Pe scurt
- Curtea Constituțională a respins, ca inadmisibilă, contestarea taxelor de timbru din contenciosul administrativ, nu pentru că le-ar fi găsit corecte, ci pentru că autorul excepției nu a explicat în ce constă neconstituționalitatea. A enumerat zece articole din Constituție și trei din Declarația Universală a Drepturilor Omului, fără să arate legătura cu textul atacat.
- Taxele rămân neschimbate: 50 de lei pentru anularea unui act administrativ sau recunoașterea unui drept și 10% din valoarea pretinsă, dar cel mult 300 de lei, pentru cererile prin care se cer și despăgubiri.
- Decizia reamintește regula de fond: o excepție de neconstituționalitate are nevoie de trei elemente, textul atacat, textul constituțional invocat și motivarea contrarietății dintre ele. Fără al treilea, Curtea nu poate judeca, pentru că s-ar substitui autorului.
Publicat: M. Of. nr. 614 din 28 iulie 2026
Intră în vigoare: 28 iulie 2026
Cine atacă o lege la Curtea Constituțională trebuie să spună concret de ce o consideră neconstituțională, nu doar să înșire articole din Constituție. Este lecția practică a Deciziei nr. 757 din 11 decembrie 2025, publicată marți în Monitorul Oficial, prin care Curtea a respins ca inadmisibilă contestarea taxelor judiciare de timbru din contenciosul administrativ. Decizia vine din același Monitor Oficial în care a apărut și procedura beneficiilor pentru persoanele adulte cu handicap, dar spre deosebire de aceea nu schimbă nimic în drept: confirmă doar o regulă de procedură constituțională.
Textul atacat era articolul 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial nr. 392 din 29 iunie 2013. El stabilește cât costă să dai în judecată o autoritate publică: 50 de lei pentru cererea de anulare a actului administrativ, pentru recunoașterea dreptului pretins sau pentru eliberarea unui certificat ori a unei adeverințe, și 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 300 de lei, pentru cererile prin care se solicită și repararea pagubelor produse prin actul administrativ.
Autorul excepției, reclamantul Dan Băzăvan, a ridicat-o într-un dosar aflat pe rolul Curții de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, într-o cauză care avea ca obiect chiar cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru. Susținerea lui a fost că articolul 16 îngrădește accesul liber la justiție, este formulat ambiguu și creează premisele unei aplicări neunitare de către instanțe. Taxele de timbru se leagă strâns de ajutorul public judiciar, mecanismul prin care statul acoperă aceste sume pentru cei fără venituri suficiente, iar CCR a validat recent și pragurile de venit de 300 și 600 de lei de la care se acordă.
Efectele pe care le produce
Taxele rămân exact cum erau. Respingerea ca inadmisibilă înseamnă că textul nu a fost examinat pe fond, deci nu a fost nici validat, nici invalidat. Articolul 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 continuă să se aplice în forma din 2013, neatinsă de modificările ulterioare aduse ordonanței. Cine dă în judecată o primărie, o prefectură sau un minister plătește în continuare 50 de lei pentru anulare și cel mult 300 de lei atunci când cere și despăgubiri. Aceeași logică a taxei fixe se regăsește și în afara contenciosului administrativ: pentru daunele morale aduse onoarei sau reputației, taxa de timbru rămâne 100 de lei, indiferent de suma cerută.
Regula celor trei elemente. Partea cu adevărat utilă a deciziei este considerentul din paragraful 14, unde Curtea reia o construcție stabilită prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011. Orice excepție de neconstituționalitate trebuie să cuprindă textul contestat, textul constituțional pretins încălcat și motivarea relației de contrarietate dintre ele. Primele două se pot determina absolut. Al treilea, motivarea, este subiectiv, iar Curtea precizează că nu se măsoară cantitativ: nu contează câte pagini are, ci dacă din ea se poate reține în mod rezonabil o critică.
Unde s-a rupt raționamentul. În acest dosar, autorul a invocat articolele 1, 15 alineatul (1), 16, 21, 41, 42, 43, 44, 47 și 135 alineatul (2) litera f) din Constituție, plus articolele 7, 8 și 25 punctul 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Curtea a constatat că sunt texte prea generale, iar simpla lor enumerare nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Aceeași concluzie o formulase și în Decizia nr. 602 din 21 noiembrie 2023, la paragraful 15.
De ce nu poate Curtea să completeze singură motivarea. Dacă ar analiza pe fond o excepție motivată eliptic, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului în formularea criticilor. Asta ar echivala cu un control din oficiu, pe care articolul 29 alineatul (4) din Legea nr. 47/1992 îl interzice. Curtea invocă și articolul 10 alineatul (2) din aceeași lege, potrivit căruia sesizările trebuie motivate.
O abatere a instanței care a sesizat Curtea. Paragraful 7 al deciziei consemnează sec că, deși legea o obligă, Curtea de Apel București nu și-a exprimat opinia cu privire la excepție, contrar articolului 29 alineatul (4) din Legea nr. 47/1992. Opinia instanței este una dintre puținele piese care ar fi putut ajuta Curtea să identifice o critică acolo unde autorul nu o formulase. Ea a lipsit. Nici președinții celor două Camere ale Parlamentului și nici Avocatul Poporului nu au transmis puncte de vedere. Singurul punct de vedere primit a fost al Guvernului, care a cerut tot respingerea ca inadmisibilă.
Cât a durat. Excepția a fost ridicată prin încheierea din 15 aprilie 2021. Curtea a pronunțat decizia pe 11 decembrie 2025 și a publicat-o în Monitorul Oficial pe 28 iulie 2026. Între sesizare și publicare au trecut peste cinci ani, pentru o soluție care nu a atins fondul.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
În drept, nimic. Decizia nu modifică niciun text, nu suspendă nicio dispoziție și nu obligă legiuitorul să intervină. Efectul ei se limitează la dosarul în care a fost ridicată excepția: judecata cererii de reexaminare a taxei de timbru continuă la Curtea de Apel București fără ca articolul 16 să fi fost pus în discuție pe fond.
Ce se schimbă este poziția jurisprudențială disponibilă celor care vor să atace pe viitor același text. O respingere ca inadmisibilă pentru lipsă de motivare nu blochează o nouă excepție cu același obiect. Spre deosebire de respingerea ca neîntemeiată, care constată constituționalitatea textului, sau de respingerea ca devenită inadmisibilă, care intervine când textul a fost deja declarat neconstituțional, această soluție lasă chestiunea de fond complet deschisă. Un alt justițiabil poate ridica mâine aceeași excepție, cu condiția să o motiveze.
Pentru avocați și pentru justițiabilii care se reprezintă singuri, decizia funcționează ca un memento cu privire la ce înseamnă o motivare suficientă. Nu volumul contează, ci legătura explicită dintre textul atacat și norma constituțională invocată. Enumerarea unui șir de articole, oricât de lung, nu ține locul acestei legături.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Curtea explică limpede, cu trimitere la jurisprudența proprie, ce trebuie să conțină o excepție de neconstituționalitate ca să fie judecată pe fond.
- Precizează expres că motivarea nu se măsoară cantitativ: o excepție scurtă, dar cu o legătură clară între textul atacat și cel constituțional, este admisibilă.
- Soluția de inadmisibilitate pentru lipsă de motivare nu închide drumul unei excepții viitoare cu același obiect, corect motivată.
- Decizia a fost pronunțată cu unanimitate de voturi, fără opinie separată, deci nu lasă incertitudine asupra orientării Curții pe acest aspect procedural.
- Textul consemnează public că instanța care a sesizat Curtea nu și-a îndeplinit obligația legală de a-și exprima opinia, ceea ce face vizibilă o problemă de practică judiciară.
Ce rămâne o problemă
- Chestiunea de fond, dacă taxele de timbru din contenciosul administrativ îngrădesc sau nu accesul la justiție, rămâne nejudecată după peste cinci ani de la sesizare.
- Justițiabilul care se reprezintă singur suportă integral consecințele unei motivări insuficiente, fără ca vreo etapă procedurală să îi semnaleze lipsa înainte de pronunțare.
- Lipsa opiniei instanței de sesizare, deși contrară legii, nu atrage nicio consecință în decizie: este doar consemnată.
- Nici Avocatul Poporului, nici președinții celor două Camere nu au transmis puncte de vedere, deși legea prevede comunicarea încheierii tocmai în acest scop.
- Intervalul dintre pronunțare, 11 decembrie 2025, și publicare, 28 iulie 2026, depășește șapte luni, într-o materie în care decizia produce efecte de la publicare.
Sfaturi utile
- Când ridicați o excepție de neconstituționalitate, scrieți explicit, pentru fiecare articol din Constituție invocat, în ce constă contradicția cu textul de lege atacat. Fără această legătură, excepția este inadmisibilă, indiferent câte articole enumerați.
- Alegeți puține texte constituționale, dar potrivite. Curtea a reținut aici că invocarea unor dispoziții cu caracter general, precum cele despre nivelul de trai sau despre dreptul la grevă, nu ajută la identificarea unei critici.
- Nu confundați critica de neconstituționalitate cu nemulțumirea față de felul în care instanțele aplică legea. A doua este de competența instanțelor judecătorești, nu a Curții Constituționale.
- Dacă acționați o autoritate publică în contencios administrativ, bugetați 50 de lei taxă de timbru pentru cererea de anulare și cel mult 300 de lei suplimentar dacă cereți și despăgubiri.
- Rețineți că taxa pentru cererile patrimoniale este 10% din valoarea pretinsă, plafonată la 300 de lei. Pentru pretenții mari, plafonul este cel care se aplică.
- Dacă apreciați că taxa este prea mare față de situația dumneavoastră, calea este cererea de reexaminare a taxei sau ajutorul public judiciar, nu neapărat excepția de neconstituționalitate.
- Dacă o excepție a dumneavoastră a fost respinsă ca inadmisibilă pentru lipsă de motivare, puteți reveni cu una nouă, corect motivată. Această soluție nu are autoritatea de lucru judecat asupra fondului.
- Avocații care redactează excepții pot folosi Decizia nr. 1.313/2011 și prezenta decizie ca reper pentru structura minimă cerută de Curte.
Întrebări frecvente
Ce înseamnă că excepția a fost respinsă ca inadmisibilă?
Se schimbă ceva la taxele de timbru?
Care sunt cele trei elemente ale unei excepții?
Este suficient să citez multe articole din Constituție?
De ce nu a completat Curtea motivarea din oficiu?
Pot ridica din nou aceeași excepție?
Ce s-a întâmplat cu opinia instanței care a sesizat Curtea?
Decizia a fost luată în unanimitate?
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 614 din 28 iulie 2026 16 pagini PDF, 121 KB actul începe la pagina 2
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
DECIZIA nr. 757 din 11 decembrie 2025 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru
EMITENT: Curtea Constituțională
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 28 iulie 2026
Elena-Simina Tănăsescu — președinte
Asztalos Csaba-Ferenc — judecător
Mihai Busuioc — judecător
Mihaela Ciochină — judecător
Dacian-Cosmin Dragoș — judecător
Dimitrie-Bogdan Licu — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Cristian-Nicolae Sima — magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana Codruța Dărângă.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Dan Băzăvan în Dosarul nr. 1.435/2/2021/a1 al Curții de Apel București — Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.476D/2021.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4. Prin Încheierea din 15 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.435/2/2021/a1, Curtea de Apel București — Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
5. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamantul Dan Băzăvan într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru.
6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 îngrădesc accesul liber la justiție, sunt formulate ambiguu și creează premisele interpretării și aplicării neunitare a acestora de către instanțe.
7. Curtea de Apel București — Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
8. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
9. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât se referă la interpretarea și aplicarea legii, aspecte care excedează competenței instanței de contencios constituțional, fiind de competența instanțelor judecătorești. În acest sens sunt invocate considerentele reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 788 din 4 noiembrie 2020. În plus, arată că, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale, prestațiile judecătorești nu trebuie să fie și nu pot fi în toate cazurile gratuite, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Atât obligația de plată a taxelor judiciare, cât și excepțiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetățenilor aflați în situații identice, precum și tuturor litigiilor de aceeași natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție.
10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, dispoziții care au următorul conținut: „Art. 16. — În materia contenciosului administrativ, cererile introduse de cei vătămați în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorități administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege se taxează după cum urmează:
a) cererile pentru anularea actului sau, după caz, recunoașterea dreptului pretins, precum și pentru eliberarea unui certificat, a unei adeverințe sau a oricărui altui înscris — 50 lei;
b) cererile cu caracter patrimonial, prin care se solicită și repararea pagubelor suferite printr-un act administrativ — 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 300 lei.”
13. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 privind statul român, art. 15 alin. (1) privind principiul universalității, art. 16 cu privire la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 41 privind dreptul la muncă, art. 42 privind interzicerea muncii forțate, art. 43 referitor la dreptul la grevă, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 privind nivelul de trai și art. 135 alin. (2) lit. f) privind crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții. Totodată, în temeiul art. 11 și al art. 20 alin. (1) din Constituție, prin raportare la prevederile constituționale corespondente, sunt invocate și exigențele art. 7, ale art. 8 și ale art. 25 pct. 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia s-a limitat la trimiterea la dispozițiile constituționale invocate, fără să arate, în mod concret, în ce constă contrarietatea astfel reclamată. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate și, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. De altfel, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă, ce va cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non a existenței acesteia. De aceea, Curtea a constatat că, în situația în care textul de referință invocat este suficient de precis și clar, astfel încât instanța constituțională să poată reține, în mod rezonabil, existența unei minime critici de neconstituționalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepția de neconstituționalitate și să considere, deci, că autorul acesteia a respectat și a cuprins în excepția ridicată cele 3 elemente menționate.
15. Însă, în prezenta cauză, indicarea temeiurilor constituționale nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autorul excepției. În același sens a statuat Curtea, spre exemplu, și prin Decizia nr. 602 din 21 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 17 ianuarie 2024, paragraful 15, prilej cu care a reiterat că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condițiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.
16. În consecință, dat fiind caracterul general al textelor constituționale invocate, precum și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, Curtea constată că nu se poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituționalitate. Așa fiind, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.
17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Dan Băzăvan în Dosarul nr. 1.435/2/2021/a1 al Curții de Apel București — Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel București — Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 11 decembrie 2025.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Magistrat-asistent,
Cristian-Nicolae Sima
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.