Pe scurt
- Ministerul Finanțelor a rescris procedura prin care o firmă sau o persoană poate afla dinainte cum va fi impozitată o operațiune pe care încă nu a făcut-o. Lista motivelor pentru care cererea poate fi respinsă scade de la 26 la 7.
- Cererea se poate depune din nou pe hârtie sau prin e-mail, nu doar electronic, iar condiția de a o depune cu cel puțin 90 de zile înainte de tranzacție dispare. Taxa rămâne cea din lege, 5.000 de euro pentru contribuabilii mari și nerezidenți și 3.000 de euro pentru restul.
- Ordinul se aplică doar cererilor depuse după 7 septembrie 2026. Dosarele aflate deja pe masa Finanțelor rămân judecate după ordinul abrogat, cel din 2023, cu tot cu cele 26 de motive de respingere ale lui.
Publicat: M. Of. nr. 757 din 7 septembrie 2026
Intră în vigoare: 7 septembrie 2026, data publicării
Ministerul Finanțelor a înlocuit, de la 7 septembrie 2026, regulile după care răspunde unui contribuabil care întreabă cum va fi impozitată o afacere pe care abia urmează să o facă. Instrumentul se numește soluție fiscală individuală anticipată și există în Codul de procedură fiscală din 2015, la articolul 52, un articol care urmează să fie renumerotat la republicarea codului. Pe scurt, contribuabilul descrie o operațiune viitoare, spune cum crede el că trebuie impozitată, plătește o taxă și primește un răspuns scris care obligă fiscul, atât timp cât operațiunea se desfășoară exact așa cum a fost descrisă.
Cine cere așa ceva? Administratorul unui SRL care vrea să vândă un pachet de acțiuni și nu știe dacă operațiunea intră la impozit pe profit sau la scutire. O firmă străină care deschide o activitate în România și vrea să afle dacă are sau nu sediu permanent. Un grup care restructurează niște contracte și vrea certitudine înainte, nu o decizie de impunere peste patru ani. Răspunsul costă bani și timp, dar închide discuția pentru operațiunea respectivă.
Ordinul nr. 1.128/2026 a fost semnat de ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, pe 26 august 2026 și a apărut în Monitorul Oficial 12 zile mai târziu. El aprobă o procedură nouă și abrogă Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.178/2023, publicat în Monitorul Oficial nr. 263 din 30 martie 2023, care a ținut 1.257 de zile, adică 3 ani, 5 luni și 8 zile.
Diferența cea mai vizibilă este lungimea listei de motive pentru care Finanțele pot respinge cererea. Procedura din 2023 avea 26 de motive, notate de la litera a) la litera z), de la „tranzacții ipotetice sau care comportă un grad ridicat de incertitudine” până la „tranzacțiile propuse sunt evaluate în mod superficial și subiectiv”. Procedura din 2026 are 7, de la a) la g), și cele mai multe sunt obiective: lipsa scopului economic, obiectul care iese din sfera fiscală, nerespectarea unui termen, informații contradictorii repetate, o procedură deja în curs pe aceleași tranzacții, o situație ale cărei efecte fiscale s-au produs deja.
A doua schimbare ține de canalul de depunere. Ordinul din 2023 impunea transmiterea „exclusiv prin mijloace electronice de transmitere la distanță”. Noul punct 3 din procedură acceptă formatul pe hârtie, e-mailul, poșta, registratura ministerului și Spațiul privat virtual. Documentația se depune în limba română și trebuie să aibă obligatoriu un opis, iar înscrisurile în altă limbă vin însoțite de traduceri autorizate, conform articolului 8 alineatele (2) și (3) din Codul de procedură fiscală.
A treia schimbare este momentul depunerii. Vechea procedură cerea ca cererea să ajungă la fisc cu cel puțin 90 de zile înainte de data la care contribuabilul intenționa să facă tranzacția. Noul punct 2 elimină acest interval: cererea se poate depune înainte sau chiar pe parcursul implementării operațiunilor, cu o singură condiție, ca situația de fapt să nu fi produs deja efecte fiscale la data depunerii.
Efectele pe care le produce
Din 7 septembrie 2026, orice cerere nouă de soluție fiscală intră pe traseul din anexa ordinului. Primul filtru este o analiză prealabilă, pe care organul fiscal o face în 15 zile de la înregistrarea cererii și prin care verifică doar dacă sunt respectate condițiile de formă de la punctele 3 și 4 din capitolul I. Dacă sunt îndeplinite cumulativ, cererea este admisă pentru analiza de fond. Rezultatul analizei prealabile se comunică în 30 de zile de la depunere, prin poștă sau prin Spațiul privat virtual.
Analiza de fond respectă termenul din articolul 52 alineatul (12) din Codul de procedură fiscală, care pentru soluția fiscală este „de până la 6 luni”. Termenul se suspendă pe perioada cuprinsă între ziua în care fiscul cere clarificări și ziua în care le primește, cu aplicarea articolului 77 din același cod. Contribuabilul are, potrivit articolului 52 alineatul (8), 60 de zile lucrătoare ca să răspundă.
Taxa nu se schimbă, pentru că ea este fixată în lege, nu în ordin: articolul 52 alineatul (16) prevede 5.000 de euro pentru contribuabilii mari și pentru nerezidenți și 3.000 de euro pentru celelalte categorii, la cursul comunicat de Banca Națională a României în ziua plății. Ordinul stabilește în schimb când se plătește, în 15 zile de la depunerea cererii, și unde: contul 20A.33.29.00 al Ministerului Finanțelor, cod fiscal 4221306, IBAN RO56 TREZ 7002 0330 129X XXXX, la Trezoreria Operativă a Municipiului București.
După emitere, soluția fiscală produce efecte numai pentru contribuabilul care a cerut-o și nu poate fi invocată de altcineva, nici măcar în situații identice. Contribuabilul este obligat să anunțe în scris fiscul, în 15 zile de la producerea evenimentului, dacă se schimbă datele care au stat la baza soluției sau dacă începe o procedură fiscală, administrativă ori judiciară pe aceleași tranzacții. Un exemplar al dosarului administrativ pleacă la Agenția Națională de Administrare Fiscală, care administrează efectiv contribuabilul.
Elementul cu adevărat nou apare în articolul 4 alineatul (3) din ordin: soluțiile fiscale pot fi publicate în formă anonimizată, cu acordul scris al contribuabilului. Până acum nu exista niciun temei pentru publicare, iar interpretările Ministerului Finanțelor rămâneau în dosarele celor care plătiseră pentru ele.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Ordinul din 2023 avea două anexe: procedura propriu-zisă și un conținut detaliat al cererii, cu 11 poziții, dintre care mai multe împărțite în subpuncte. Se cerea, între altele, confirmarea încadrării în categoriile din acțiunea 5 a proiectului OCDE privind erodarea bazei de impozitare și din Directiva 2015/2376/UE, o analiză completă a tranzacțiilor din perspectiva scopului economic și o declarație pe propria răspundere cu cinci puncte. Noua procedură strânge totul în punctul 4, cu 8 litere, de la datele de identificare până la semnătura reprezentantului legal. Declarația pe propria răspundere nu dispare, dar se mută mai târziu în proces, la punctul 23, și acoperă doar situațiile de la punctul 18.
Discuția preliminară cu organul fiscal era, în 2023, un instrument aproape decorativ. Punctul 8 din vechea procedură spunea că o cerere de discuție depusă în același timp cu cererea de soluție fiscală sau după ea „nu va fi luată în considerare”, iar punctul 9 anula discuția dacă între timp contribuabilul depunea cererea propriu-zisă. Noua procedură păstrează termenul de răspuns de 5 zile lucrătoare, dar adaugă două lucruri care lipseau: organul fiscal furnizează „orientări neangajante cu privire la existența situației fiscale de fapt viitoare și admisibilitatea cererii”, iar la final participanții pot conveni asupra unui document de sinteză. Cu alte cuvinte, discuția se poate lăsa cu o hârtie, chiar dacă hârtia aceea nu obligă pe nimeni.
Domeniul de aplicare se lărgește pe hârtie. Punctul 3 din procedura veche limita soluțiile fiscale la impozitele, taxele și contribuțiile „reglementate de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”. Articolul 2 din noul ordin vorbește despre cele reglementate de „legislația fiscală, astfel cum aceasta este definită la art. 1 pct. 24” din Codul de procedură fiscală, adică totalitatea normelor din actele normative referitoare la impozite, taxe, contribuții sociale și proceduri de administrare. Este o categorie sensibil mai largă decât Codul fiscal.
Există și pierderi. În 2023, soluția fiscală producea efecte pentru contribuabilul solicitant „și/sau entitățile enumerate în conținutul acesteia”. Noul articol 4 alineatul (1) reține doar contribuabilul solicitant, deci un grup care voia o singură interpretare pentru mai multe societăți din structură trebuie acum să depună mai multe cereri și să plătească taxa de fiecare dată. Au dispărut, de asemenea, capitolele despre prezumțiile critice, despre opozabilitatea soluției, despre revocarea ordinului de aprobare, despre schimbul automat internațional de informații și despre monitorizarea aplicării soluțiilor de către ANAF. O parte dintre ele sunt acoperite direct de lege, la articolul 52 alineatele (11) și (20), altele nu mai au niciun corespondent scris.
Regula de tranziție este inversă față de cea din 2023. Atunci, articolul 3 din ordin spunea că dosarele aflate în curs de soluționare se rezolvă după procedura nouă. Acum, articolul 3 alineatul (1) aplică ordinul doar cererilor depuse ulterior intrării în vigoare, iar alineatul (2) trimite cererile depuse anterior la „dispozițiile legale în vigoare la momentul depunerii”. Practic, ordinul abrogat pe 7 septembrie 2026 continuă să guverneze dosarele deschise înainte de această dată.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Motivele de respingere scad de la 26 la 7, iar cele mai subiective dintre ele, cum era evaluarea „superficială și subiectivă” a tranzacțiilor, dispar. Un contribuabil poate estima mai bine dacă are rost să plătească taxa.
- Se poate cere o soluție fiscală și în timpul implementării operațiunii, nu doar cu 90 de zile înainte. Multe tranzacții nu au un calendar atât de fix.
- Discuția preliminară devine utilă: fiscul spune, neangajant, dacă vede o situație de fapt viitoare și dacă cererea pare admisibilă, iar la final se poate întocmi un document de sinteză.
- Soluțiile pot fi publicate anonimizat, cu acordul contribuabilului. Este prima dată când există un temei pentru asta, iar o practică publicată ajută pe toată lumea, inclusiv pe cei care nu își permit taxa.
- Canalul pe hârtie și e-mailul revin, ceea ce contează pentru dosarele voluminoase și pentru cei care nu au acces la Spațiul privat virtual.
- Cererea se poate retrage explicit, printr-o solicitare scrisă, până la data-limită pentru comunicarea punctului de vedere asupra proiectului. Vechea procedură nu reglementa retragerea.
Ce rămâne o problemă
- Taxa se plătește înainte de a ști dacă primești un răspuns, iar articolul 52 alineatul (19¹) din Codul de procedură fiscală nu o mai restituie odată ce dosarul a intrat în analiza de fond, nici dacă cererea este respinsă.
- Termenul de „până la 6 luni” este doar termenul administrației. Fiecare rundă de clarificări suspendă termenul, iar contribuabilul are 60 de zile lucrătoare la dispoziție, deci un dosar cu o singură rundă de clarificări și un punct de vedere pe proiect poate ajunge aproape de un an.
- Soluția nu mai acoperă entitățile enumerate în cuprinsul ei, ci doar solicitantul. Pentru un grup, costul se înmulțește cu numărul de societăți implicate.
- Procedura nu spune ce se întâmplă cu o cerere care nu trece de analiza prealabilă. Nu există nici respingere, nici posibilitatea de a depune o cerere nouă, nici o regulă despre taxa deja plătită.
- Publicarea anonimizată depinde de acordul scris al contribuabilului, care nu are niciun motiv să îl dea. Prevederea riscă să rămână literă moartă.
- Nu mai există niciun text despre revocarea ordinului de aprobare, deși în 2023 exista un capitol întreg, cu patru situații.
Sfaturi utile
- Dacă aveți un dosar depus înainte de 7 septembrie 2026, verificați sub ce regim este analizat. Articolul 3 alineatul (2) îl lasă pe regulile din 2023, cu 26 de motive de respingere și cu obligația de a comunica exclusiv electronic. Dacă tranzacția o permite, poate fi mai rentabil să renunțați și să depuneți o cerere nouă.
- Cereți discuția preliminară înainte de a depune cererea, nu după. Articolul 52 alineatul (3) din Codul de procedură fiscală o plasează anterior depunerii, iar la finalul ei puteți propune întocmirea documentului de sinteză prevăzut la punctul 10.
- Plătiți taxa odată cu depunerea cererii, nu în ziua a cincisprezecea. Articolul 52 alineatul (4) din cod cere ca cererea să fie însoțită de dovada plății, iar analiza prealabilă se termină tot în 15 zile.
- Depuneți o cerere pentru o singură obligație fiscală principală. Articolul 52 alineatul (1) o cere expres, iar punctul 26 din procedură confirmă că taxa se achită pentru fiecare obligație fiscală principală în parte.
- Nu descrieți variante alternative de derulare a operațiunii. Cerința de la punctul 4 litera e) este descrierea situației de fapt viitoare, iar informațiile contradictorii sau incomplete transmise repetat sunt motiv de respingere la punctul 20 litera d).
- Puneți opisul. Punctul 3 alineatul (2) îl cere obligatoriu, iar lipsa lui se verifică în analiza prealabilă, la punctele 11 și 12.
- Dacă începe orice control, orice procedură administrativă sau orice proces pe aceleași tranzacții, anunțați Finanțele în 15 zile. Punctul 18 litera b) impune termenul, iar o procedură în curs este motiv de respingere la punctul 20 litera e).
- Rezervați-vă timp de răspuns. Cele 60 de zile lucrătoare din articolul 52 alineatul (8) par generoase, dar ele suspendă termenul de soluționare, deci fiecare zi consumată de dumneavoastră amână răspunsul.
Întrebări frecvente
Ce este, pe scurt, o soluție fiscală individuală anticipată?
Cine emite soluția fiscală, Ministerul Finanțelor sau ANAF?
Cât costă?
Primesc banii înapoi dacă cererea îmi este respinsă?
În cât timp primesc răspunsul?
Cum trimit cererea?
Ce se întâmplă cu cererea mea depusă în august 2026?
Poate colegul meu de breaslă să folosească soluția fiscală primită de mine?
Voi putea citi soluțiile emise altora?
Pot cere o soluție fiscală pentru o operațiune deja începută?
Erori și neconcordanțe în textul publicat
- Articolul 2 din ordin și punctul 20 litera b) din anexă spun lucruri diferite despre ce se poate întreba. Articolul 2 deschide procedura către impozitele, taxele și contribuțiile sociale reglementate de „legislația fiscală”, noțiune definită la articolul 1 punctul 24 din Codul de procedură fiscală ca totalitatea normelor din actele normative referitoare la impozite, taxe și contribuții. Punctul 20 litera b) din anexă respinge însă cererea când „obiectul cererii vizează aspecte reglementate prin acte normative, altele decât Codul fiscal, sau în afara domeniului de aplicare prevăzut la art. 2 din ordin”. Cele două criterii sunt tratate ca echivalente, deși nu sunt: o contribuție sau o taxă reglementată în afara Codului fiscal intră în domeniul articolului 2 și, în același timp, cade sub motivul de respingere. Un contribuabil care întreabă despre o astfel de obligație plătește 3.000 sau 5.000 de euro fără să poată ști dinainte dacă întrebarea lui este admisibilă, iar banii nu se mai restituie după intrarea în analiza de fond.
- Punctul 27 dă 15 zile pentru plata taxei, dar legea cere dovada plății chiar la depunere. Articolul 52 alineatul (4) din Codul de procedură fiscală prevede că cererea „trebuie să fie însoțită de documente relevante pentru emitere, precum și de dovada plății taxei de emitere”. Punctul 27 din procedură spune că taxa se achită „în termen de 15 zile de la data depunerii cererii”. În plus, punctul 4 alineatul (1), care enumeră conținutul obligatoriu al cererii, nu menționează dovada plății, iar punctul 11 limitează analiza prealabilă la verificarea punctelor 3 și 4, deși articolul 52 alineatul (19¹) definește analiza prealabilă ca incluzând expres „confirmarea încasării tarifului”. Procedura din 2023 rezolva asta explicit, la punctul 15 și la punctul 16 litera f). Aici nu se mai poate stabili dacă o cerere fără dovada plății este completă sau nu și ce se întâmplă dacă taxa nu ajunge niciodată.
- Nu există nicio regulă pentru cererea care nu trece de analiza prealabilă. Punctul 12 reglementează doar ipoteza favorabilă: dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile de la punctele 3 și 4, cererea este admisă pentru analiza de fond. Punctul 13 obligă fiscul să notifice „rezultatul analizei prealabile”, deci recunoaște că rezultatul poate fi și negativ, dar niciun text nu spune ce efect are acest rezultat. Cititorul de bună-credință poate ajunge la două concluzii opuse: fie cererea se respinge prin ordin al ministrului, în temeiul motivului rezidual de la punctul 20 litera g), și atunci taxa este pierdută, fie cererea „nu este luată în considerare”, ipoteză în care articolul 52 alineatul (19¹) litera b) din cod îi dă dreptul la restituire și la depunerea unei cereri noi. Diferența dintre cele două lecturi este de 3.000 sau 5.000 de euro.
Analiza redacției
Ordinul face un lucru bun și îl face vizibil: taie o listă de 26 de motive de respingere, dintre care multe erau formulate în termeni pe care nimeni nu îi putea anticipa, și o înlocuiește cu 7 motive verificabile. Împreună cu renunțarea la termenul de 90 de zile și cu revenirea canalului pe hârtie, mesajul e că Finanțele vor mai multe cereri, nu mai puține. Publicarea anonimizată, chiar și condiționată de acordul contribuabilului, e prima fisură într-un sistem în care interpretările oficiale rămâneau proprietatea privată a celui care le plătise.
Problema e la ceas. Termenul din lege, „până la 6 luni”, este termenul administrației, nu al dosarului. Dacă o cerere intră pe 8 septembrie 2026, cele șase luni curg până pe 8 martie 2027, adică 181 de zile. Peste ele se așază însă cele 60 de zile lucrătoare pe care articolul 52 alineatul (8) i le dă contribuabilului la fiecare rundă: 60 de zile lucrătoare începute pe 8 septembrie 2026 se termină pe 3 decembrie 2026, adică 86 de zile calendaristice. O rundă de clarificări plus fereastra pentru punctul de vedere asupra proiectului adaugă 172 de zile, iar dosarul ajunge la 353 de zile, aproape un an. Un antreprenor care citește „6 luni” își face alt calendar decât unul care face adunarea.
Asimetria dintre termenele impuse contribuabilului și cele pe care administrația și le dă siei se vede și în mărunțiș. Punctul 11 cere ca analiza prealabilă să se încheie în 15 zile de la înregistrare. Punctul 13 dă 30 de zile de la depunere pentru comunicarea rezultatului. Sunt 15 zile în care decizia există, dar solicitantul nu o cunoaște. Tot în ziua a cincisprezecea expiră și termenul de plată a taxei, de la punctul 27, ceea ce înseamnă că cine plătește în ultima zi permisă plătește după ce analiza care trebuia să confirme încasarea s-a terminat deja.
Cea mai stranie consecință vine din combinarea articolului 3 cu articolul 5. Ordinul din 2023 se abrogă pe 7 septembrie 2026, dar continuă să guverneze dosarele depuse înainte. O firmă care a depus pe 5 septembrie 2026 rămâne cu 26 de motive de respingere și cu obligația de a comunica exclusiv electronic, în timp ce vecina ei, care depune pe 8 septembrie 2026, are 7 motive și poate trimite dosarul prin poștă. Trei zile despart două regimuri, iar textul nu oferă nicio portiță de opțiune. Singura ieșire pentru cel prins în regimul vechi este să renunțe la cerere și să depună alta, dar renunțarea după ziua a cincisprezecea îl costă întreaga taxă.
Procedura descrisă aici intră direct în materia de examen: Hotărârea 8/2026 stabilește tematica și bibliografia sesiunii din octombrie 2026 pentru consultanții fiscali.
Ce ar trebui schimbat
- Alinierea punctului 20 litera b) la articolul 2 din ordin. Dacă domeniul este „legislația fiscală” în sensul articolului 1 punctul 24 din cod, motivul de respingere nu poate rămâne „acte normative, altele decât Codul fiscal”. Fără această corecție, jumătate din materiile pe care ordinul le deschide sunt închise de propria anexă.
- Un text explicit pentru cererea respinsă la analiza prealabilă. Trebuie spus dacă ea se respinge prin ordin sau nu este luată în considerare, dacă solicitantul poate depune o cerere nouă și ce se întâmplă cu taxa. Efectul practic: contribuabilul află dacă riscă 3.000 de euro sau doar o lună de așteptare.
- Corelarea termenului de plată a taxei cu articolul 52 alineatul (4) din cod. Fie cererea vine cu dovada plății, fie legea trebuie modificată. Așa cum stau lucrurile, un dosar fără chitanță poate fi declarat complet la punctul 12 și incomplet la citirea codului.
- Un termen maxim pentru fiecare rundă de clarificări. Suspendarea nelimitată transformă cele 6 luni într-un termen orientativ. Un plafon, de exemplu două runde de clarificări per dosar, ar face previzibilă durata totală.
- Reguli pentru publicarea anonimizată. Ordinul spune că se poate publica, dar nu spune unde, în cât timp și în ce format. Fără un registru public și un termen, articolul 4 alineatul (3) rămâne o intenție. Un registru ar reduce, în timp, chiar numărul de cereri identice pentru care statul încasează de fiecare dată taxa.
- Reintroducerea unei reguli despre revocarea ordinului de aprobare. Procedura din 2023 avea un capitol întreg, cu patru situații în care ordinul se revoca. Acum nu mai există niciun text, deși soluția fiscală poate fi construită pe informații care se dovedesc ulterior false. Fără o procedură scrisă de revocare, contribuabilul de bună-credință și cel de rea-credință ajung în același loc.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 757 din 7 septembrie 2026 16 pagini PDF, 118 KB actul începe la pagina 2
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Ordin pentru aprobarea Procedurii privind emiterea soluției fiscale individuale anticipate, precum și conținutul cererii pentru emiterea soluției fiscale individuale anticipate
EMITENT: Ministerul Finanțelor
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 7 septembrie 2026
A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T E A L E A D M I N I S T R A Ț I E I P U B L I C E C E N T R A L E MINISTERUL FINANȚELOR O R D I N pentru aprobarea Procedurii privind emiterea soluției fiscale individuale anticipate, precum și conținutul cererii pentru emiterea soluției fiscale individuale anticipate În temeiul prevederilor art. 5 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 52 alin. (22) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, ministrul finanțelor emite următorul ordin:
Art. 1. — Se aprobă Procedura privind emiterea soluției fiscale individuale anticipate, precum și conținutul cererii pentru emiterea soluției fiscale individuale anticipate, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Procedura prevăzută în anexă se aplică de către organul fiscal central pentru emiterea soluției fiscale individuale anticipate, pentru reglementarea tratamentului fiscal aplicabil unei situații fiscale de fapt viitoare, în legătură cu impozitele, taxele și contribuțiile sociale obligatorii reglementate de legislația fiscală, astfel cum aceasta este definită la art. 1 pct. 24 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 3. — (1) Prevederile prezentului ordin se aplică cererilor pentru emiterea soluției fiscale individuale anticipate depuse ulterior intrării în vigoare a prezentului ordin.
(2) Pentru cererile de emitere a soluției fiscale individuale anticipate depuse anterior datei intrării în vigoare a prezentului ordin sunt aplicabile dispozițiile legale în vigoare la momentul depunerii acestora.
Art. 4. — (1) Soluția fiscală individuală anticipată produce efecte doar pentru contribuabilul/plătitorul solicitant, având în vedere informațiile și circumstanțele prezentate în cererea pentru emiterea soluției fiscale individuale anticipate .
(2) Soluția fiscală individuală anticipată nu este aplicabilă altor contribuabili/plătitori și nu este opozabilă organului fiscal în raport cu alți contribuabili/plătitori, chiar dacă există circumstanțe similare.
(3) Soluțiile fiscale pot fi publicate în formă anonimizată, cu acordul scris al contribuabilului/plătitorului pentru care au fost emise.
Art. 5. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.178/2023 pentru aprobarea Procedurii privind emiterea soluției fiscale individuale anticipate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 30 martie 2023, se abrogă.
Art. 6. — Direcțiile de specialitate și structurile subordonate din cadrul Ministerului Finanțelor vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 7. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul finanțelor, Alexandru Nazare București, 26 august 2026. Nr 1.128.
ANEXĂ P R O C E D U R Ă privind emiterea soluției fiscale individuale anticipate, precum și conținutul cererii pentru emiterea soluției fiscale individuale anticipate
CAPITOLUL I Dispoziții generale
1. (1) Prezenta procedură se aplică pentru emiterea de către organul fiscal central competent a unui act administrativ pentru reglementarea unei situații fiscale de fapt viitoare, definit la art. 52 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, ca „Soluție fiscală individuală anticipată” și denumit în continuare soluție fiscală.
(2) În înțelesul prezentei proceduri, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
a) organul fiscal central competent — Ministerul Finanțelor, prin structura abilitată să primească și să soluționeze cererile pentru emiterea soluției fiscale;
b) contribuabilul/plătitorul — definițiile sunt prevăzute la art. 1 pct. 4 și 35 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Codul de procedură fiscală;
c) tranzacție propusă — orice operațiune, inclusiv o serie de operațiuni, pe care contribuabilul/plătitorul intenționează să o desfășoare cu certitudine, într-o perioadă de timp determinată;
d) situație fiscală de fapt viitoare — o tranzacție sau o succesiune de tranzacții preconizate, unitare din perspectiva tratamentului fiscal aplicabil;
e) termeni și condiții — ansamblul elementelor componente ale soluției fiscale, respectiv obiectul soluției fiscale, scopul economic, metode, tehnici și instrumente de punere în aplicare a tranzacțiilor propuse, actele încheiate, acțiunile (faptele), persoanele implicate, locul și timpul de desfășurare, precum și orice alte elemente relevante pentru soluția fiscală, inclusiv eventuale obligații asumate de contribuabil/plătitor prin soluția fiscală, în vederea realizării tranzacțiilor propuse.
2. Contribuabilii/Plătitorii pot solicita organului fiscal central competent emiterea unei soluții fiscale, prin depunerea unei cereri, anterior sau pe parcursul implementării tranzacțiilor propuse, dacă situația de fapt prezentată nu a produs efecte fiscale la data depunerii cererii.
3. (1) Cererea pentru emiterea soluției fiscale, documentația și orice alte comunicări ulterioare pot fi transmise, în format letric sau prin e-mail, la registratura Ministerului Finanțelor, prin poștă sau prin serviciul „Spațiul privat virtual”.
(2) Documentația anexată cererii se va depune în limba română și va cuprinde în mod obligatoriu un opis.
(3) Orice înscrisuri depuse la organul fiscal central competent în altă limbă decât limba română trebuie să fie însoțite de traduceri autorizate, conform prevederilor art. 8 alin. (2) și (3) din Codul de procedură fiscală.
4. (1) Cererea pentru emiterea soluției fiscale conține, în mod obligatoriu, următoarele informații:
a) datele de identificare ale contribuabilului/plătitorului și împuternicitului/reprezentantului legal/reprezentantului fiscal, după caz;
b) documentele care atestă calitatea de reprezentant legal/împuternicit;
c) obiectul cererii pentru emiterea soluției fiscale, care să cuprindă și obligația fiscală pentru care se solicită emiterea soluției fiscale;
d) prezentarea contribuabilului/plătitorului și a activității pe care o desfășoară la data depunerii cererii;
e) descrierea de către contribuabil/plătitor a situației de fapt fiscale viitoare pentru care se solicită emiterea soluției fiscale;
f) propunerea contribuabilului/plătitorului privind tratamentul fiscal aplicabil tranzacțiilor propuse, pe care acesta urmează să le efectueze în viitor, prin prisma propriei interpretări, susținută de argumente și informații detaliate;
g) precizarea temeiului de drept considerat a fi aplicabil tranzacției propuse;
h) semnătura reprezentantului legal/împuternicitului.
(2) Contribuabilul/Plătitorul poate renunța la cererea pentru emiterea soluției fiscale prin transmiterea unei solicitări scrise, în acest sens, către organul fiscal central competent. Solicitarea se depune până la data-limită stabilită pentru comunicarea punctului de vedere cu privire la proiectul soluției fiscale, conform dispozițiilor art. 52 alin. (8) din Codul de procedură fiscală.
CAPITOLUL II Discuția preliminară
5. (1) Cererea pentru organizarea discuției preliminare, prevăzută la art. 52 alin. (3) din Codul de procedură fiscală, poate fi transmisă, în format letric sau prin e-mail, la registratura Ministerului Finanțelor, prin poștă sau prin serviciul „Spațiul privat virtual”.
(2) Cererea trebuie să conțină informații cu privire la datele de identificare ale contribuabilului/plătitorului și ale reprezentantului legal, ale împuternicitului sau reprezentantului fiscal, după caz, precum și o scurtă prezentare a obiectului discuției.
6. Organul fiscal central competent va comunica, în scris, contribuabilului/plătitorului condițiile în care se organizează discuția preliminară, în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii solicitării.
7. Anterior datei de desfășurare a discuției preliminare, organul fiscal central competent poate solicita contribuabilului/ plătitorului informații suplimentare în legătură cu aspectele care vor fi discutate.
8. Discuția preliminară nu este opozabilă niciunei părți și nu constituie un angajament privind aprobarea/respingerea cererii pentru emiterea soluției fiscale.
9. Participarea la discuția preliminară nu echivalează cu inițierea procedurii privind emiterea soluției fiscale.
10. În cadrul discuției preliminare, organul fiscal central competent furnizează contribuabilului/plătitorului orientări neangajante cu privire la existența situației fiscale de fapt viitoare și admisibilitatea cererii. La finalul discuției preliminare, participanții pot conveni asupra întocmirii unui document de sinteză privind subiectele discutate.
CAPITOLUL III Procedura de analiză și soluționare a cererii pentru emiterea soluției fiscale
11. În termen de 15 zile de la data înregistrării cererii pentru emiterea soluției fiscale, organul fiscal central competent efectuează o analiză prealabilă pentru verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la cap. I pct. 3 și 4.
12. În situația în care cererea pentru emiterea soluției fiscale îndeplinește cumulativ condițiile prevăzute la cap. I pct. 3 și 4, aceasta este admisă pentru analiza de fond.
13. (1) În termen de 30 de zile de la data depunerii cererii pentru emiterea soluției fiscale, organul fiscal central competent transmite o notificare contribuabilului/plătitorului cu privire la rezultatul analizei prealabile.
(2) Notificarea se comunică contribuabilului/plătitorului prin intermediul poștei sau serviciului „Spațiul privat virtual”.
14. Analiza de fond se desfășoară respectând termenul legal de soluționare prevăzut de art. 52 alin. (12) din Codul de procedură fiscală.
15. Pe parcursul analizei de fond, organul fiscal central competent poate solicita date, informații, clarificări și documente relevante pentru soluționarea cererii, conform art. 52 alin. (6) din Codul de procedură fiscală.
16. Termenul pentru emiterea soluției fiscale se suspendă și se prelungește cu perioada cuprinsă între data transmiterii solicitării și data obținerii clarificărilor și documentelor, cu respectarea prevederilor art. 77 din Codul de procedură fiscală.
17. În urma analizei de fond, organul fiscal central competent propune aprobarea sau respingerea cererii pentru emiterea soluției fiscale.
18. Contribuabilul/Plătitorul este obligat să notifice organul fiscal central competent, în scris, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului, pentru următoarele situații:
a) orice modificare a datelor, informațiilor și a circumstanțelor care stau la baza emiterii soluției fiscale;
b) derularea unei proceduri de administrare a creanțelor fiscale, administrative sau judiciare în legătură cu tranzacțiile și persoanele care fac obiectul situației fiscale de fapt viitoare.
19. Orice alte date, informații și documente suplimentare furnizate de contribuabil/plătitor ulterior emiterii soluției fiscale nu vor fi luate în considerare de organul fiscal competent.
CAPITOLUL IV Criterii de respingere a cererii pentru emiterea soluției fiscale
20. Cererea pentru emiterea soluției fiscale se respinge, prin ordin al ministrului finanțelor, pentru oricare dintre următoarele motive:
a) din analiza informațiilor și documentației aferente cererii depuse de contribuabil/plătitor rezultă în mod evident faptul că situația fiscală de fapt viitoare are drept obiect derularea de tranzacții care nu au scop economic, în sensul prevăzut la art. 11 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și pct. 4 din capitolul II secțiunea 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;
b) obiectul cererii vizează aspecte reglementate prin acte normative, altele decât Codul fiscal, sau în afara domeniului de aplicare prevăzut la art. 2 din ordin;
c) contribuabilul/plătitorul nu a transmis completările solicitate în scris de organul fiscal central competent în termenul prevăzut la art. 52 alin. (8) din Codul de procedură fiscală;
d) contribuabilul furnizează, în mod repetat, informații contradictorii sau incomplete cu privire la elementele esențiale ale tranzacției, fapt ce împiedică organul fiscal central competent să stabilească tratamentul fiscal;
e) este în curs de desfășurare o procedură de administrare a creanțelor fiscale, administrativă sau judiciară în legătură cu tranzacțiile și persoanele care fac obiectul situației fiscale de fapt viitoare;
f) obiectul cererii vizează o situație de fapt ale cărei efecte fiscale s-au produs anterior depunerii cererii;
g) în alte situații decât cele prevăzute la lit. a)-f), când se constată că cererea nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 52 din Codul de procedură fiscală.
CAPITOLUL V Prezentarea proiectului de soluție fiscală
21. Anterior emiterii soluției fiscale, organul fiscal central competent comunică proiectul soluției fiscale contribuabilului/ plătitorului, acordându-i acestuia posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere.
22. Contribuabilul/Plătitorul transmite organului fiscal central competent, în scris, punctul său de vedere cu privire la proiectul de soluție fiscală, în termenul prevăzut la art. 52 alin. (8) din Codul de procedură fiscală. În cazul în care contribuabilul/plătitorul renunță la acest drept, notifică acest fapt organului fiscal.
23. Punctul de vedere cu privire la proiectul soluției fiscale va fi însoțit de declarațiile pe propria răspundere ale contribuabilului/plătitorului cu privire la situațiile prevăzute la pct. 18, după caz.
CAPITOLUL VI Aprobarea soluției fiscale
24. (1) Soluția fiscală se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor și este prevăzută în anexa care face parte integrantă din acesta.
(2) Soluția fiscală conține:
a) denumirea organului fiscal emitent;
b) data la care a fost emisă soluția fiscală;
c) datele de identificare ale contribuabilului/plătitorului beneficiar al soluției fiscale;
d) obiectul soluției fiscale, precum și termenii și condițiile acesteia;
e) obligația fiscală principală care face obiectul soluției fiscale;
f) motivul de fapt;
g) temeiul de drept;
h) propunerea contribuabilului/plătitorului cu privire la reglementarea fiscală aplicabilă situației fiscale de fapt viitoare, care face obiectul cererii de emitere a soluției fiscale, inclusiv opinia contribuabilului/plătitorului solicitant referitoare la proiectul de soluție fiscală, comunicat acestuia;
i) interpretarea organului fiscal central competent cu privire la tratamentul fiscal aplicabil situației fiscale de fapt viitoare descrise în cererea de emitere a soluției fiscale.
CAPITOLUL VII Respingerea cererii pentru emiterea soluției fiscale
25. (1) Respingerea cererii pentru emiterea soluției fiscale se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor și este prevăzută în anexa care face parte integrantă din acesta.
(2) Respingerea cererii pentru emiterea soluției fiscale conține:
a) denumirea organului fiscal emitent;
b) datele de identificare ale contribuabilului/plătitorului solicitant al soluției fiscale;
c) obiectul soluției fiscale;
d) propunerea contribuabilului/plătitorului cu privire la reglementarea fiscală a situației fiscale de fapt viitoare, care face obiectul cererii de emitere a soluției fiscale, inclusiv opinia contribuabilului/plătitorului solicitant referitoare la proiectul de soluție fiscală, comunicat acestuia;
e) prezentarea considerentelor respingerii cererii de emitere a soluției fiscale, respectiv a temeiului de drept care a stat la baza respingerii.
CAPITOLUL VIII Taxa pentru emiterea soluției fiscale
26. Pentru fiecare obligație fiscală principală se achită taxa prevăzută de art. 52 alin. (16) din Codul de procedură fiscală.
27. Taxa pentru emiterea soluției fiscale se achită în termen de 15 zile de la data depunerii cererii, în lei, în contul 20A.33.29.00 al Ministerului Finanțelor, CUI 4221306, cod IBAN RO56 TREZ 7002 0330 129X XXXX, deschis la Trezoreria Operativă a Municipiului București.
28. Restituirea taxei achitate se face de către organul fiscal central competent, conform prevederilor art. 52 din Codul de procedură fiscală.
29. Cererea pentru restituirea taxei de emitere se depune la organul fiscal central competent și se soluționează de către acesta.
CAPITOLUL IX Comunicarea ordinului de aprobare sau respingere a soluției fiscale
Art. 30. — (1) Comunicarea actului administrativ emis se realizează în conformitate cu prevederile art. 47 din Codul de procedură fiscală.
(2) Organul fiscal central competent comunică contribuabilului/plătitorului solicitant ordinul ministrului finanțelor privind aprobarea sau respingerea cererii pentru emiterea soluției fiscale individuale anticipate, însoțit de soluția fiscală sau respingerea cererii, după caz.
Art. 31. — Un exemplar al dosarului administrativ se transmite Agenției Naționale de Administrare Fiscală și cuprinde:
a) ordinul ministrului finanțelor privind aprobarea soluției fiscale;
b) soluția fiscală;
c) cererea contribuabilului/plătitorului pentru emiterea soluției fiscale;
d) punctul de vedere formulat de contribuabil/plătitor cu privire la proiectul soluției fiscale;
e) toate clarificările, înscrisurile și documentația furnizate de contribuabil/plătitor pe parcursul procedurii de soluționare.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.