Pe scurt

  • Din 2018, orice contravenient poate plăti jumătate din minimul amenzii, chiar dacă legea care stabilește fapta nu prevedea expres această posibilitate. Înainte, beneficiul exista doar acolo unde era scris explicit.
  • Problema apare la procesele-verbale întocmite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 203/2018. Un text tranzitoriu spune că acestea rămân sub legea veche, iar unele instanțe refuză, pe acest temei, plata pe jumătate.
  • Curtea Constituțională a respins excepția ca inadmisibilă, dar a spus limpede ceva util în apărare: textul tranzitoriu nu poate fi aplicat izolat, rupt de alineatul care dă efect legii contravenționale mai favorabile. Este treaba instanței de fond să facă această corelare.
Act: Decizia CCR nr. 762/2025
Publicat: M. Of. nr. 631 din 30 iulie 2026
Intră în vigoare: 30 iulie 2026

Dacă ai primit o amendă înainte de vara lui 2018 și procesul tău încă se judecă, poți cere să plătești jumătate din minimul prevăzut de lege. Curtea Constituțională a analizat exact acest tip de situație în Decizia nr. 762 din 11 decembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 631 din 30 iulie 2026. A respins excepția ca inadmisibilă, dar motivarea conține argumentul pe care se poate construi apărarea. Este a doua clarificare importantă din materia contravențiilor publicată în aceeași zi, alături de decizia prin care Curtea a stabilit că instanța nu poate scurta suspendarea permisului de conducere.

Cazul concret vine de la Tribunalul Cluj. Victor-Mihai Bălănescu fusese sancționat pentru tulburarea liniștii locatarilor prin producerea de larmă și vociferări la nivel ridicat, faptă prevăzută de art. 2 pct. 25 din Legea nr. 61/1991. La data plângerii, art. 9 din acea lege spunea expres că se aplică Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, cu excepția dispozițiilor privind plata a jumătate din minimul amenzii. Cu alte cuvinte, beneficiul era exclus.

Între timp a intrat în vigoare Legea nr. 203/2018, care a schimbat regula. Regimul contravențional a mai ajuns în fața Curții și la capătul celălalt al scării de amenzi, unde sancțiunea pentru împiedicarea unui control de protecția consumatorilor pornește de la 10.000 de lei. Autorul a cerut aplicarea ei, dar instanța a considerat că nu se poate, pentru că art. 22 alin. (1) din aceeași lege spune că procesele-verbale întocmite anterior rămân sub legea veche.

Cine amână plata riscă mai mult decât executarea silită. Din 30 iulie 2026 este în vigoare formularul prin care organele fiscale locale anunță că amenda rutieră neplătită în 90 de zile se transformă în zile de suspendare a permisului.

Efectele pe care le produce

Primul efect este confirmarea unei linii de jurisprudență. Curtea a mai respins ca inadmisibile excepții identice, prin Decizia nr. 141 din 16 martie 2022, Decizia nr. 465 din 13 iulie 2023 și Decizia nr. 166 din 21 martie 2024. Argumentul este constant: ce reclamă autorii nu este un viciu al textului, ci felul în care instanțele îl interpretează.

Al doilea efect, cel care contează practic, este indicația dată instanțelor. Curtea reține expres, la paragraful 17, că aplicarea art. 22 alin. (1) fără a ține cont de art. 22 alin. (2), care dă efect principiului constituțional al legii contravenționale mai favorabile, este o problemă de interpretare pe care o rezolvă instanța de fond. Este, în fapt, o invitație clară să nu se citească textul tranzitoriu izolat.

Al treilea efect este delimitarea sferei de aplicare a textului tranzitoriu. Curtea explică, reluând Decizia nr. 166/2024, că sintagma „executarea sancțiunii contravenționale” are un sens foarte larg: acoperă atât plata benevolă, cât și procedurile de executare silită, cum ar fi solicitarea adresată executorilor judecătorești sau executarea directă de către autoritățile fiscale. Pentru aceste proceduri, legiuitorul a ales justificat regula legii vechi. Nu rezultă însă că beneficiul plății pe jumătate ar fi și el blocat.

Al patrulea efect este unul de metodă. Punctul de vedere al Guvernului, reținut de Curte, subliniază că beneficiul din art. 22 alin. (2) nu se aplică automat: el presupune manifestarea de voință a contravenientului, adică plata efectivă a jumătate din minim, în termen de 15 zile. Nu este un drept care se activează singur în dosar.

Al cincilea efect este că discuția rămâne deschisă la nivelul fiecărui proces. Decizia nu tranșează dacă legea mai favorabilă se aplică sau nu într-un caz anume, ci spune cine decide: instanța care judecă fondul.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Nu se schimbă niciun text de lege. Se limpezește însă o schimbare de paradigmă produsă în 2018, pe care Curtea o descrie în termeni foarte clari.

Înainte de Legea nr. 203/2018, potrivit art. 28 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, contravenientul putea plăti jumătate din minimul amenzii pe loc sau în cel mult 48 de ore, dar numai cu condiția ca această posibilitate să fie menționată expres în actul normativ care stabilea contravenția. Erau, astfel, legi întregi în care beneficiul lipsea, exact cazul Legii nr. 61/1991.

Legea nr. 203/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 647 din 25 iulie 2018, a generalizat beneficiul. Art. 22 alin. (2) prevede că, de la intrarea ei în vigoare, contravenientul poate achita jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege și în acele situații în care actul normativ de stabilire a contravențiilor nu prevedea expres această posibilitate.

Diferența dintre cele două alineate ale art. 22 este miezul disputei. Alineatul (1) este o normă tranzitorie de procedură: pentru procesele-verbale mai vechi, aplicarea și executarea sancțiunii se supun legii de la data actului de constatare. Alineatul (2) este, în opinia autorului excepției, o normă de drept material, pentru că privește direct sancțiunea aplicabilă, deci ar trebui să se aplice retroactiv, ca lege mai favorabilă.

Curtea nu respinge acest raționament pe fond. Îl trimite acolo unde consideră că îi este locul: la instanța care judecă procesul.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Oferă un argument concret de apărare: textul tranzitoriu nu poate fi aplicat rupt de alineatul care generalizează plata a jumătate din minimul amenzii.
  • Confirmă că principiul legii contravenționale mai favorabile, garantat de art. 15 alin. (2) din Constituție, rămâne aplicabil și trebuie valorificat de instanța de fond.
  • Explică limpede ce acoperă sintagma „executarea sancțiunii contravenționale”, ceea ce ajută la separarea procedurilor de executare de beneficiul plății reduse.
  • Descrie generalizarea beneficiului din 2018 ca schimbare de paradigmă, formulare utilă în orice memoriu depus la dosar.
  • Este pronunțată cu unanimitate de voturi, deci soluția este stabilă și previzibilă.

Ce rămâne o problemă

  • Curtea nu tranșează chestiunea. Rezultatul depinde în continuare de completul care judecă, iar practica poate rămâne neunitară de la un tribunal la altul.
  • Este a patra decizie de respingere ca inadmisibilă pe același text. Semnalul se repetă, dar problema din instanțe persistă, ceea ce arată că mesajul nu ajunge suficient de clar.
  • Beneficiul nu se aplică din oficiu. Contravenientul trebuie să plătească efectiv jumătate din minim, în 15 zile, deci trebuie să știe că are această posibilitate și să acționeze.
  • Cine a pierdut deja definitiv procesul nu obține nimic din această decizie, pentru că nu este o decizie de admitere și nu deschide calea revizuirii.
  • Situațiile vechi se rarefiază, dar litigiile pornite înainte de iulie 2018 și încă pendinte rămân prinse într-o zonă gri de interpretare.

Sfaturi utile

  1. Verifică data procesului-verbal. Dacă este întocmit înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 203/2018, ești exact în ipoteza analizată de Curte și poți invoca legea mai favorabilă.
  2. Cere expres aplicarea art. 22 alin. (2) din Legea nr. 203/2018, nu doar principiul general. Trimite instanța la paragraful 17 al Deciziei nr. 762/2025 și la Decizia nr. 166/2024.
  3. Nu aștepta ca beneficiul să se aplice singur. Plata a jumătate din minimul amenzii presupune manifestarea ta de voință, adică plata efectivă în termenul de 15 zile.
  4. Păstrează dovada plății. Chitanța sau ordinul de plată este singurul mod de a demonstra că ai uzat de beneficiu în termen.
  5. Pentru amenzile primite după iulie 2018, regula este simplă: poți plăti jumătate din minim indiferent dacă legea care stabilește fapta o spune sau nu.
  6. Nu confunda plata redusă cu recunoașterea faptei. Plata jumătății din minim nu îți închide, prin ea însăși, dreptul de a contesta procesul-verbal, dar verifică termenul de 15 zile pentru plângere.
  7. Dacă instanța refuză corelarea celor două alineate, reține argumentul pentru calea de atac. Curtea a spus explicit că este o chestiune de interpretare, deci poate fi cenzurată în controlul judiciar.

Întrebări frecvente

Ce a decis Curtea Constituțională?
A respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018, ridicată de Victor-Mihai Bălănescu la Tribunalul Cluj. Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi.
Ce înseamnă „respinsă ca inadmisibilă” în acest caz?
Că nu este vorba despre un viciu al textului de lege, ci despre modul în care el este interpretat și aplicat într-un anumit proces. Această chestiune intră în competența instanței care judecă fondul, nu a Curții Constituționale.
Pot plăti jumătate din minimul amenzii?
Pentru contravențiile constatate după intrarea în vigoare a Legii nr. 203/2018, da, indiferent dacă actul normativ care stabilește fapta prevede sau nu expres această posibilitate. Pentru procesele-verbale mai vechi, depinde de interpretarea instanței, iar Curtea a arătat că textul tranzitoriu nu trebuie citit izolat.
Care este termenul de plată?
Beneficiul presupune achitarea efectivă a jumătate din minimul amenzii într-un interval de 15 zile, astfel cum reține punctul de vedere al Guvernului preluat în decizie.
Ce spunea legea înainte de 2018?
Potrivit art. 28 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, plata a jumătate din minimul amenzii se putea face pe loc sau în cel mult 48 de ore, dar numai dacă această posibilitate era menționată expres în actul normativ care stabilea contravenția.
Ce înseamnă „executarea sancțiunii contravenționale”?
Curtea explică faptul că sintagma are un sens foarte larg: include atât achitarea benevolă a amenzii, cât și procedurile de executare silită, precum solicitarea adresată executorilor judecătorești sau executarea directă de către autoritățile fiscale.
Care a fost fapta din dosarul de la Cluj?
Tulburarea liniștii locatarilor prin producerea de larmă și vociferări la nivel ridicat, contravenție prevăzută de art. 2 pct. 25 din Legea nr. 61/1991. La acea dată, art. 9 din aceeași lege excludea expres plata a jumătate din minimul amenzii.
Curtea s-a mai pronunțat pe același text?
Da, de trei ori, tot cu soluții de respingere ca inadmisibile: Decizia nr. 141 din 16 martie 2022, Decizia nr. 465 din 13 iulie 2023 și Decizia nr. 166 din 21 martie 2024.
Pot cere revizuirea unui proces pierdut definitiv?
Nu pe temeiul acestei decizii. Revizuirea întemeiată pe o decizie a Curții Constituționale presupune o decizie de admitere, prin care textul a fost declarat neconstituțional, ceea ce nu este cazul aici.
De când produce efecte decizia?
De la publicarea în Monitorul Oficial, adică de la 30 iulie 2026. Este definitivă și general obligatorie, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

M. Of. nr. 631 din 30 iulie 2026 16 pagini PDF, 114 KB actul începe la pagina 3

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

DECIZIA nr. 762 din 11 decembrie 2025 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale

EMITENT: Curtea Constituțională a României

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 631 din 30 iulie 2026

PARLAMENTUL ROMÂNIEI S E N A T U L D E C I Z I E pentru completarea anexei la Decizia președintelui Senatului nr. 5/2026 privind convocarea Senatului în sesiune extraordinară În temeiul dispozițiilor art. 66 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată, precum și ale art. 84 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat, președintele Senatului d e c i d e: Articol unic. — La proiectul ordinii de zi prevăzut la pct. I al anexei la Decizia președintelui Senatului nr. 5/2026 privind convocarea Senatului în sesiune extraordinară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 22 iulie 2026, cu modificările și completările ulterioare, după punctul 14 se introduce un nou punct, punctul 15, cu următorul cuprins: „15. proiectul de Lege privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (L195/2023, PL-x nr. 418/2023)”.

PREȘEDINTELE SENATULUI MIRCEA ABRUDEAN București, 30 iulie 2026. Nr. 9.

Elena-Simina Tănăsescu — președinte Asztalos Csaba-Ferenc — judecător Mihai Busuioc — judecător Mihaela Ciochină — judecător Dacian-Cosmin Dragoș — judecător Dimitrie-Bogdan Licu — judecător Gheorghe Stan — judecător Cristina Cătălina Turcu — magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana Codruța Dărângă.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale, excepție ridicată de Victor-Mihai Bălănescu în Dosarul nr. 16.747/211/2018 al Tribunalului Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 458D/2020.

2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, arătând că este vorba despre interpretarea legii, respectiv dacă dispozițiile criticate trebuie aplicate singular sau prin coroborare cu alin. (2) al aceluiași articol, chestiune care intră în competența instanței care analizează fondul.

C U R T E A, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Decizia civilă nr. 1.491/A/2019 din 22 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 16.747/211/2018, Tribunalul Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale. Excepția a fost ridicată de Victor-Mihai Bălănescu într-o cauză având ca obiect apelul împotriva unei sentințe civile prin care a fost respinsă plângerea formulată împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției, apel în cadrul căruia autorul a solicitat aplicarea prevederilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 203/2018, care îi creează o situație mai favorabilă, solicitare care a fost respinsă pentru motivul că art. 22 alin. (1) din același act normativ prevede că pentru procesele-verbale întocmite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 203/2018 aplicarea și executarea sancțiunii contravenționale se supun prevederilor legale în vigoare la momentul întocmirii actului de constatare.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că a introdus plângere împotriva procesuluiverbal de constatare și sancționare a contravenției prevăzute la art. 2 pct. 25 din Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, respectiv a faptei de tulburare a liniștii locatarilor prin producerea de larmă și vociferări la nivel ridicat. În art. 9 din Legea nr. 61/1991 se prevedea, la data introducerii plângerii, că dispozițiile acestei legi se întregesc cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu excepția dispozițiilor privind plata a jumătate din minimul amenzii. După introducerea plângerii a intrat în vigoare Legea nr. 203/2018, care prevede în art. 22 alin. (2) că, de la data intrării în vigoare a acesteia, contravenientul poate achita jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege și în acele situații în care actul normativ de stabilire a contravențiilor nu prevedea expres această posibilitate. De asemenea, art. 20 pct. 10 din Legea nr. 203/2018 a modificat art. 28 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, în sensul în care contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ. Deși art. 22 alin. (2) din Legea nr. 203/2018 prevede că de la data intrării în vigoare a acesteia contravenientul poate achita jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege și în acele situații în care actul normativ de stabilire a contravențiilor nu prevedea expres această posibilitate, prin art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018, supus controlului în prezenta cauză, se prevede că pentru procesele-verbale întocmite anterior intrării în vigoare a acestei legi, aplicarea și executarea sancțiunii contravenționale se supun prevederilor legale în vigoare la momentul întocmirii actului de constatare, înlăturându-se astfel de la aplicare prevederile art. 22 alin. (2) care reprezintă legea contravențională mai favorabilă. Or, acest ultim alineat este o normă de drept material deoarece vizează direct sancțiunea aplicabilă chiar dacă creează un beneficiu pentru care este necesară și manifestarea de voință a contravenientului, fiind evident mai favorabilă, și ar fi trebuit să se poată aplica retroactiv. În aceste condiții, prevederile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 sunt evident neconstituționale deoarece legiuitorul nu poate, prin texte legale tranzitorii, să înfrângă principiul constituțional al legii contravenționale mai favorabile. Se invocă, în acest sens, cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 932 din 14 decembrie 2006.

6. Tribunalul Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că textul de lege criticat este neconstituțional în măsura în care limitează posibilitatea contravenientului de a achita jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege pentru acele situații în care actul normativ de stabilire a contravențiilor nu prevedea expres această posibilitate.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, arătând că alin. (1) al art. 22 din Legea nr. 203/2018 (care reglementează exclusiv „aplicarea și executarea sancțiunii contravenționale”) nu poate fi interpretat și aplicat izolat, făcându-se abstracție de prevederile alin. (2) al aceluiași articol. Prin art. 22 alin. (2) din Legea nr. 203/2018 i se creează un beneficiu contravenientului, pentru care este necesară însă și manifestarea de voință a acestuia, concretizată în achitarea efectivă a jumătate din minimul amenzii într-un interval de 15 zile. Prin urmare, așa cum este construită norma tranzitorie din cuprinsul art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018, nu se poate admite că aceasta ar conține prevederi care să împiedice aplicarea retroactivă a legii contravenționale mai favorabile. Dincolo de aceste elemente, după cum a statuat Curtea Constituțională în cazuri similare, stabilirea legii mai favorabile revine instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiului, aceasta fiind singura în măsură să aprecieze cu privire la aplicabilitatea, în funcție de împrejurările cauzei, a unei legi sau a alteia.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.

C U R T E A, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 25 iulie 2018, care au următorul conținut: „Pentru procesele-verbale întocmite anterior intrării în vigoare a prezentei legi, aplicarea și executarea sancțiunii contravenționale se supun prevederilor legale în vigoare la momentul întocmirii actului de constatare.”

12. În opinia autorului excepției, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că în jurisprudența sa a respins ca inadmisibile excepții de neconstituționalitate cu același obiect și critici similare, referitoare, în esență, la încălcarea principiului constituțional cuprins în art. 15 alin. (2), care permite retroactivitatea legii contravenționale mai favorabile. Cu acele prilejuri, Curtea a observat circumstanțele cauzelor în care excepția a fost ridicată și a reținut că argumentele autorilor excepției privesc de fapt probleme de interpretare și aplicare a legii la speța dedusă judecății, ce intră în competența de soluționare a instanței care a sesizat-o, motiv pentru care a pronunțat soluția mai sus menționată (a se vedea Decizia nr. 465 din 13 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1120 din 12 decembrie 2023, Decizia nr. 141 din 16 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 27 iunie 2022 și Decizia nr. 166 din 21 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1075 din 28 octombrie 2024).

14. Procedând în mod similar, Curtea observă, în prezenta cauză, că autorul a introdus plângere împotriva procesuluiverbal de constatare și sancționare a contravenției prevăzute la art. 2 pct. 25 din Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, respectiv fapta de tulburare a liniștii locatarilor prin producerea de larmă, vociferări la nivel ridicat. Art. 9 din Legea nr. 61/1991 prevedea, la data introducerii plângerii, că dispozițiile acestei legi se întregesc cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, cu excepția dispozițiilor privind plata a jumătate din minimul amenzii. După introducerea plângerii contravenționale a intrat în vigoare Legea nr. 203/2018, care prevede în art. 22 alin. (2) că „De la data intrării în vigoare a prezentei legi, contravenientul poate achita jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege și în acele situații în care actul normativ de stabilire a contravențiilor nu prevedea expres această posibilitate”. Autorul a solicitat aplicarea acestor prevederi, însă instanța care a sesizat Curtea a apreciat că acestea nu se pot aplica deoarece textul criticat, respectiv art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018, prevede că pentru procesele-verbale întocmite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 203/2018 aplicarea și executarea sancțiunii contravenționale se supun prevederilor legale în vigoare la momentul întocmirii actului de constatare.

15. Curtea constată că prin Decizia nr. 166 din 21 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1075 din 28 octombrie 2024, paragraful 18, a reținut că adoptarea Legii nr. 203/2018 are semnificația unei schimbări de paradigmă în executarea sancțiunii amenzii în dreptul contravențional. Dacă înainte de adoptarea sa, potrivit art. 28 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, contravenientul putea achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ cu condiția ca această posibilitate să fie menționată în mod expres în actul normativ de stabilire a contravențiilor, după adoptarea sa, prin art. 22 alin. (2) din Legea nr. 203/2018, practic, legiuitorul a optat pentru generalizarea beneficiului plății a jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege, indiferent dacă această posibilitate era reglementată în mod expres sau nu era reglementată în actul care stabilește fapta contravențională.

16. Curtea a mai reținut, de asemenea, că sintagma „executarea sancțiunii contravenționale” include atât achitarea benevolă a amenzii, cât și diverse proceduri specifice executării silite, cum ar fi, de exemplu, solicitarea adresată executorilor judecătorești sau proceduri de executare directă de către autoritățile fiscale. Cu privire la acestea din urmă, reglementate prin norme de procedură, legiuitorul a optat în mod justificat pentru aplicarea normelor în vigoare la momentul întocmirii actului de constatare, așa cum prevede textul de lege supus controlului. Curtea a reținut că sintagma „executarea sancțiunii contravenționale” are un sens foarte larg, iar Legea nr. 203/2018 trebuie aplicată fără a face abstracție de prevederile art. 22 alin. (2) din aceasta.

17. Aplicând aceste considerente în prezenta cauză, Curtea reține că aplicarea textului de lege criticat fără a ține cont de art. 22 alin. (2) din Legea nr. 203/2018, care dă efect principiului constituțional al aplicării legii contravenționale mai favorabile de către instanța care a judecat fondul cauzei, nu reprezintă o chestiune de constituționalitate, ci o problemă de interpretare și aplicare a legii la speța dedusă judecății, ce intră în competența de soluționare a instanței care a sesizat Curtea Constituțională, astfel că excepția urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.

18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

C U R T E A C O N S T I T U Ț I O N A L Ă

În numele legii

D E C I D E: Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale, excepție ridicată de Victor-Mihai Bălănescu în Dosarul nr. 16.747/211/2018 al Tribunalului Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 11 decembrie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 631 din 30 iulie 2026

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.