Pe scurt

  • Guvernul a aprobat bugetele pe 2026 ale celor două administrații portuare de stat, în a 264-a zi a anului. Administrația Porturilor Maritime Constanța încasează 587,68 milioane de lei și iese cu un profit net de 105,14 milioane. Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați încasează 31,75 milioane de lei și iese cu un profit net de 3,53 milioane. Constanța are venituri de 18,5 ori mai mari, cu de 8 ori mai mulți angajați.
  • Niciuna dintre cele două companii nu primește subvenție sau transfer de la buget. Rândurile 3 și 4 din anexe, cele pentru subvenții și transferuri, sunt goale la amândouă. Statul ia însă dividende: 719,61 mii de lei de la Galați și 21,61 milioane de lei de la Constanța, adică exact 80% din dividendele repartizate de fiecare.
  • La amândouă, repartizarea profitului iese cu plus. Destinațiile din anexă însumează mai mult decât profitul care poate fi repartizat, cu 66,99 mii de lei la Galați și cu 9,13 milioane de lei la Constanța, în ambele cazuri exact cu valoarea participării salariaților la profit. Hotărârile produc efecte de la 21 septembrie 2026.
Act: Hotărârea Guvernului nr. 735/2026 privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2026 al Companiei Naționale „Administrația Porturilor Dunării Maritime” S.A. Galați și Hotărârea Guvernului nr. 736/2026 privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2026 al Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 21 septembrie 2026
Intră în vigoare: la data publicării, 21 septembrie 2026

Cele două companii care administrează porturile românești, cea de la Constanța și cea de la Galați, și-au primit bugetul pe 2026 la 21 septembrie 2026, adică în a 264-a zi din cele 365 ale anului pe care îl bugetează. Mai rămân 101 zile de executat dintr-un buget aprobat pentru tot anul. Preambulul ambelor hotărâri recunoaște întârzierea în limbaj de trimitere: se sprijină pe articolul 4 alineatul (71) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013, textul care se aplică tocmai atunci când bugetul nu a fost aprobat în termenul obișnuit. Este același mecanism pe care l-am descris la bugetul metroului bucureștean, aprobat cu 254 de zile din an deja trecute, cu o deosebire care contează: porturile nu iau niciun leu subvenție.

Acesta este și motivul pentru care cele două bugete merită citite împreună. Sunt singurele două companii portuare aflate sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, fac aceeași meserie, administrează infrastructură de transport pe apă și încasează tarife de la operatorii care se folosesc de ea, dar lucrează la scări atât de diferite încât comparația devine instructivă. La Constanța lucrează 948 de salariați, la Galați 119. Într-un an, portul maritim încasează 587,68 milioane de lei, iar cel dunărean 31,75 milioane.

Structura veniturilor arată la fel la amândouă. Nici Galați, nici Constanța nu au trecut vreo sumă la rândul subvențiilor sau la cel al transferurilor de la buget. Veniturile din exploatare sunt 29,64 milioane de lei la Galați și 530,54 milioane la Constanța, iar restul sunt venituri financiare, 2,11 milioane, respectiv 57,14 milioane. Recalculat, veniturile financiare reprezintă 6,66% din total la Galați și 9,72% la Constanța, ceea ce înseamnă că unul din zece lei pe care îi încasează administrația portului Constanța nu vine din activitatea portuară, ci din plasarea banilor.

Efectele pe care le produce

Primul efect este deblocarea cheltuielilor. Fără buget aprobat, o companie de stat aflată sub incidența Ordonanței Guvernului nr. 26/2013 nu poate angaja legal cheltuieli la nivelul anului în curs. De la 21 septembrie 2026, cele două administrații au plafoane aprobate: cheltuieli totale de 27,91 milioane de lei la Galați și de 463,27 milioane la Constanța.

Al doilea efect privește salariile. Cheltuielile cu personalul sunt aprobate la 13,84 milioane de lei la Galați și la 183,04 milioane la Constanța. Raportate la cheltuielile totale, ele înseamnă 49,59% la Galați și 39,51% la Constanța: jumătate din tot ce cheltuiește administrația portului dunărean se duce pe oameni. Împărțit pe cap de salariat, costul anual complet cu personalul este de 116,31 mii de lei la Galați și de 193,08 mii la Constanța. Câștigul mediu lunar trecut în anexă este de 7.934,82 lei la Galați și de 13.933,46 lei la Constanța, deci portul maritim plătește cu 75,6% mai bine decât cel dunărean.

Al treilea efect este stabilirea a ceea ce ia statul. Profitul net aprobat este de 3,53 milioane de lei la Galați și de 105,14 milioane la Constanța. Din el se repartizează dividende de 899,51 mii de lei, respectiv 27,01 milioane. Din ambele sume, bugetul de stat ia 80,0% exact, adică 719,61 mii de lei de la Galați și 21,61 milioane de la Constanța, restul mergând către ceilalți acționari. Este singurul indicator la care cele două administrații se comportă identic.

Al patrulea efect este autorizarea investițiilor. Galați are aprobate cheltuieli pentru investiții de 130,40 milioane de lei, din care doar 3,60 milioane sunt alocații de la bugetul de stat. Constanța are aprobate 409,90 milioane, fără niciun leu alocație bugetară. Raportate la veniturile anuale, investițiile Constanței reprezintă 69,75%, în timp ce ale Galațiului reprezintă 410,66%, adică de peste patru ori cifra de afaceri a companiei.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Din textul publicat nu se poate spune dacă bugetele cresc sau scad față de 2025. Anexele au o singură coloană numerică, „Propuneri an curent 2026”, fără valorile anului precedent, iar hotărârile nu trimit la actele prin care au fost aprobate bugetele pe 2025. Ce se schimbă cu certitudine este regimul juridic: până la 21 septembrie 2026 cele două companii funcționau fără buget aprobat pe anul în curs, iar de la această dată îl au.

Se schimbă și temeiul pe care Guvernul își întemeiază competența. Bugetele aprobate la timp se sprijină pe articolul 4 alineatul (1) litera a) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013. Preambulul celor două hotărâri portuare nu îl citează deloc și trece direct la alineatul (71), textul de excepție pentru bugetele întârziate. Pentru comparație, Hotărârea Guvernului nr. 737/2026, publicată în același Monitor Oficial, citează ambele texte. Diferența nu schimbă valabilitatea actelor, fiindcă Guvernul își ia competența din articolul 108 din Constituție, dar arată că preambulul a fost redactat după un alt tipar.

În fine, se schimbă ceea ce se știe public despre creanțele porturilor. La rândul creanțelor restante, portul maritim are trecute 116 milioane de lei, iar plățile restante îi sunt zero. Suma este mai mare decât profitul net al companiei pe tot anul, 105,14 milioane, și echivalează cu 19,74% din veniturile totale, adică în jur de două luni și jumătate de încasări. Galați are creanțe restante de 500 de mii de lei, 1,57% din venituri.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Amândouă companiile ies pe profit fără niciun leu de subvenție. Rândurile pentru subvenții și transferuri sunt goale în ambele anexe, deci porturile se plătesc singure, spre deosebire de restul transportului de stat.
  • Indicatorii de eficiență sunt sub prag la amândouă. Cheltuielile totale la 1.000 de lei venituri sunt 879,10 lei la Galați și 788,30 lei la Constanța, ceea ce înseamnă că fiecare companie cheltuiește mai puțin decât încasează.
  • Bugetele deblochează investiții reale. Cele 409,90 milioane de lei ale Constanței și cele 130,40 milioane ale Galațiului sunt, împreună, peste jumătate de miliard de lei pentru infrastructura portuară, iar aproape totul se finanțează din surse proprii și europene, nu din impozite.
  • Fondurile europene sunt trecute simetric. La ambele companii, veniturile din fonduri europene și cheltuielile eligibile din fonduri europene au exact aceeași valoare, 1,53 milioane de lei la Galați și 5,55 milioane la Constanța, deci bugetul nu prevede o contribuție proprie nerecuperată pe această linie.
  • Tabelele sunt construite corect în rest. Toate relațiile anunțate chiar în denumirile rândurilor, de la veniturile totale până la productivitatea muncii și la cheltuielile la 1.000 de lei venituri, se verifică prin calcul și ies exact, la ambele companii.

Ce rămâne o problemă

  • Bugetul unui an vine când din an au trecut 264 de zile. Rămân 101 zile în care se execută un plan gândit pentru 365, ceea ce face ca cea mai mare parte a cheltuielilor să fi fost deja angajată sub alt regim.
  • Repartizarea profitului nu se închide. La amândouă companiile, sumele repartizate depășesc profitul disponibil exact cu valoarea participării salariaților, deci una dintre linii nu are acoperire.
  • Galați își propune investiții de 130,40 milioane de lei la venituri anuale de 31,75 milioane și la un profit net de 3,53 milioane. Este de 36,9 ori profitul anual, iar anexa nu arată din ce surse vine cea mai mare parte: alocațiile de la buget sunt doar 3,60 milioane, iar fondurile europene 1,53 milioane.
  • Creanțele restante ale Constanței, 116 milioane de lei, depășesc profitul net al companiei. Administrația portului finanțează, în fapt, propriii clienți cu o sumă mai mare decât câștigă într-un an, iar anexa nu spune cine datorează și de cât timp.
  • Câștigul mediu lunar din anexă nu poate fi verificat din datele publicate. Recalculat din cheltuielile de natură salarială și din numărul mediu de salariați, el iese 8.479,44 lei la Galați și 15.383,44 lei la Constanța, cu 6,4% și respectiv 9,4% peste cifrele trecute în tabel. Diferența se explică printr-o notă de subsol care trimite la o anexă de fundamentare care nu se publică.
  • Nu există nicio coloană de comparație cu anul precedent, deci niciun cititor nu poate spune dacă bugetul crește sau se reduce și cu cât.
  • Ambele anexe apar în facsimil, adică fotografiate, nu culese în fluxul ediției, ceea ce le face greu de citit pe ecran și imposibil de prelucrat automat de cine vrea să compare mai multe companii de stat.

Sfaturi utile

  1. Dacă vreți să verificați singuri cifrele, deschideți fișierul PDF al ediției oficiale atașat articolului și mergeți la paginile 4 și 5 pentru Galați și la paginile 7 și 8 pentru Constanța. Anexele sunt reproduse în facsimil, deci în articol sunt explicate, nu reproduse rând cu rând.
  2. Reperul rapid pentru sănătatea financiară a unei companii de stat este rândul 57, cheltuieli totale la 1.000 de lei venituri. Sub 1.000 înseamnă profit, peste 1.000 înseamnă pierdere. Aici sunt 879,10 la Galați și 788,30 la Constanța.
  3. Ca să aflați cât din costuri înseamnă oameni, împărțiți rândul 10, cheltuieli cu personalul, la rândul 6, cheltuieli totale. Un raport apropiat de jumătate, cum este cel de la Galați, arată o companie în care aproape orice economie trece prin salarii.
  4. Firmele care lucrează cu porturile pot folosi rândul 59, creanțe restante, ca semnal de disciplină de plată a sectorului. Cele 116 milioane de lei ale Constanței arată că în port se lucrează cu întârzieri mari de încasare, deci merită negociate clauze de plată ferme.
  5. Dacă vreți să știți ce se construiește efectiv în porturi, cereți la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, printr-o solicitare de informații de interes public, lista obiectivelor de investiții care compun cele 130,40 milioane de lei de la Galați și cele 409,90 milioane de la Constanța. Anexa publicată dă doar totalul.
  6. Pentru a vedea dacă întârzierea a fost analizată, cereți aceleiași instituții analiza prevăzută de articolul 4 alineatul (71) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013, documentul care stabilește cauzele depășirii termenului. El se întocmește înainte de aprobare, dar nu se publică în Monitorul Oficial.

Întrebări frecvente

Cele două porturi primesc bani de la stat?
Nu sub formă de subvenție. Rândurile 3 și 4 din anexe, subvenții și transferuri potrivit prevederilor legale, sunt goale la amândouă. Singurul sprijin bugetar apare la Galați, pe linia surselor de finanțare a investițiilor, cu 3,60 milioane de lei din cele 130,40 milioane. Constanța nu are nici măcar atât. În sens invers, statul încasează dividende: 719,61 mii de lei de la Galați și 21,61 milioane de la Constanța.
De ce apar amândouă bugetele într-un singur articol?
Pentru că sunt aprobate în aceeași zi, publicate în același număr al Monitorului Oficial, construite pe același formular și privesc singurele două administrații portuare aflate sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Citite separat, fiecare este o listă de cifre. Citite împreună, se vede diferența de scară și de politică salarială dintre portul maritim și cel dunărean.
Cât câștigă un angajat al porturilor?
Anexele trec un câștig mediu lunar de 7.934,82 lei la Galați și de 13.933,46 lei la Constanța. Recalculat din cheltuielile de natură salarială împărțite la numărul mediu de salariați și la 12 luni, rezultă 8.479,44 lei, respectiv 15.383,44 lei. Diferența vine dintr-o bază de calcul stabilită într-o anexă de fundamentare care nu se publică, la care trimite o notă de subsol a fiecărui tabel.
Ce înseamnă că anexa este reprodusă în facsimil?
Că tabelul apare în Monitorul Oficial ca imagine a documentului original, nu cules în textul ediției. Mențiunea îi aparține emitentului și se află sub fiecare anexă. Practic, cifrele nu pot fi copiate și prelucrate automat, iar reproducerea lor rând cu rând într-un articol ar risca mutarea unei valori pe alt rând.
De ce a fost aprobat bugetul atât de târziu?
Hotărârile nu spun. Spun însă, indirect, că este vorba de o întârziere: preambulul se întemeiază pe articolul 4 alineatul (71) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013, care se aplică atunci când bugetul nu a fost aprobat în termenul obișnuit și care cere ordonatorului principal de credite o analiză a cauzelor. Analiza nu se publică odată cu hotărârea.
Care port este mai eficient?
Constanța, la toți indicatorii care se pot calcula din anexe. Productivitatea muncii este de 559,64 mii de lei pe salariat, față de 249,07 mii la Galați, adică de 2,25 ori mai mare. Marja de profit net este 17,89%, față de 11,12%. Cheltuielile la 1.000 de lei venituri sunt 788,30, față de 879,10. În schimb, creanțele ei restante sunt de 232 de ori mai mari decât ale Galațiului.
De la ce dată se aplică cele două hotărâri?
De la 21 septembrie 2026, data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800. Hotărârile de Guvern intră în vigoare la publicare, dacă nu prevăd ele însele o dată ulterioară, iar acestea nu prevăd.

Erori și neconcordanțe în textul publicat

  • Anexele ambelor hotărâri, rândurile 32, 33, 34 și 38: repartizarea profitului depășește profitul care poate fi repartizat, la amândouă exact cu participarea salariaților. Rândul 38 poartă denumirea „Profitul nerepartizat pe destinațiile prevăzute la rd.33 – rd.34 se repartizează la alte rezerve”, deci valoarea lui trebuie să fie rândul 32 minus rândul 33 minus rândul 34. La Galați, rândul 32 este 3.531,04 mii lei, iar rândurile 33, 34 și 38 însumează 67,00 plus 899,51 plus 2.631,52, adică 3.598,03 mii lei, cu 66,99 mii mai mult; calculat corect, rândul 38 ar fi trebuit să fie 2.564,53 mii lei. La Constanța, rândul 32 este 98.916,00 mii lei, iar rândurile 33, 34 și 38 însumează 9.129,00 plus 27.011,00 plus 71.905,00, adică 108.045,00 mii lei, cu 9.129,00 mii mai mult; rândul 38 ar fi trebuit să fie 62.776,00 mii lei. În ambele cazuri, rândul 38 a fost calculat ca rândul 32 minus rândul 34, ignorând rândul 33, deci suma participării salariaților la profit este alocată de două ori, iar bugetul nu se poate executa așa cum este aprobat. Restul anexelor se închide fără rest, inclusiv rândurile 1, 6, 7, 10, 11, 20, 26, 32, 40, 54 și 57, deci nu este vorba de o pierdere la tipărire.
  • Anexa Hotărârii Guvernului nr. 735/2026, rândul 34: cota de repartizare este scrisă altfel decât în celelalte anexe din același Monitor Oficial. La Galați, denumirea rândului începe cu „Maxim 25% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende cuvenite acționarilor”. În anexa Hotărârii Guvernului nr. 736/2026, pentru Constanța, și în cea a Hotărârii Guvernului nr. 737/2026, publicate în același număr, același rând începe cu „Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local”. Restul denumirii este identic cuvânt cu cuvânt în toate trei. Cele două formulări dau limite opuse pentru aceeași linie de repartizare, iar suma aprobată la Galați, 899,51 mii lei, reprezintă 25,47% din profitul net de 3.531,04 mii lei, deci depășește chiar și plafonul scris în propria anexă.

Analiza redacției

Cele două hotărâri fac ceea ce trebuie să facă, iar formularul pe care îl folosesc este suficient de bine construit încât aproape toate verificările interne să se închidă la virgulă. Am refăcut fiecare relație pe care o anunță denumirile rândurilor, de la veniturile totale ca sumă a exploatării și a financiarului până la productivitatea muncii ca raport dintre venituri din exploatare și numărul mediu de salariați, și toate ies exact, la ambele companii. Tocmai de aceea singura relație care nu iese, repartizarea profitului, nu poate fi pusă pe seama tiparului sau a conversiei: este o greșeală de completare, făcută identic în două anexe diferite, deci probabil preluată dintr-un model comun.

Observația care nu se vede citind anexele rând cu rând apare la Galați, când pui alături două cifre care stau la zece rânduri distanță. Administrația Porturilor Dunării Maritime are venituri totale de 31,75 milioane de lei pe an și își propune investiții de 130,40 milioane, adică de 4,1 ori cifra de afaceri și de 36,9 ori profitul net. Alocațiile de la buget acoperă 3,60 milioane, fondurile europene 1,53 milioane, iar profitul reinvestit 2,63 milioane. Rămân aproape 123 de milioane de lei pentru care anexa publicată nu arată nicio sursă. Formularul are un singur rând pentru surse de finanțare a investițiilor, defalcat doar pe alocații bugetare, restul fiind lăsat implicit. La o companie care încasează 31 de milioane pe an, acel implicit este cea mai importantă cifră din tot bugetul, și este singura care lipsește.

A doua observație care cere calcul privește Constanța și se citește invers. Compania nu are nicio plată restantă, dar are creanțe restante de 116 milioane de lei, adică 19,74% din veniturile anuale, echivalentul a aproape două luni și jumătate de încasări și cu 10 milioane mai mult decât profitul ei net pe tot anul. O administrație portuară care își plătește la zi furnizorii, dar așteaptă de la clienți mai mult decât câștigă, funcționează ca bancă pentru operatorii din port. Bugetul aprobă această situație fără să o numească, fiindcă formularul cere o cifră, nu o explicație.

A treia observație ține de raportul dintre termenul pe care administrația și-l impune sieși și cel pe care îl impune altora. Bugetul pe 2026 apare în a 264-a zi a anului, la aproape trei sferturi din exercițiul financiar pe care îl reglementează, iar singura consecință vizibilă în act este schimbarea temeiului juridic invocat în preambul. Analiza cauzelor, pe care chiar textul invocat o cere ordonatorului principal de credite, nu se publică. Pentru contribuabil, asta înseamnă că întârzierea este documentată undeva, dar nu într-un loc unde el să poată ajunge.

Ce ar trebui schimbat

  • Corectarea rândului 38 în ambele anexe, printr-o rectificare publicată. Fără ea, cele două companii au aprobate repartizări care nu încap în profitul propriu, iar contabilitatea de la finalul anului va trebui să aleagă singură ce linie nu se execută, ceea ce mută o decizie de repartizare a profitului din hotărâre de Guvern în practica internă a companiei.
  • Uniformizarea denumirii rândului 34 pe toate anexele publicate în aceeași zi. Atât timp cât un tabel scrie maxim 25% și celelalte minimum 50%, orice control ulterior poate ajunge la concluzii opuse despre aceeași repartizare, iar compania nu are cum să știe după care text se aliniază.
  • Defalcarea surselor de finanțare a investițiilor pe mai mult de o linie. Un rând suplimentar pentru surse proprii, credite și fonduri externe ar arăta imediat că Galați plănuiește investiții de patru ori mai mari decât cifra sa de afaceri și ar obliga la explicarea acoperirii lor, în loc să lase suma nedeslușită.
  • Introducerea unei coloane cu realizările anului precedent. Formularul are o singură coloană numerică, ceea ce face imposibilă orice comparație, deci și orice control public asupra tendinței. O a doua coloană nu costă nimic și transformă tabelul din listă în serie.
  • Publicarea anexelor în text, nu în facsimil. Un tabel fotografiat nu poate fi citit de niciun instrument automat, deci nici comparat între companii. Pentru bugete de stat, forma de publicare decide de una singură cât control public este posibil.
  • Publicarea analizei cauzelor întârzierii odată cu hotărârea. Documentul există la data aprobării, fiindcă textul invocat în preambul îl cere. Publicarea lui ar muta discuția de la constatarea întârzierii la motivele ei, care se repetă an de an la aceleași companii.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 21 septembrie 2026 16 pagini PDF, 182 KB actul începe la pagina 3

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

Hotărârea Guvernului nr. 735/2026 privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2026 al Companiei Naționale „Administrația Porturilor Dunării Maritime” — S.A. Galați, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și Hotărârea Guvernului nr. 736/2026 privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2026 al Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” — S.A. Constanța, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii

EMITENT: Guvernul României

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 21 septembrie 2026

HOTĂRÂRE privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2026 al Companiei Naționale „Administrația Porturilor Dunării Maritime” — S.A. Galați, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii

Având în vedere prevederile art. XXXV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii bugetului de stat pe anul 2026 nr. 43/2026,

în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 4 alin. (71) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările și completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. — Se aprobă bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2026 al Companiei Naționale „Administrația Porturilor Dunării Maritime” — S.A. Galați, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU
ILIE-GAVRIL BOLOJAN

Contrasemnează:
p. Viceprim-ministru, interimar,
Ileana-Andreea Curmei-Semenescu,
consilier de stat
p. Ministrul transporturilor și infrastructurii, interimar,
Mariana Ioniță,
secretar general
p. Ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale, interimar,
Silvia Monica Dinică,
secretar de stat
p. Ministrul finanțelor,
Mihai Diaconu,
secretar de stat

București, 18 septembrie 2026.

Nr. 735.

HOTĂRÂRE privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2026 al Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” — S.A. Constanța, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii

Având în vedere prevederile art. XXXV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii bugetului de stat pe anul 2026 nr. 43/2026,

în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 4 alin. (71) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările și completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. — Se aprobă bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2026 al Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” — S.A. Constanța, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU
ILIE-GAVRIL BOLOJAN

Contrasemnează:
p. Viceprim-ministru, interimar,
Ileana-Andreea Curmei-Semenescu,
consilier de stat
p. Ministrul transporturilor și infrastructurii, interimar,
Mariana Ioniță,
secretar general
p. Ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale, interimar,
Silvia Monica Dinică,
secretar de stat
p. Ministrul finanțelor,
Mihai Diaconu,
secretar de stat

București, 18 septembrie 2026.

Nr. 736.

Notă a redacției: anexele celor două hotărâri, bugetele de venituri și cheltuieli pe anul 2026, sunt reproduse în facsimil în Monitorul Oficial, la paginile 4 și 5 pentru Galați și la paginile 7 și 8 pentru Constanța, adică sub forma unor tabele fotografiate, nu a unui text tipărit în fluxul ediției. Mențiunea îi aparține emitentului: „Anexa este reprodusă în facsimil.” Din acest motiv, tabelele nu pot fi redate aici rând cu rând fără riscul de a muta o cifră pe alt rând. Cifrele lor sunt preluate și explicate în articol, iar forma integrală se poate citi în fișierul PDF al ediției oficiale, atașat mai sus.

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 21 septembrie 2026, paginile 3-8.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.