Röviden

  • A kormány jóváhagyott egy 8 éves (2026 és 2034 közötti) stratégiát, amellyel jobb törvényeket kíván alkotni, csökkenteni a sürgősségi rendeletek számát, és egyszerűsíteni a bürokráciát az állampolgárok és a cégek, elsősorban a kkv-k számára.
  • A konkrét célok között szerepel a sürgősségi rendeletek arányának csökkentése a jogalkotásban, annak kötelezővé tétele, hogy az új eljárások ne kérjenek olyan iratokat, amelyekkel az állam már rendelkezik (az „once only” elv), a kis- és középvállalkozásokra gyakorolt hatás kötelező vizsgálata, valamint a valódi, nem csupán formális nyilvános konzultáció.
  • A stratégia közvetlenül egyetlen törvényt sem módosít, és nincs azonnali hatása a mindennapi életre; azokat a szabályokat rögzíti, amelyek szerint a kormány ezentúl minden más törvényt, rendeletet és határozatot megalkot.
Jogszabály: kormányhatározat sz. 559/2026
Közzétéve: Hivatalos Közlöny sz. 623, 2026. július 29. (a melléklet a 623 bis számú, ugyanazon a napon megjelent Hivatalos Közlönyben)
Hatálybalépés: 2026. július 29.

A kormány hivatalosan vállalta, hogy hosszú távú tervet követ a kevesebb, világosabb és menet közben kevésbé módosított törvények megalkotásáért. A 2026. július 23-i, 559. számú, július 29-én a Hivatalos Közlönyben megjelent határozattal jóváhagyták a 2026 és 2034 közötti időszakra szóló Jobb Szabályozási Stratégiát, egy 117 oldalas dokumentumot, amely a következő nyolc évre rögzíti azokat a szabályokat, amelyek szerint a minisztériumoknak meg kell alkotniuk és alkalmazniuk kell a jogszabályokat. Nem hagyományos törvény, amelynek cikkei közvetlenül az állampolgárokra vonatkoznának, hanem inkább a közigazgatás „belső szabályzata”: azt mondja meg, hogyan kell ezentúl dolgoznia a kormánynak ahhoz, hogy ne szülessenek többé kapkodva megírt, tucatszor módosított és nehezen alkalmazható törvények. A dokumentum abban a kontextusban született, hogy a kormány a közelmúltban új koordinációs struktúrákat is létrehozott válsághelyzetek kezelésére, ami annak a tágabb tendenciának a jele, hogy átszervezik az állami intézmények döntéshozatali módját.

A stratégia mostani megírásának oka egy egyszerű, a kormány saját adataival is igazolt megállapítás: 2021 és 2025 között a parlament és a kormány évente átlagosan közel 2000 jogszabályt fogadott el, és bizonyos években a tulajdonképpeni törvények egynegyede és egyharmada között volt sürgősségi rendelet, jóllehet az Alkotmány ezeket csak kivételes helyzetekre tartja fenn. Az Adótörvénykönyvet öt év alatt 26-szor módosították, a korábbi oktatási törvényt pedig 22-szer. A stratégia nyíltan elismeri ezt a jogalkotási instabilitást, és fokozatos csökkentését tűzi ki célul.

Milyen hatásokkal jár

A stratégiának nincs közvetlen jogi hatása az állampolgárokra vagy a cégekre, de olyan reformütemtervet rögzít, amelynek idővel érzékelhetőnek kell lennie abban, ahogyan minden más törvényt megalkotnak és alkalmaznak. A legfontosabb irányok:

  • Kevesebb sürgősségi rendelet. A kormány célja, hogy az elsődleges jogalkotáson belül a sürgősségi rendeletek aránya a jelenlegi, kritikus vélemények szerinti körülbelül 65 százalékról 35 százalékra csökkenjen 2030-ig, a munkaerőpiacra, bérezésre vagy szociális védelemre hatással lévő jogszabályok esetében pedig 2028-ig bevezet egy kötelező minimális, szociális partnerekkel folytatott konzultációs eljárást, akkor is, ha a törvényt sürgősségi eljárásban fogadják el.
  • Kötelező teszt a kisvállalkozásoknak. A kkv-tesztet, amellyel azt vizsgálják, hogy egy új törvény aránytalan terheket ró-e a kisvállalkozásokra, 2030-ig az elemzésre kiválasztott, kkv-kra hatással lévő projektek legalább 20 százalékán kellene alkalmazni, egy erre szánt digitális platformon (PMAT) keresztül.
  • Az állam nem kéri kétszer ugyanazt a dokumentumot. 2028-tól minden minisztériumnak, amely új eljárást vagy közigazgatási kötelezettséget vezet be, igazolnia kell, hogy nem kér az állampolgároktól vagy cégektől olyan adatot, amellyel egy másik közintézmény már rendelkezik (az „once only” elv), és hogy az eljárás eleve digitalizálható („digital by default”).
  • Automatikusan lejáró szabályok és engedélyek. Bevezetnek egy „sunset review” típusú mechanizmust: bizonyos, az állam által kért jelentések, engedélyek vagy igazoló dokumentumok 3-5 év után automatikusan lejárnak, ha az őket előíró intézmény egy értékeléssel nem bizonyítja, hogy még hasznosak.
  • Valódi, nem csupán formális nyilvános konzultáció. A jelentős hatású jogszabálytervezeteket már a probléma meghatározásának szakaszában nyilvános vitára kellene bocsátani, nem csak akkor, amikor a szöveg már kész, és az állampolgároktól, illetve szervezetektől beérkezett hozzászólásoknak kifejezetten meg kellene jelenniük a törvényt indokoló dokumentumokban, nem csupán közzétéve és figyelmen kívül hagyva.
  • Mesterséges intelligencia eszközök a jogalkotáshoz. Tervben van olyan mesterséges intelligencián alapuló eszközök kifejlesztése, amelyek automatikusan ellenőrzik, hogy egy új törvény nem mond-e ellent a meglévő jogszabályoknak, vagy nem fedi-e azokat, minden esetben kötelező emberi jóváhagyás mellett.

Mi változott a korábbi helyzethez képest

  • Az elmúlt 25 év első egységes stratégiai kerete. Az utolsó, a szabályozás minőségének szentelt stratégia, a Közigazgatás Megerősítéséért, 2020-ig szólt; azóta a reformok esetiek voltak, uniós forrásokból (POCA, PNRR) valósultak meg, egységes kormányzati vízió nélkül.
  • A törvények alkalmazása most először önálló témaként kerül be a stratégiába. A dokumentum nem áll meg a törvény megírásának szakaszánál, hanem kifejezetten céloz a licencelés, az engedélyezés és az ellenőrzések gyakorlati alkalmazására is, kockázatalapú megközelítéssel, az egységes, mindenütt azonos ellenőrzés helyett.
  • A kkv-teszt és a hatásvizsgálat egyértelmű intézményi koordináció tárgyává válik. Tisztázzák a Kormány Főtitkársága, a Gazdasági Minisztérium, a Jogszabályok Hatásvizsgálatáért Felelős Tanácsadó Testület (CCEIAN) és a Gazdasági Hatásvizsgálati Csoport (GEIEAN) szerepét, amelyek korábban viszonylag széttagoltan dolgoztak.
  • Az uniós dimenzió a folyamat kifejezett részévé válik. Az uniós jogszabályokat tárgyaló intézményeknek ezentúl már a brüsszeli tárgyalási szakaszban fel kell mérniük egy irányelv vagy rendelet hatását, nem csak a román jogba történő átültetés pillanatában, éppen azért, hogy elkerüljék az uniós minimumon felüli többletkövetelmények hozzáadását (az úgynevezett „gold-plating” jelenséget).
  • A közszolgáltatások teljesítménye először kap egységes mérési keretet. Központosított platformot fejlesztenek ki, amely nyolc kritériumot (a hozzáférhetőségtől a hatékonyságig) követ nyomon minden közszolgáltatásnál, közvélemény-kutatásokkal és „rejtélyes vásárló” típusú vizsgálatokkal, nem csupán az intézmények belső jelentéseivel.
  • A helyi közigazgatás saját egyszerűsítési tervet kap. A polgármesteri hivatalok és a helyi tanácsok „one in, one out” típusú szabályt kapnak (minden új, a településekre kirótt közigazgatási kötelezettséget egy másik megszüntetésével kell ellensúlyozni), valamint egy mesterséges intelligencián alapuló eszközt a helyi közigazgatási aktusok megírásához.

Előnyök és hátrányok

Mi a jó benne

  • Nyilvános ütemterv, számszerűsített célokkal és világos határidőkkel (2027, 2028, 2030, 2034), amelyekről a kormány vállalja az éves jelentéstételt, így a reform könnyebben ellenőrizhető a civil társadalom és a sajtó számára.
  • Az üzleti közösség évek óta várt, konkrét irányok: a sürgősségi rendeletek csökkentése, az „once only” elv és a kkv-kra gyakorolt hatás valódi vizsgálata, összhangban az uniós céllal, amely a közigazgatási teher 25, illetve a kisvállalkozások esetében 35 százalékos csökkentését írja elő.
  • Kötelező időközi értékelési mechanizmus 2031-ben, azzal a lehetőséggel, hogy a stratégiát korrigálják, ha a dolgok nem a terv szerint alakulnak, egy merev, javíthatatlan dokumentum helyett.

Mi a rossz benne, vagy marad tisztázatlan

  • A stratégia semmire nem kötelez azonnal: a konkrét intézkedések többségének (az egyszerűsítés jogi kerete, a kötelező digitális szűrő, a „sunset review” mechanizmus) csak 2027 és 2029 közötti határideje van, ami teret enged a halasztásoknak, ahogyan az a korábban bejelentett hasonló reformoknál is megtörtént.
  • Sok cél viszonylag szerény százalékként van megfogalmazva (a vizsgált kezdeményezések „legalább 20 százaléka”, „legalább 25 százaléka”), nem általános kötelezettségként, így a jogszabálytervezetek túlnyomó többsége rövid távon kimaradhat az új szűrők alól.
  • A sürgősségi rendeletek használatának csökkentése fokozatos csökkenési cél marad (a kritikus vélemények szerinti körülbelül 65 százalékról 35 százalékra 2030-ig), nem tilalom; az eszköz továbbra is a kormány rendelkezésére áll.

Hasznos tanácsok

  1. Vállalkozók és kisvállalkozások (egyéni vállalkozók, kft-k, kkv-k): érdemes követni a PMAT platformot (a kkv-teszt platformját), amelynek a következő időszakban kellene működésbe lépnie; ott közvetlenül megtekinthetők majd a kisvállalkozásokra hatással lévő jogszabálytervezetek, még mielőtt törvénnyé válnának.
  2. Köztisztviselők és helyi hatóságok: a Nemzeti Közigazgatási Intézet 2034-ig legalább 5000 helyi közigazgatási résztvevő (polgármesterek, választott tisztségviselők, önkormányzati főjegyzők) számára tart képzési programokat; érdemes követni az INA (Nemzeti Közigazgatási Intézet) közleményeit, ahogy megjelennek.
  3. Állampolgárok és civil szervezetek: az e-consultare.gov.ro platform marad a fő hely, ahol a törvénytervezetek elfogadás előtt nyomon követhetők és véleményezhetők; a stratégia célja, hogy ez fokozatosan a kormánynál készülő összes tervezet „egyetlen elérési pontjává” váljon, ne csak egy legyen a sok honlap közül.
  4. Mindenki számára: mivel ez egy nyolc éves stratégia, amelynek időközi értékelése csak 2031-ben lesz, érdemes időszakosan ellenőrizendő viszonyítási pontként kezelni, nem holnaptól érezhető változásként; az első éves monitoring jelentéseket 2027-2028-ra ígérik.

Gyakori kérdések

Mi is valójában a 2026 és 2034 közötti Jobb Szabályozási Stratégia?
Ez a kormány stratégiai dokumentuma, amelyet az 559/2026. sz. határozattal hagytak jóvá, és amely rögzíti azokat a célokat, programokat és mutatókat, amelyekkel a román közigazgatás 2026 és 2034 között jobb, menet közben kevésbé módosított és az állampolgárok, valamint a cégek számára kevésbé megterhelő törvényeket kíván alkotni. Egyetlen meglévő törvényt sem módosít közvetlenül.
Változik-e valami számomra, állampolgárként, most rögtön?
Nem közvetlenül, és nem azonnal. A stratégia nem vezet be új kötelezettségeket vagy jogokat az állampolgárok vagy cégek számára; azt változtatja meg, ahogyan a kormány ezentúl minden más jogszabályt megalkot, értékel és alkalmaz. A hatások fokozatosan válnak érzékelhetővé, ahogy a cselekvési terv intézkedései (sok esetben 2027 és 2030 közötti határidővel) működésbe lépnek.
Mi a kkv-teszt, és miért fontos egy kisvállalkozás számára?
Ez egy olyan eszköz, amellyel az államnak egy új törvény elfogadása előtt meg kell vizsgálnia, hogy az aránytalan költségeket ró-e a kis- és középvállalkozásokra a nagyvállalatokhoz képest. A teszt már létezik a jogszabályokban, de a stratégia célja, hogy a gyakorlatban is kötelezővé tegye, ne csak papíron, egy erre szánt digitális platformon (PMAT) és az érintett intézmények közötti egyértelműbb koordináción keresztül.
Mit jelent az „once only” elv, amelyről a stratégia beszél?
Azt jelenti, hogy az államnak nem kellene többször is ugyanazokat az adatokat vagy dokumentumokat bekérnie ugyanattól a személytől vagy cégtől, ha azok már megvannak egy másik közintézménynél. A stratégia előírja, hogy 2028-tól minden minisztériumnak, amely új eljárást vezet be, igazolnia kell ennek az elvnek a betartását.
Ki ellenőrzi, hogy a kormány a gyakorlatban betartja-e a stratégiában foglaltakat?
A miniszterelnök határozatával felállítják a Jobb Szabályozási Stratégiát Monitorozó Miniszterközi Bizottságot (CIM-SMBR), amelyet a Kormány Főtitkársága koordinál, és amely félévente ülésezik. Éves monitoring jelentéseket ígérnek 2028-tól, időközi értékelő jelentést 2031-ben, záró jelentést pedig 2035-ben.
Miért jelent meg a stratégia tényleges tartalmát tartalmazó melléklet külön, a Hivatalos Közlöny „bis” kiadásában?
Azért, mert a melléklet 117 oldalas, a Hivatalos Közlöny pedig a nagyon hosszú dokumentumokat ugyanazon szám kiegészítő („bis”) kiadásában teszi közzé, hogy ne terhelje meg a nap szokásos kiadását. Az alaphatározat (3 cikk) a 623. számban jelent meg, a teljes Stratégia pedig a 623 bis számban, mindkettő 2026. július 29-én.

A jogszabály eredeti szövege

Az alábbi szöveg románul szerepel, a hivatalos közzétett formában.

Mutasd a teljes jogszabályszövegetRejtsd el a teljes jogszabályszöveget

HOTĂRÂRE privind aprobarea Strategiei pentru o mai bună reglementare 2026-2034

EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI

Publicat în: MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, nr. 623 din 29 iulie 2026 (hotărârea); anexa reprodusă integral în MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, nr. 623 bis din 29 iulie 2026

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 25 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. – Se aprobă Strategia pentru o mai bună reglementare 2026-2034, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. – Ministerele și instituțiile publice cu responsabilități în implementarea acțiunilor cuprinse în strategia prevăzută la art. 1 au obligația de a duce la îndeplinire măsurile specifice domeniului lor de activitate.

Art. 3. – Finanțarea necesară îndeplinirii măsurilor cuprinse în strategia prevăzută la art. 1 se realizează cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate, potrivit legii, cu această destinație în bugetele ministerelor și instituțiilor publice responsabile, precum și din alte surse legal constituite.

PRIM-MINISTRU
ILIE-GAVRIL BOLOJAN

Contrasemnează:
Viceprim-ministru, interimar,
Oana-Clara Gheorghiu
Secretarul general al Guvernului,
Dan Reșitnec
p. Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației,
Marin Țole, secretar de stat
Ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului,
Ambrozie-Irineu Darău
Ministrul investițiilor și proiectelor europene,
Dragoș-Nicolae Pîslaru
Ministrul afacerilor externe,
Oana-Silvia Țoiu

București, 23 iulie 2026.
Nr. 559.

*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 623 bis, care se poate achiziționa de la Centrul pentru relații cu publicul din șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, București.

ANEXĂ – STRATEGIA PENTRU O MAI BUNĂ REGLEMENTARE ȘI PLANUL DE ACȚIUNE AFERENT 2026-2034

Lista abrevierilor și acronimelor

SGG – Secretariatul General al Guvernului; MEDAT – Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului; MDLPA – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației; MAE – Ministerul Afacerilor Externe; ADR – Autoritatea pentru Digitalizarea României; UE – Uniunea Europeană; CE – Comisia Europeană; OCDE – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică; BM – Banca Mondială; EIR – Evaluarea Impactului Reglementărilor; CCEIAN – Consiliul Consultativ pentru Evaluarea Impactului Actelor Normative; GEIEAN – Grupul pentru Evaluarea Impactului Economic al Actelor Normative; CERB – Comitetul privind e-guvernarea și reducerea birocrației; Testul IMM – Testul întreprinderilor mici și mijlocii; PNRR – Planul Național de Redresare și Reziliență; PALG – Planul Anual de Lucru al Guvernului; PMAT – platformă care să permită autorizarea digitală a reprezentanțelor străine și dialogul (utilizată și ca platformă a Testului IMM); PS – Plan Strategic; PSI – Plan Strategic Instituțional; IPM – Instrument de prezentare și motivare; OG – Obiectiv general; OGS – Obiectiv specific; P – Problema.

Preambul

În ultimii ani, procesul de reglementare din administrația publică din România a cunoscut o evoluție graduală, susținută de dezvoltarea unor proceduri și mecanisme instituționale specifice. Cu sprijinul Programului Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020 (POCA) și al Planului Național de Redresare și Reziliență 2021-2026 (PNRR) au fost dezvoltate instrumente și practici menite să consolideze planificarea procesului decizional, evaluarea impactului reglementărilor, simplificarea administrativă și transformarea digitală a serviciilor publice.

Cu toate acestea, procesul decizional rămâne, în multe situații, caracterizat de o abordare predominant procedurală și reactivă, cu o capacitate limitată de anticipare a evoluțiilor economice, tehnologice și sociale. Persistă dificultăți în fundamentarea deciziilor publice pe baze analitice solide și pe utilizarea sistematică a datelor statistice. Aceste limite se reflectă în costuri administrative și de conformare care afectează cetățenii și mediul de afaceri, în scăderea gradului de încredere a cetățenilor în deciziile asumate la nivelul administrației publice, precum și în dificultăți de coordonare între politicile sectoriale și între diferitele niveluri ale administrației.

Potrivit constatărilor din studiile și rapoartele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică privind mai buna reglementare, povara administrativă trebuie înțeleasă nu doar ca un ansamblu de costuri financiare, ci și ca o sumă de costuri non-financiare, precum timpul consumat, complexitatea procedurală și stresul generat cetățenilor și sectorului privat, ceea ce justifică necesitatea unor politici de simplificare care să reducă aceste „fricțiuni administrative”.

1. Introducere

1.1 Argumentarea necesității elaborării strategiei

Necesitatea elaborării Strategiei pentru o mai bună reglementare 2026-2034 este determinată, în primul rând, de absența, în ultimii ani, a unui cadru strategic integrat în domeniul calității reglementării și al funcționării procesului decizional la nivel guvernamental. Strategia pentru Consolidarea Administrației Publice, care a inclus și obiective legate de mai buna reglementare, a avut ca orizont anul 2020, iar în perioada care a urmat intervențiile au fost realizate punctual, în absența unei viziuni unitare la nivelul administrației publice din România.

Un alt argument major pentru elaborarea strategiei îl reprezintă necesitatea consolidării mecanismelor de monitorizare și analiză a procesului decizional. Totodată, elaborarea strategiei oferă oportunitatea introducerii unor dimensiuni noi în politica de reglementare, adaptate evoluțiilor economice, tehnologice și instituționale actuale, inclusiv valorificarea noilor tehnologii în procesele de planificare, fundamentare, consultare publică, simplificare administrativă și evaluare ex-post.

Strategia oferă, de asemenea, cadrul pentru consolidarea dimensiunii guvernanței referitoare la aplicarea reglementărilor, prin îmbunătățirea procedurilor de licențiere și autorizare, a inspecțiilor și a mecanismelor de asigurare a respectării reglementărilor, inclusiv prin utilizarea unor abordări bazate pe risc și proporționale.

Nu în ultimul rând, Strategia pentru o mai bună reglementare 2026-2034 și Planul de acțiune aferent sunt elaborate ca urmare a cerințelor, rezultatelor și continuării măsurilor prevăzute în cadrul jalonului 407 din PNRR, care vizează îmbunătățirea planificării politicilor publice, a evaluării impactului reglementărilor și a consultării părților interesate.

1.2 Perioada de implementare a Strategiei

Strategia acoperă perioada 2026-2034. Documentul va fi supus unei evaluări intermediare după primii patru ani de implementare, iar pe baza raportului de evaluare intermediar, strategia și planul de acțiune aferent vor fi actualizate.

1.3 Modul de elaborare a strategiei

Strategia a fost elaborată ca urmare a unui proces coordonat de SGG, cu contribuții din partea MEDAT, MDLPA și MAE. Au fost analizate recomandările OCDE formulate în contextul procesului de aderare a României la Comitetul pentru Politici de Reglementare, concluziile rapoartelor Băncii Mondiale elaborate în cadrul proiectului „Reglementări fundamentate pentru politici publice mai bune” (finanțat prin PNRR), precum și raportul cu recomandările specifice de țară pentru România din 2025.

1.4 Instituțiile implicate în elaborarea documentului

Prin Decizia Prim-ministrului nr. 537 din 28 noiembrie 2025 a fost înființat Comitetul interinstituțional pentru sprijinirea implementării jalonului 407 (Comitetul), coordonat de SGG. Din componența Comitetului fac parte SGG, MAE, MDLPA, MEDAT și ADR.

2. Viziunea strategică

Până în 2034, România își propune să dezvolte un sistem de reglementare anticipativ și coerent, capabil să răspundă transformărilor economice, tehnologice și sociale, în care politicile publice și reglementările sunt concepute pe baza datelor, a evaluării impactului și a implicării active a părților interesate. Politica de reglementare devine astfel un instrument strategic pentru susținerea competitivității economiei și pentru buna funcționare a pieței interne, prin reducerea poverii administrative, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii.

De asemenea, politica de reglementare va contribui la reducerea riscurilor investiționale (de-risking) prin asigurarea unui cadru normativ stabil, predictibil și coerent. Procesul de reglementare va fi corelat în mod sistematic cu viitorul Plan de Parteneriat Național și Regional, asigurând integrarea reformelor și investițiilor într-un cadru strategic coerent, orientat către rezultate și impact economic măsurabil.

Pentru realizarea acestei viziuni, strategia urmărește consolidarea a șase dimensiuni complementare ale politicii de reglementare:

  1. Decizii publice fundamentate: politicile publice și actele normative se elaborează pe baza unor analize solide, a evaluării impactului și a utilizării sistematice a datelor.
  2. Implicarea activă a părților interesate în procesul decizional: prin mecanisme de consultare timpurie și implicare activă în definirea soluțiilor de politică publică.
  3. Simplificare administrativă și politica de reglementare orientată către utilizator: reducerea poverii administrative, în special pentru IMM-uri, prin simplificarea procedurilor, eliminarea obligațiilor redundante și integrarea principiilor digital by default și once only.
  4. Monitorizarea sistematică și evaluarea performanței serviciilor publice: mecanisme riguroase de monitorizare post-implementare și evaluare a performanței.
  5. Utilizarea tehnologiei și a inovării în procesul de reglementare: instrumente digitale și soluții bazate pe inteligență artificială pentru sprijinirea planificării, analizei de impact, consultării și simplificării.
  6. Coerența politicilor pentru dezvoltare durabilă: identificarea sinergiilor și gestionarea interdependențelor dintre obiectivele economice, sociale și de mediu, în sprijinul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale României.

3. Priorități, politici publice și cadrul legal existent

Strategia este elaborată în concordanță cu principiile și standardele promovate de Comisia Europeană în cadrul agendei privind „o mai bună reglementare”, integrează elemente din „Better Regulation Toolbox” (evaluarea impactului, consultarea părților interesate, reducerea sarcinilor administrative) și preia direcții recente ale politicii europene, inclusiv accentul pe competitivitate, digitalizare, cooperare internațională și utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale, precum și principiile digital by default și once-only.

Prioritățile strategiei sunt aliniate cu instrumentele adoptate la nivelul OCDE: Recomandarea OCDE privind îmbunătățirea calității reglementării guvernamentale (1995), Recomandarea OCDE privind politica de reglementare și guvernanța (2012), Declarația OCDE privind guvernanța publică agilă (2021) și Recomandarea OCDE privind cooperarea internațională în materie de reglementare (2022).

La nivel național, cadrul juridic relevant include Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, Hotărârea Guvernului nr. 561/2009 (procedurile de elaborare, avizare și prezentare a proiectelor de acte normative), Hotărârea Guvernului nr. 443/2022 (instrumentul de prezentare și motivare, evaluarea impactului, CCEIAN), Hotărârea Guvernului nr. 379/2022 (metodologia strategiilor guvernamentale) și Hotărârea Guvernului nr. 427/2022 (planurile strategice instituționale). Strategia pentru o mai bună reglementare 2026-2034 nu urmărește modificarea semnificativă a acestui cadru, ci valorificarea și aplicarea mai eficientă a instrumentelor deja existente.

4. Analiza contextului și definirea problemelor

Analizele privind evaluarea impactului reglementărilor arată că, anual, Guvernul și Parlamentul adoptă un număr de peste 1.500 de acte normative. Situația actelor normative adoptate anual (legi, ordonanțe, ordonanțe de urgență și hotărâri de guvern) a fost, potrivit datelor Camerei Deputaților: 1.792 în 2021, 2.170 în 2022, 1.927 în 2023, 2.204 în 2024 și 1.533 în 2025 (total legislație 2021-2025: 9.626 de acte).

Principalele probleme legate de activitatea de reglementare a Guvernului, identificate în strategie:

P0.1 – Utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență pentru acte normative cu impact semnificativ. Codul fiscal a fost modificat de 26 de ori în perioada 2020-2025, iar vechea lege a educației (Legea nr. 1/2011), de 22 de ori; Legea educației a fost modificată de 9 ori doar în 2020, iar Codul fiscal, de 9 ori doar în 2024, exclusiv prin OUG. Ponderea ordonanțelor de urgență din totalul legislației primare a fost de 42,4% în 2020, 29,7% în 2021, 31,2% în 2022, 21,6% în 2023, 29,3% în 2024 și 25,4% în 2025.

P0.2 – Utilizarea limitată și nesistematică a datelor și analizelor pe întreg parcursul procesului decizional. Proporția instrumentelor de prezentare și motivare evaluate ca fiind de calitate satisfăcătoare sau excelentă a crescut de la aproximativ 10% în 2019 la 26,6% în 2024, dar două treimi dintre instrumentele care însoțesc proiecte de acte normative cu impact rămân doar „parțial satisfăcătoare”.

P0.3 – Utilizarea limitată a tehnologiilor digitale și a instrumentelor inovatoare în procesul decizional. Procesele decizionale se bazează în mare măsură pe fluxuri de lucru tradiționale, manuale sau slab integrate.

P0.4 – Integrarea insuficientă a dimensiunii europene în procesul decizional național. Nu există o evidență completă și sistematică a actelor normative care transpun legislația Uniunii Europene, ceea ce limitează capacitatea administrației de a preveni fenomenul de gold-plating (adăugarea, la nivel național, a unor cerințe mai stricte decât cele impuse de UE).

P0.5 – Transparență și consultare publică limitate sau formale. Consultarea publică este, în anumite situații, realizată tardiv sau formal, fără a valorifica în mod real contribuțiile părților interesate încă din etapele timpurii ale procesului decizional.

P0.6 – Valorificarea insuficientă a informațiilor și datelor privind aplicarea și conformarea cu reglementările în procesul decizional. Datele rezultate din activitățile de monitorizare, control, petiții și reclamații nu sunt utilizate în mod sistematic pentru fundamentarea deciziilor.

4.1 Planificarea procesului decizional
4.1.1 Management și planificarea strategică

În ultimii ani, România a realizat progrese în consolidarea sistemului de planificare strategică, prin adoptarea, în 2022, a Hotărârilor Guvernului nr. 379/2022, 427/2022 și 467/2022. Ministerele și SGG elaborează anual Planuri Strategice Instituționale (PSI), pentru un orizont de 1+3 ani. Problemele identificate: P1 disciplina instituțională limitată în elaborarea și actualizarea documentelor de planificare strategică; P2 calitatea neuniformă a indicatorilor de performanță; P3 fragmentarea sistemelor IT și lipsa interoperabilității dintre platforma PSI și sistemele bugetare ale Ministerului Finanțelor; P4 capacitate administrativă limitată în managementul datelor și analiza performanței; P5 cultura organizațională orientată către performanță, insuficient consolidată.

4.1.2 Planul Anual de Lucru al Guvernului (PALG)

Gradul de implementare a inițiativelor incluse în PALG a crescut de la 17% în 2014 la 35% în 2020 și la aproximativ 50% în prezent. Problemele identificate: P1 corelarea insuficientă a PALG cu strategiile multianuale și cu procesul bugetar; P2 dificultăți în respectarea calendarului PALG; P3 capacitate limitată a ministerelor de a anticipa tipurile de impact pe care un proiect de act normativ le va genera; P4 lipsa corelării între PALG și procesul de consultare publică (platforma PALG și platforma e-consultare.gov.ro funcționează separat); P5 necesitatea îmbunătățirii platformei IT utilizate pentru gestionarea PALG, nedezvoltată tehnic semnificativ de la crearea ei, acum 9 ani.

4.2 Evaluarea impactului reglementărilor
4.2.1 Evaluarea ex-ante

Raportul Băncii Mondiale evidențiază faptul că metodele și tehnicile de evaluare a impactului sunt utilizate limitat și nu sunt integrate sistematic în ciclul de politici publice. Analiza pe 2024 arată că 61,8% dintre instrumentele de prezentare și motivare sunt „parțial satisfăcătoare”, 12,4% „nesatisfăcătoare”, 23% „satisfăcătoare” și doar 3,6% „excelente”. Probleme identificate: P1 utilizarea insuficientă a evaluării impactului în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative; P2 calitatea variabilă a instrumentelor de prezentare și motivare; P3 capacitate administrativă limitată pentru realizarea evaluărilor de impact de calitate (deficit de competențe analitice, lipsa resurselor și a timpului, acces limitat la date relevante); P4 corelare limitată a evaluării impactului cu celelalte etape ale procesului decizional; P5 eficacitate limitată a mecanismelor de control al calității evaluării impactului (CCEIAN a emis, în 2023-2025, 121, respectiv 102 și 81 de puncte de vedere, dintre care 40, 18 și 26 au fost nefavorabile); P6 adaptarea insuficientă a cadrului de evaluare a impactului la noile instrumente europene privind competitivitatea și inovarea în reglementare, inclusiv la mecanismele de tip „regulatory sandbox”.

4.2.2 Evaluarea ex-post

Evaluarea ex-post a actelor normative nu este utilizată în mod curent ca instrument de fundamentare a deciziilor. Probleme identificate: P1 utilizarea limitată a datelor privind impactul reglementărilor anterioare în elaborarea noilor acte normative; P2 absența unei infrastructuri instituționale și operaționale pentru monitorizarea și evaluarea reglementărilor.

4.2.3 Aplicarea Testului IMM

Aplicarea Testului IMM este afectată de reticența inițiatorilor proiectelor de acte normative de a parcurge această procedură, mai ales când actele sunt adoptate în regim de urgență. Probleme identificate: P1 aplicare neuniformă și formală a Testului IMM în procesul decizional; P2 coordonare instituțională insuficientă între SGG, MEDAT, CCEIAN și GEIEAN în aplicarea Testului IMM.

4.2.4 CCEIAN

Consiliul Consultativ pentru Evaluarea Impactului Actelor Normative, înființat prin Hotărârea Guvernului nr. 443/2022, ca urmare a Jalonului 404 din PNRR, analizează instrumentele de prezentare și motivare. Probleme identificate: P1 valorificarea limitată a recomandărilor CCEIAN în procesul de elaborare a actelor normative; P2 implicare limitată a CCEIAN în etapele timpurii ale procesului decizional (intervine abia în perioada de consultare publică, după ce actul este deja elaborat).

4.3 Transparența decizională și consultarea publică

Cadrul general este stabilit prin Legea nr. 52/2003 și Strategia pentru Guvernare Deschisă 2025-2030 (Hotărârea Guvernului nr. 358/2025). Procesul actual dispune de platforma e-consultare.gov.ro, corelată, din 2025, cu portalul info-transparenta.gov.ro. Probleme identificate: P1 corelarea limitată între consultarea publică și celelalte etape ale procesului decizional (planificare, evaluarea impactului); P2 utilizarea predominant formală a mecanismelor de consultare; P3 valorificarea insuficientă a platformei e-consultare.gov.ro ca punct unic integrat de acces; P4 documentarea incompletă a procesului de consultare și valorificarea limitată a contribuțiilor; P5 accesibilitatea redusă a procesului de consultare publică, afectată de complexitatea limbajului administrativ.

4.4 Simplificarea administrativă

Conform raportului Băncii Mondiale, în România nu există o abordare coerentă la nivel guvernamental cu privire la procesul de simplificare, nici o imagine clară asupra costurilor pe care legislația le generează pentru cetățeni și mediul de afaceri. Potrivit Semestrului European 2025, 82% dintre întreprinderi consideră complexitatea procedurilor administrative drept o problemă foarte relevantă pentru activitatea lor în România. Agenda europeană stabilește ținte de reducere a poverilor administrative de 25% pentru toate companiile și 35% pentru IMM-uri. Guvernul a lansat, în 2026, platforma digitală „Fără hârtie”, pentru colectarea propunerilor de simplificare de la cetățeni și mediul de afaceri. Un chestionar SGG aplicat instituțiilor publice centrale arată că 72,8% dintre respondenți nu cunosc metodologii sau ghiduri recomandate pentru reducerea birocrației, iar în 50,5% dintre instituții nu există o persoană sau structură dedicată acestui subiect. Probleme identificate: P1 absența unui cadru de reglementare, a unei abordări coordonate la nivel guvernamental și a unei imagini clare asupra poverilor administrative existente; P2 rol insuficient consolidat al cadrului instituțional de coordonare (Comitetul pentru e-guvernare și reducerea birocrației, CERB, și Consorțiul consultativ asociat); P3 capacitate administrativă limitată și aplicare nesistematică a instrumentelor de simplificare; P4 integrarea insuficientă a simplificării în procesul decizional și riscul de generare a unor noi poveri administrative.

4.5 Monitorizarea performanței serviciilor publice

În prezent, nu există mecanisme de monitorizare bazate pe indicatori de performanță (KPI) care să măsoare experiența utilizatorului final, cetățean sau operator economic, procesul fiind axat mai degrabă pe conformitatea procedurală decât pe calitatea rezultatelor.

4.6 Politica de reglementare la nivel local

Procesul de reglementare la nivelul administrației publice locale se caracterizează printr-un grad redus de standardizare și uniformitate în aplicarea normelor de tehnică legislativă și a procedurilor administrative, în lipsa unor metodologii detaliate și a unor instrumente operaționale comune.

5. Obiective generale și specifice

OG1 – Consolidarea sistemului de planificare strategică și corelarea acestuia cu procesul bugetar și cu cel de elaborare a politicilor publice. Obiective specifice: creșterea disciplinei instituționale în elaborarea, implementarea și monitorizarea PSI; îmbunătățirea calității indicatorilor de performanță; asigurarea interoperabilității între sistemele informatice de planificare strategică și cele de management bugetar; consolidarea capacității administrative în managementul datelor.

OG2 – Consolidarea PALG ca instrument de planificare guvernamentală predictibil, integrat și transparent. Obiective specifice: integrarea PALG într-un ciclu strategic multianual; stabilirea unui calendar anual ferm, cu adoptare până la sfârșitul lunii februarie a fiecărui an; îmbunătățirea disciplinei ministerelor privind respectarea calendarului; aplicarea consecventă a criteriilor de includere a inițiativelor normative; extinderea mandatului CCEIAN privind PALG; creșterea transparenței prin corelarea PALG cu procesul de consultare publică.

OG3 – Consolidarea evaluării impactului reglementărilor (EIR) ca instrument esențial al procesului decizional, în vederea creșterii competitivității economiei și alinierii la standardele europene. Obiective specifice: consolidarea utilizării sistematice a EIR pe întreg ciclul decizional; îmbunătățirea calității evaluării prin date, capacitate administrativă și digitalizare; adaptarea cadrului de evaluare la noile abordări europene privind competitivitatea, inovarea și drepturile fundamentale; utilizarea responsabilă și limitată a ordonanțelor de urgență; dezvoltarea unui sistem instituțional pentru evaluarea ex-post; consolidarea cadrului digital pentru Testul IMM; extinderea rolului CCEIAN în etapele timpurii; dezvoltarea capacității administrației centrale în evaluarea impactului, inclusiv din etapa de inițiere a politicilor la nivelul UE.

OG4 – Creșterea calității procesului decizional prin integrarea sistematică a consultării publice în etapele de planificare, fundamentare și evaluare a politicilor publice. Obiective specifice: integrarea platformei e-consultare și a procesului de consultare în ansamblul instrumentelor decizionale; dezvoltarea consultărilor publice în etapele timpurii; creșterea vizibilității platformei e-consultare.gov.ro; îmbunătățirea documentării, trasabilității și valorificării rezultatelor consultării publice.

OG5 – Reducerea poverilor administrative și consolidarea unui cadru coerent de simplificare administrativă. Obiective specifice: dezvoltarea unei abordări coordonate la nivel guvernamental și a unui sistem bazat pe date privind poverile administrative; consolidarea cadrului instituțional de coordonare (CERB și Consorțiul consultativ); dezvoltarea capacității administrative pentru implementarea măsurilor de simplificare și aplicarea unei abordări orientate către utilizator; integrarea sistematică a simplificării în procesul decizional, ex-ante și ex-post; promovarea unor abordări bazate pe risc și proporționale în licențiere, autorizare, inspecții și asigurarea respectării reglementărilor.

OG6 – Instituirea unui sistem integrat de monitorizare a performanței serviciilor publice, orientat către rezultate și bazat pe date. Obiective specifice: consolidarea cadrului metodologic pentru evaluarea performanței serviciilor publice, bazat pe 8 criterii (capacitate strategică, eficacitate, accesibilitate, calitate, eficiență, performanța proceselor, bune practici, transparență); operaționalizarea unui sistem centralizat de monitorizare și raportare; instituționalizarea utilizării rezultatelor evaluării în fundamentarea deciziilor de reglementare; dezvoltarea capacității administrative pentru aplicarea metodologiilor de evaluare.

OG7 – Consolidarea calității redactării și coerenței cadrului normativ la nivelul administrației publice centrale. Obiective specifice: standardizarea procesului de tehnică legislativă; consolidarea capacității reprezentanților administrației publice centrale de a redacta texte juridice clare și coerente.

OG8 – Îmbunătățirea calității reglementărilor adoptate la nivel local și a capacității instituțiilor administrației publice locale de a utiliza instrumente moderne în procesul decizional. Obiective specifice: consolidarea capacității de reglementare și a calității procesului decizional la nivel local; reducerea poverii administrative și standardizarea procedurilor administrative la nivelul unităților administrativ-teritoriale; dezvoltarea mecanismelor de monitorizare, răspuns și sprijin pentru aplicarea legislației la nivel local.

OG9 – Crearea unui cadru strategic coerent și previzibil pentru reforma administrației publice pentru perioada 2028-2035. Obiective specifice: fundamentarea și elaborarea Strategiei administrației publice 2028-2035; crearea cadrului și mecanismelor de implementare și evaluare a acesteia; eficientizarea aplicării cadrului de reglementare general incident administrației publice locale; consolidarea cadrului procedural administrativ (Codul de procedură administrativă) și asigurarea aplicării unitare a legislației.

OG10 – Consolidarea capacității administrației publice de a influența procesul decizional european și de a asigura o transpunere și aplicare proporțională a legislației Uniunii Europene. Obiective specifice: instituirea unui mecanism de participare timpurie, bazat pe analize de impact naționale; introducerea unor proceduri pentru identificarea, evaluarea și eliminarea supra-reglementării (gold-plating); îmbunătățirea mecanismului de verificare a conformității cu legislația UE în circuitul de avizare interinstituțională.

OG11 – Îmbunătățirea capacității analitice și instituționale a administrației publice centrale și locale pentru fundamentarea deciziilor pe bază de date, analize și evaluări riguroase. Obiective specifice: dezvoltarea competențelor de analiză și utilizare a datelor în rândul personalului din administrația publică; consolidarea rolului unităților de politici publice (UPP); dezvoltarea colaborării cu mediul academic; dezvoltarea competențelor administrației publice privind integrarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

6. Programe și direcții de acțiune (selecție de măsuri esențiale pe fiecare din cele 11 programe)

Programul 1 – Planificare strategică (OG1): sprijin metodologic pentru ministere în domeniul planificării strategice (ghiduri, formare, monitorizare periodică a PSI); dezvoltarea și îmbunătățirea platformei IT de monitorizare a PSI, inclusiv interoperabilitatea cu sistemele bugetare și valorificarea inteligenței artificiale pentru analiza datelor și generarea de rapoarte.

Programul 2 – Planul anual de lucru al Guvernului (OG2): integrarea PALG într-un ciclu strategic multianual, corelat cu strategiile guvernamentale și cu procesul bugetar; calendar anual ferm, cu adoptare până la finalul lunii februarie; mecanism de monitorizare trimestrială (T1-T4); consolidarea consultării interministeriale; detalierea fișelor de proiect din PALG cu definirea problemei, obiectivelor și estimarea inițială a tipurilor de impact; extinderea mandatului CCEIAN privind recomandările de impact; interconectarea platformei PALG cu platforma e-consultare.gov.ro, printr-un proces de consultare în două etape (timpurie și asupra proiectului final).

Programul 3 – Evaluarea impactului reglementărilor (OG3): actualizarea cadrului normativ pentru evaluarea impactului; mecanisme de evaluare timpurie, încă din etapa de planificare (PALG); recomandări metodologice pentru analiza impactului asupra mediului investițional; module de inteligență artificială pentru evaluarea impactului; program-cadru de asistență tehnică finanțat de la bugetul de stat pentru studii de impact și evaluări ex-post (10-15 analize estimate anual); consolidarea aplicării Testului IMM, cu colaborare instituțională SGG-MEDAT-GEIEAN-CCEIAN; procedură minimă de informare și consultare prealabilă a partenerilor sociali reprezentativi, inclusiv în regim de urgență, pentru proiectele cu impact asupra muncii, salarizării și protecției sociale, cu termene minime garantate, până în 2028; operaționalizarea platformei PMAT pentru Testul IMM; introducerea Grilei de evaluare a impactului asupra drepturilor fundamentale ale omului, ca anexă la Hotărârea Guvernului nr. 443/2022; consolidarea rolului CCEIAN în controlul calității reglementărilor, inclusiv prin instrumente de inteligență artificială pentru analiza preliminară a instrumentelor de prezentare și motivare.

Programul 4 – Transparența și consultarea publică (OG4): corelarea inițiativelor din PALG cu etapele de consultare publică; introducerea consultării încă din etapa de definire a problemei; reflectarea explicită a contribuțiilor primite în instrumentele de prezentare și motivare; publicarea sistematică a punctelor de vedere primite pe platforma e-consultare.gov.ro; utilizarea platformei e-consultare.gov.ro ca punct unic de acces, cu activități permanente de promovare a vizibilității sale; promovarea unui limbaj clar (plain language) în documentele supuse consultării.

Programul 5 – Simplificarea administrativă (OG5): cadru normativ care să asigure baza juridică a simplificării administrative; Program multianual de simplificare administrativă, coordonat de SGG; Planuri anuale de simplificare, aprobate prin Memorandum al Guvernului, pe baza propunerilor din platforma „Fără hârtie” și de la Consorțiul consultativ CERB; ținte cuantificabile de reducere a poverilor administrative pentru primii patru ani de implementare; consolidarea rolului CERB și al Consorțiului consultativ; dezvoltarea competențelor pentru identificarea și cuantificarea poverilor administrative (metodologiile Burden hunting, Ghilotina reglementărilor și Calculul costurilor de conformare); transformarea, după o fază de testare de 2 ani, a principiilor „once only” și „digital by default” în reguli obligatorii, cu certificare din partea fiecărui minister; filtru obligatoriu de legislație „digital-ready” înainte de avizare, începând cu 2028; mecanism de „sunset review” pentru raportările, avizele și documentele justificative care nu sunt revalidate din 3 în 5 ani; instrumente bazate pe inteligență artificială pentru identificarea suprapunerilor, redundanțelor și incoerențelor din legislația existentă.

Programul 6 – Evaluarea performanței serviciilor publice (OG6): actualizarea Metodologiei-cadru de monitorizare și evaluare integrată a performanței serviciilor publice, pe 8 criterii; metodologii sectoriale, cu indicatori specifici; platformă informatică centralizată, administrată de SGG, integrată cu sistemele existente ale instituțiilor publice; evaluări anuale, cu publicarea unui raport; sondaje de opinie și studii de tip „client misterios” pentru evaluarea satisfacției beneficiarilor; corelarea rezultatelor evaluării cu alocarea bugetară.

Programul 7 – Claritate și coerență în redactarea legislației (OG7): Regulament și standarde de tehnică legislativă la nivelul administrației publice centrale, complementar Hotărârilor Guvernului nr. 561/2009 și 443/2022; instrument bazat pe inteligență artificială pentru elaborarea, monitorizarea și evaluarea actelor normative; formare continuă a reprezentanților administrației publice centrale, prin Institutul Național de Administrație și alte instituții similare.

Programul 8 – Consolidarea bunei reglementări și a capacității administrative la nivel local (OG8): ghid pentru elaborarea actelor autorităților administrației publice locale, inclusiv proceduri unitare de verificare a legalității la nivelul instituțiilor prefectului; instrument de inteligență artificială pentru elaborarea și monitorizarea actelor normative locale; regulă de tip „one in, one out” pentru sarcinile administrative impuse autorităților locale, însoțită de un „test al poverii administrative”; mecanism de raportare a costurilor de conformare de către autoritățile locale; bibliotecă de spețe privind aplicarea Codului administrativ; manual de lucru pentru unitățile administrativ-teritoriale.

Programul 9 – Cadru strategic coerent și previzibil pentru reforma administrației publice pentru perioada 2028-2035 (OG9): Grup de lucru interinstituțional pentru elaborarea Strategiei administrației publice 2028-2035; analiză-diagnostic integrată privind funcționarea administrației publice; evaluare ex-post de tip REFIT („health check”) a Codului administrativ; rescrierea Codului administrativ pentru un cadru normativ coerent, simplu și debirocratizat; finalizarea Codului de procedură administrativă (CPA) și armonizarea legislației sectoriale cu acesta.

Programul 10 – Prevenirea supra-reglementării și consolidarea dimensiunii europene în procesul de reglementare (OG10): ghid practic pentru identificarea situațiilor de gold-plating în proiectele care transpun legislație europeană; sesiuni de instruire a personalului din administrația publică; monitorizarea periodică a cazurilor de supra-reglementare identificate.

Programul 11 – Capacitate analitică în administrația publică (OG11): cadru unitar de formare, în colaborare cu INA, în domenii precum evaluarea impactului, utilizarea datelor, evaluarea ex-post, consultarea publică și simplificarea administrativă; consolidarea unităților de politici publice (UPP) din ministere; dezvoltarea parteneriatelor cu instituții academice și organizații de cercetare pentru sprijinirea analizelor de impact.

7. Rezultate așteptate (sinteză pe programe)

Printre rezultatele explicit așteptate: toate ministerele elaborează PSI conform metodologiei, cu rapoarte semestriale și anuale utilizate în procesul decizional; PALG devine instrument integrat, cu calendar respectat, corelat cu strategiile sectoriale și cu consultarea publică; procesul de evaluare a impactului evoluează către un sistem predictiv, orientat spre rezultate, cu recomandările CCEIAN integrate într-o măsură mai mare; utilizarea ordonanțelor de urgență ca instrument de reglementare este redusă, iar intervențiile legislative sunt realizate predominant prin proceduri ordinare; platforma PMAT devine instrumentul standard pentru Testul IMM; este operaționalizată Grila de evaluare a impactului asupra drepturilor fundamentale; consultarea publică devine parte reală a fundamentării deciziilor, nu doar o etapă formală; este instituit un mecanism strategic funcțional de simplificare administrativă, cu ținte cuantificabile de reducere a poverilor administrative, raportate anual; este dezvoltat un cadru operațional de tip „digital-ready legislation” și mecanisme de tip „sunset review”; este consolidat cadrul metodologic pentru evaluarea performanței serviciilor publice, cu o platformă centralizată administrată de SGG; actele administrative de la nivel local sunt elaborate după proceduri unitare și standardizate, cu povara administrativă redusă prin regula „one in, one out”; există o strategie națională pentru administrația publică 2028-2035, iar Codul administrativ este simplificat și corelat prin procese de tip REFIT; funcționează un mecanism eficient de identificare și prevenire a supra-reglementării; sunt dezvoltate competențe analitice la nivelul personalului din administrația publică centrală și locală.

8. Indicatori de monitorizare (repere principale)

Strategia stabilește zeci de indicatori cuantificați, cu ținte pe orizonturi 2027, 2028, 2030 și 2034. Printre cele mai relevante pentru public: reducerea ponderii ordonanțelor de urgență contestate de puncte de vedere de fundamentare de la un nivel de referință de 65% la 35% până în 2030; procedura de informare și consultare prealabilă a partenerilor sociali pentru proiectele adoptate prin OUG, adoptată până în 2028, aplicată pe minimum 50% dintre proiectele relevante până în 2030 și minimum 80% până în 2034; Testul IMM aplicat pe minimum 20% dintre proiectele cu impact asupra IMM-urilor selectate de CCEIAN pentru analiză, până în 2030; minimum 10 evaluări ex-post anual pentru acte normative cu impact semnificativ și minimum 5 pentru ordonanțe de urgență, până în 2028; ponderea proiectelor de acte normative cu impact semnificativ pentru care consultarea este inițiată în etapa de planificare, țintă de 30% până în 2028; program multianual de simplificare administrativă adoptat în 2026, cu grad de implementare a măsurilor anuale de minimum 20% (25% pentru IMM-uri) până în 2028; proiecte de acte normative și proceduri administrative care aplică principiile „once only” și „digital by default”, țintă anuală de minimum 30% din inițiativele relevante selectate în CERB, în perioada 2029-2034; Codul de procedură administrativă adoptat până în 2027, cu legislație subsecventă până în 2029; Strategia administrației publice 2028-2035, aprobată prin hotărâre de Guvern, țintă 2027.

9. Proceduri de monitorizare și evaluare

Prin Decizie a prim-ministrului va fi constituit Comitetul Interministerial de Monitorizare a Strategiei pentru o mai bună Reglementare (CIM-SMBR), coordonat de Secretariatul General al Guvernului, din care vor face parte SGG, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Afacerilor Externe și Autoritatea pentru Digitalizarea României. Comitetul va include reprezentanți la nivel de secretar de stat și se va reuni semestrial.

Monitorizarea se va realiza pe baza indicatorilor și țintelor stabilite în strategie și în planul de acțiune, cu date furnizate de instituțiile responsabile din instrumentele existente (PSI, PALG, Raportul anual privind evaluarea impactului reglementărilor, platformele e-consultare.gov.ro și PMAT). Vor fi elaborate rapoarte anuale de monitorizare, începând cu anul 2028. Va fi realizat un raport intermediar de evaluare în anul 2031 și un raport final de evaluare în anul 2035, ambele independente, pentru asigurarea obiectivității. Planul de acțiune va fi revizuit în 2031, pe baza concluziilor raportului intermediar.

10. Instituții responsabile

SGG are rolul de coordonator al implementării strategiei și al mecanismelor aferente planificării, evaluării impactului, consultării publice și simplificării administrative. MEDAT are responsabilități privind evaluarea impactului asupra mediului de afaceri și aplicarea Testului IMM. MDLPA contribuie prin rolul de autoritate pentru reforma administrației publice centrale și locale, inclusiv prin Institutul Național de Administrație și Agenția Națională a Funcționarilor Publici. MAE contribuie la consolidarea integrării dimensiunii europene în procesul de reglementare. ADR contribuie prin facilitarea utilizării soluțiilor digitale, inclusiv a instrumentelor bazate pe inteligență artificială.

11. Implicații bugetare și surse de finanțare

Sursele de finanțare pentru implementarea strategiei vor fi diversificate, incluzând resurse de la bugetul de stat și fonduri europene, în special în contextul viitorului cadru financiar multianual al Uniunii Europene 2028-2035. Pentru susținerea realizării sistematice a analizelor de impact, SGG va dezvolta un program-cadru de asistență tehnică pentru ministere, în baza art. 4 și 5 din Hotărârea Guvernului nr. 443/2022, care va sprijini elaborarea a 10-15 studii de impact și rapoarte privind implementarea actelor normative anual, finanțat atât de la bugetul de stat, cât și din fonduri structurale (2028-2035+).

12. Implicații asupra cadrului juridic

Cadrul juridic aplicabil procesului de reglementare este considerat, de OCDE, unul relativ matur. Implementarea strategiei poate presupune atât adaptări punctuale ale cadrului normativ existent, cât și dezvoltarea sau revizuirea unor instrumente metodologice, în multe cazuri prin acte administrative cu caracter normativ (ordine de ministru, instrucțiuni metodologice), fără modificări legislative de amploare. Un act normativ important și complementar va fi Strategia pentru administrația publică 2028-2035, aprobată prin hotărâre de Guvern, corelată cu Codul administrativ și cu viitorul Cod de procedură administrativă.

13. Resurse pentru implementarea strategiei

Implementarea se bazează în principal pe resursele umane existente la nivelul administrației publice centrale, cu un rol esențial pentru unitățile de politici publice din ministere. Strategia nu stabilește ținte detaliate în domeniul inteligenței artificiale, dar încurajează dezvoltarea și testarea graduală a unor instrumente bazate pe AI care să sprijine procesul de reglementare, analiza legislației, evaluarea impactului, simplificarea administrativă sau monitorizarea performanței, cu menținerea validării umane („omul în buclă”) în toate cazurile.

Anexa 2 – Cadrul juridic relevant

Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare; Ordonanța de urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare; Hotărârea Guvernului nr. 137/2020 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Secretariatului General al Guvernului, cu modificările și completările ulterioare; Hotărârea Guvernului nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, cu modificările și completările ulterioare; Hotărârea Guvernului nr. 427/2022 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare, monitorizare, raportare și revizuire a planurilor strategice instituționale; Hotărârea Guvernului nr. 379/2022 privind aprobarea Metodologiei de elaborare, implementare, monitorizare, evaluare și actualizare a strategiilor guvernamentale; Hotărârea Guvernului nr. 443/2022 pentru aprobarea conținutului instrumentului de prezentare și motivare, a structurii raportului privind implementarea actelor normative, a instrucțiunilor metodologice pentru realizarea evaluării impactului, precum și pentru înființarea Consiliului consultativ pentru evaluarea impactului actelor normative, cu completările ulterioare.

Anexa 3 – Resurse utilizate

Comisia Europeană: Better Regulation Guidelines and Toolbox (2021); Commission Work Programme 2025 – Moving Forward Together: A Bolder, Simpler, Faster Union (2025); Competitiveness Compass for the EU (2025).

OCDE: OECD Regulatory Policy Outlook 2025; Building Capacity for Evidence-Informed Policy-Making: Lessons from Country Experiences (2020); Defining and Contextualising Regulatory Oversight and Co-ordination (2022); Better Regulation Practices Across the European Union 2025; Open Government Review of Romania (2023).

Banca Mondială: Report on the Ex-Post Assessment of the Application of the SME Test (2025); State of Regulatory Impact Assessment, rapoarte anuale 2023 și 2024 (2025); Status of Regulatory Impact Assessment in Romania, seria de rapoarte RIA 2019-2024; Report on Mapping the Functional Relationships between CCEIAN, GSG and Ministries (2025).

Notă a redacției: Anexa 1 la hotărâre reproduce, sub formă de tabel, exact aceleași direcții de acțiune, măsuri, rezultate așteptate, indicatori, ținte și termene deja prezentate integral în secțiunile 6-8 de mai sus (chiar și în textul oficial se precizează explicit: „În Planul de acțiune sunt reluate integral direcțiile de acțiune, măsurile, rezultatele, indicatorii, țintele și termenele descrise în capitolele anterioare”), motiv pentru care nu mai este reprodusă separat aici.

Forrás: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 623 din 29 iulie 2026 (hotărârea) și nr. 623 bis din 29 iulie 2026 (anexa, Strategia și Planul de acțiune aferent). A teljes szöveg elérhető a legislatie.just.ro oldalon is.

Ez a cikk tájékoztató jellegű, és nem minősül jogi tanácsadásnak. Konkrét helyzetekben forduljon ügyvédhez vagy engedéllyel rendelkező adótanácsadóhoz.