprobare are un singur articol. Ordonanța se aprobă așa cum a fost publicată, cu modificările ulterioare intervenite între timp.
Efectele pe care le produce
Fondul de rezervă poate finanța și cheltuieli curente. Prin derogare de la Legea finanțelor publice nr. 500/2002, în 2024 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului s-au putut aloca, prin hotărâri de Guvern, sume pentru cheltuielile curente și de capital ale ordonatorilor principali de credite, nu doar pentru situații neprevăzute.
Termenul de o zi lucrătoare pentru virarea a 10%. Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat au fost obligați să disponibilizeze la Fondul de rezervă, în termen de o zi lucrătoare de la solicitarea Ministerului Finanțelor, creditele de angajament și creditele bugetare reținute în proporție de 10%.
Tăcerea se sancționează cu modificarea din oficiu a bugetului. Dacă ordonatorul principal nu răspunde în acel termen, Ministerul Finanțelor este autorizat să introducă, de drept, modificările necesare în structura bugetului de stat și în volumul și structura bugetului ordonatorului.
Banii de proiecte europene pot pleca la Fondul de rezervă. Sumele de la titlurile bugetare pentru proiecte cu finanțare europeană nerambursabilă, pentru cadrul financiar 2014-2020 și pentru cele două componente ale PNRR, cea de grant și cea de împrumut, au putut fi cedate Fondului de rezervă.
Plafoanele fiscal-bugetare pot fi depășite cu sumele cedate. Prin derogare de la Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 și de la legea plafoanelor pe 2024, cu sumele cedate s-au putut depăși plafonul soldului bugetului general consolidat, plafoanele de cheltuieli totale și de personal, precum și plafonul soldului primar.
Se permit virări între titlurile de fonduri europene. Ordonatorii au fost autorizați să facă virări de credite neutilizate între titlurile 56, 58, 60 și 61, cu condiția ca totalul sumelor de la articolele „Finanțarea externă nerambursabilă” și „Fonduri europene nerambursabile” să nu scadă.
Imprimeria Națională primește obiect de activitate rescris. Ordonanța a rescris articolele 1, 6 și 7 din actul de înființare, confirmând producerea cu titlu de exclusivitate a pașapoartelor electronice, permiselor de ședere, documentelor de călătorie pentru străini, colantului uniform de viză și a altor documente cu specificații clasificate.
Se schimbă și alte acte. Termenul până la care Ministerul Energiei reîntregește veniturile din privatizare folosite pentru Complexul Energetic Oltenia a fost mutat la 31 decembrie 2025, iar lista instituțiilor exceptate de la măsurile de disciplină economico-financiară din Legea nr. 296/2023 a fost modificată.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Comparația cu ediția din 2024 arată logica ordonanței. Regula generală din Legea nr. 500/2002 este că Fondul de rezervă bugetară se folosește pentru finanțarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în cursul exercițiului bugetar. Ordonanța a suspendat această limitare pentru anul 2024 și a transformat Fondul într-un instrument de realocare curentă.
A doua schimbare a fost de viteză. Un termen de o zi lucrătoare pentru virarea a 10% din creditele reținute, cu modificarea din oficiu a bugetului în caz de tăcere, nu are echivalent în procedura bugetară obișnuită, unde rectificările trec prin acte normative proprii.
A treia privește fondurile europene. Cedarea către Fondul de rezervă a sumelor de la titlurile de proiecte europene și PNRR, combinată cu posibilitatea de a depăși plafoanele cu exact acele sume, a creat un mecanism prin care bani destinați proiectelor au putut acoperi alte nevoi ale bugetului.
Ordonanța a abrogat, la data intrării ei în vigoare, articolele 35 alineatele (2) și (3) și articolul 36 din Ordonanța de urgență nr. 21/2024 privind organizarea alegerilor europarlamentare și locale din 2024, iar soldul Fondului de rezervă constituit în baza acelor texte a trecut sub noul regim.
Prin legea de acum, niciunul dintre aceste mecanisme nu se schimbă. Ce se schimbă este statutul: până la 16 iulie 2026, ele se aplicau în temeiul unei ordonanțe pe care Parlamentul o putea respinge.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Închide incertitudinea juridică asupra operațiunilor bugetare făcute în 2024 în temeiul ordonanței, inclusiv asupra hotărârilor de Guvern de alocare din Fondul de rezervă.
- Confirmă modificările aduse actului de înființare a Imprimeriei Naționale, care privesc documente de identitate și de călătorie emise zilnic.
- Menține termenul din 2025 pentru reîntregirea veniturilor din privatizare folosite la Complexul Energetic Oltenia, evitând o discuție retroactivă.
- Aprobarea fără modificări nu produce efecte retroactive asupra execuției bugetare deja încheiate a anului 2024.
Ce rămâne o problemă
- Doi ani și două luni de la ordonanță până la lege înseamnă că mecanismele au funcționat un exercițiu bugetar întreg fără confirmarea Parlamentului.
- Termenul de o zi lucrătoare, cu modificarea din oficiu a bugetului în caz de tăcere, lasă ordonatorului principal un timp de reacție practic inexistent.
- Posibilitatea de a depăși plafoanele de deficit și de cheltuieli de personal cu sumele cedate golește de conținut, pentru anul respectiv, chiar mecanismul plafoanelor.
- Cedarea sumelor de la titlurile de fonduri europene și PNRR mută resurse dintr-o destinație rezervată proiectelor către nevoi generale ale bugetului.
- Ordonanța amestecă unsprezece subiecte fără legătură între ele, ceea ce face imposibilă o dezbatere parlamentară pe fiecare în parte.
Sfaturi utile
- Dacă urmăriți execuția bugetară a anului 2024, rețineți că alocările din Fondul de rezervă către cheltuieli curente s-au făcut prin hotărâri de Guvern, publicate în Monitorul Oficial. Acolo se vede cine a primit și cât.
- Pentru proiectele cu finanțare europeană derulate în 2024, verificați dacă titlul bugetar din care erau plătite a fost afectat de virări sau de cedări către Fondul de rezervă.
- Instituțiile exceptate de la măsurile de disciplină economico-financiară sunt enumerate limitativ în articolul LXXVI alineatul (3) din Legea nr. 296/2023, în forma dată de această ordonanță. Verificați forma în vigoare, nu cea inițială.
- Dacă lucrați cu documente emise de Imprimeria Națională, obiectul de activitate și exclusivitatea sunt cele din articolele 1, 6 și 7 ale Ordonanței de urgență nr. 199/2000, așa cum au fost rescrise în 2024.
- Nu confundați această ordonanță cu rectificările bugetare ale anului 2024. Ea creează mecanismul, nu mișcă sume anume.
- Textul integral al ordonanței aprobate este în Monitorul Oficial nr. 444 din 14 mai 2024, cu modificările ulterioare. Legea de aprobare nu îl reproduce.
Întrebări frecvente
Ce face această lege?
Se schimbă ceva pentru bugetul anului 2026?
Ce însemna obligația de a vira 10%?
Ce se întâmpla dacă un minister nu răspundea?
Banii de PNRR puteau fi folosiți altfel?
De ce a fost aprobată abia acum?
Analiza redacției
Ordonanța aprobată aici este un exemplu de text care nu poate fi judecat după titlu. „Unele măsuri bugetare” acoperă, în realitate, o rescriere temporară a regulilor după care se mișcă banii publici: Fondul de rezervă devine sursă de finanțare curentă, ministerele își pierd 10% din credite într-o zi lucrătoare, iar plafoanele de deficit se pot depăși exact cu sumele mutate. Fiecare dintre aceste măsuri, luată separat, ar fi meritat o discuție proprie.
Nimic din toate acestea nu este ilegal, iar contextul bugetar al lui 2024 explică urgența. Ce nu se explică este intervalul. Doi ani și două luni pentru o lege de aprobare fără nicio modificare înseamnă că mecanismele au funcționat un exercițiu bugetar complet, iar Parlamentul s-a pronunțat asupra lor când discuția devenise pur istorică. Controlul parlamentar asupra ordonanțelor de urgență, în forma aceasta, nu mai controlează nimic.
Ultima observație privește tehnica legislativă. Unsprezece articole care ating Fondul de rezervă, fondurile europene, datoria publică, arbitrajele internaționale, Imprimeria Națională, Complexul Energetic Oltenia și alegerile din 2024 nu formează un act coerent. Un vot unic pe un asemenea pachet nu poate exprima o poziție diferențiată, iar aprobarea în bloc devine singura opțiune realistă.
Ce ar trebui schimbat
- Un termen constituțional pentru aprobarea ordonanțelor de urgență. Fără el, controlul parlamentar rămâne formal, iar acte cu efect imediat asupra bugetului stau ani întregi în suspensie.
- Limitarea ordonanțelor de urgență la un singur domeniu. Regula ar împiedica pachetele de unsprezece articole fără legătură între ele și ar face posibilă o dezbatere pe fond.
- Un termen rezonabil pentru disponibilizarea creditelor. O zi lucrătoare, cu modificarea din oficiu a bugetului în caz de tăcere, nu lasă loc nici măcar pentru verificarea internă a consecințelor asupra proiectelor în derulare.
- Raportare publică a sumelor cedate din titlurile de fonduri europene. Dacă bani destinați proiectelor ajung în Fondul de rezervă, informația ar trebui publicată distinct, nu dedusă din anexele bugetare.
- Motivarea separată a depășirii plafoanelor. O derogare de la Legea responsabilității fiscal-bugetare ar trebui însoțită de o notă care spune cu cât se depășește fiecare plafon și de ce.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 574 din 13 iulie 2026 16 pagini PDF, 101 KB actul începe la pagina 3
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2024 privind unele măsuri bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative
EMITENT: Parlamentul României
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 13 iulie 2026
PARLAMENTUL ROMÂNIEI. CAMERA DEPUTAȚILOR. SENATUL
L E G E pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2024 privind unele măsuri bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. — Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46 din 14 mai 2024 privind unele măsuri bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 444 din 14 mai 2024, cu modificările ulterioare.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, NATALIA-ELENA INTOTERO PREȘEDINTELE SENATULUI MIRCEA ABRUDEAN
București, 13 iulie 2026.
Nr. 129.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.