Pe scurt

  • Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a înlocuit integral schema de ajutor de stat „e-Mobility RO”, prin care firmele pot primi finanțare nerambursabilă pentru stații de reîncărcare a mașinilor electrice pe autostrăzi, drumuri expres și drumuri naționale.
  • Bugetul rămâne uriaș: 299 de milioane de euro din Fondul pentru modernizare, împărțiți pe două tipuri de investiții, cu o singură firmă putând primi până la 30 de milioane de euro.
  • Ordinul a fost semnat pe 5 august 2026 și se aplică de la data publicării, însă lansarea efectivă a schemei rămâne condiționată de aprobarea finanțării de către Banca Europeană de Investiții.
Act: Ordinul MTI nr. 746/2026
Publicat: M. Of. nr. 656 din 7 august 2026
Intră în vigoare: 7 august 2026 (condiționat de aprobarea finanțării de BEI)

România relansează, printr-un act tehnic dar cu miză mare, cursa pentru o rețea națională de stații de reîncărcare rapidă a mașinilor electrice. Prin Ordinul nr. 746 din 5 august 2026, ministrul transporturilor și infrastructurii, interimar, a înlocuit integral anexa la Ordinul nr. 1.319/2025, adică schema de ajutor de stat care stabilește cine poate primi bani europeni pentru stații de reîncărcare pe rețeaua de autostrăzi, drumuri expres și drumuri naționale administrată de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Practic, vechea schemă aprobată în august 2025 este scoasă din uz și înlocuită cu o versiune actualizată, denumită tot „e-Mobility RO”.

Schema se adresează firmelor, de la microîntreprinderi până la companii mari, care vor să investească în stații de reîncărcare rapidă și ultrarapidă amplasate strategic pe traseele de tranzit ale țării, precum și în producția locală de energie regenerabilă și în sisteme de stocare asociate acestor stații. Banii vin din Fondul pentru modernizare, alimentat din veniturile schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, iar finanțarea finală depinde de avizul Băncii Europene de Investiții.

Tot din activitatea normativă a ministerului, o schimbare importantă pentru operatorii aerieni și expeditori: reglementarea privind transportul aerian al bunurilor periculoase a fost rescrisă în 2026, cu cerințe noi de pregătire a personalului și planuri de securitate.

Efectele pe care le produce

Practic, ordinul deschide din nou calea către finanțări nerambursabile pentru companiile care vor să construiască, să modernizeze sau să extindă infrastructura de reîncărcare electrică pe autostrăzi, drumuri expres și drumuri naționale. Ajutorul se acordă prin proceduri de ofertare concurențială (licitații de proiecte), în care câștigă firmele care cer cea mai mică subvenție pe kW instalat sau, pentru componenta de energie regenerabilă, pe MW instalat.

Pentru șoferii de mașini electrice, efectul indirect este creșterea numărului de puncte de reîncărcare rapidă (minimum 150 kW) și ultrarapidă (minimum 350 kW, cu conector CCS Combo 2) de-a lungul rutelor de tranzit, inclusiv pe segmentele TEN-T ale rețelei rutiere, unde cerințele de putere instalată sunt cele mai ridicate. Pentru vehiculele grele, standardul minim ajunge la 3.600 kW de putere totală instalată pe autostrăzile din rețeaua centrală TEN-T. Schema completează, în aceeași săptămână, extinderea schemei „e-DRIVE” pentru achiziția de mașini electrice, care finanțează chiar vehiculele ce vor folosi noile stații. Rețeaua de autostrăzi pe care vor fi amplasate multe dintre aceste stații se extinde, la rândul ei, cu bani europeni: Autostrada A1, tronsonul Sibiu-Pitești, primește separat un nou credit de 500 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

  • Anexă complet nouă, nu doar o corectare: Ordinul nr. 746/2026 nu modifică punctual câteva articole, ci înlocuiește în întregime anexa Ordinului nr. 1.319/2025, publicată inițial în M. Of. nr. 766 din 18 august 2025.
  • Aviz nou de la Consiliul Concurenței: schema actualizată are la bază avizul Consiliului Concurenței nr. RG/12.356 din 4 august 2026, obținut special pentru această formă a schemei.
  • Buget confirmat de 299 de milioane de euro: banii rămân împărțiți în 100 de milioane de euro pentru investiții exclusiv în infrastructura de reîncărcare (submăsura 1) și 199 de milioane de euro pentru proiecte integrate care combină reîncărcarea cu producția de energie regenerabilă și stocarea (submăsura 2).
  • Termen de aplicare limitat: schema rămâne valabilă până la 31 decembrie 2028, cu plăți posibile până la 31 decembrie 2030, iar semnarea de noi contracte după 31 decembrie 2026 este condiționată de alinierea la un nou regulament european, care urmează să înlocuiască actualul cadru privind ajutoarele de stat compatibile cu piața internă.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Intensitate maximă a ajutorului de 100% din cheltuielile eligibile, atractivă pentru companii care altfel n-ar recupera investiția într-un termen rezonabil.
  • Standarde tehnice clare (putere minimă, conector CCS Combo 2, acces nediscriminatoriu 24/7) care garantează o infrastructură omogenă și utilizabilă de orice șofer de mașină electrică.
  • Accelerează acoperirea cu stații de reîncărcare pe rutele de tranzit, unde autonomia limitată a mașinilor electrice descurajează încă multă lume.

Ce rămâne o problemă

  • Numărul maxim estimat de beneficiari este de doar 25 de firme la nivel național, deci concurența pentru fonduri va fi mare, mai ales pe segmentele TEN-T cele mai căutate.
  • Lansarea efectivă a schemei rămâne condiționată de aprobarea finanțării de către Banca Europeană de Investiții, o etapă din afara controlului solicitanților, care poate întârzia calendarul.
  • Regulamentul european pe care se bazează schema expiră la 31 decembrie 2026, iar dacă schema nu e realiniată la timp la noile reguli, se poate ajunge la o perioadă în care nu se mai pot semna contracte noi.

Actualizare, 10 august 2026: schema soră a fost și ea rescrisă. Ordinul MTI nr. 755/2026 înlocuiește integral anexa schemei e-MOVE RO, cu 262 de milioane de euro pentru stații de reîncărcare din afara rețelei de autostrăzi și drumuri naționale principale. Cele două scheme nu se suprapun: e-MOVE RO exclude explicit amplasarea pe drumurile administrate de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere și în raza de 3 kilometri de o ieșire de autostradă.

Sfaturi utile

  1. Firmă interesată de o stație de reîncărcare pe autostradă sau drum național: pregătește din timp analiza de oportunitate (cost-eficacitate, reducerea estimată de emisii de CO2) și acordul prealabil de acces de la administratorul drumului, ambele fiind condiții obligatorii de eligibilitate.
  2. Operator de stații peco sau spații de servicii pe autostradă: verifică dacă locația ta se încadrează în categoria „locație” definită de schemă și calculează din timp raportul dintre ajutorul solicitat și puterea instalată, criteriul care decide practic clasarea în licitație.
  3. Șofer de mașină electrică: nu aștepta stații noi imediat; urmărește anunțurile de pe pagina Ministerului Transporturilor și Infrastructurii despre lansarea sesiunilor de ofertare, pentru că proiectele câștigătoare au termen de implementare până la 30 iunie 2030.

Întrebări frecvente

Ce este schema „e-Mobility RO”?
O schemă de ajutor de stat administrată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin care firmele primesc granturi nerambursabile din Fondul pentru modernizare pentru a construi, moderniza sau extinde stații de reîncărcare a vehiculelor electrice pe autostrăzi, drumuri expres și drumuri naționale, precum și pentru producția locală de energie regenerabilă asociată acestor stații.
Ce schimbă exact Ordinul nr. 746/2026?
Înlocuiește integral anexa (schema de ajutor de stat) la Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.319/2025, pe baza unui nou aviz al Consiliului Concurenței obținut pe 4 august 2026. Bugetul total, de 299 de milioane de euro, rămâne neschimbat.
Cine poate obține finanțare?
Microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile mari, legal constituite și înregistrate la Registrul Comerțului din România, ale căror proiecte sunt selectate câștigătoare într-o procedură de ofertare concurențială. Sunt excluse întreprinderile nou-înființate și cele aflate în dificultate financiară.
Cât poate primi o firmă?
Maximum 30 de milioane de euro pe beneficiar, fără a depăși 40% din bugetul total al schemei pentru o singură întreprindere. Intensitatea maximă a ajutorului poate ajunge la 100% din cheltuielile eligibile, în funcție de rezultatul procedurii concurențiale.
Când intră în vigoare și până când se aplică schema?
Ordinul se aplică de la data publicării în Monitorul Oficial, 7 august 2026, dar schema de ajutor de stat propriu-zisă intră în vigoare abia după aprobarea finanțării de către Banca Europeană de Investiții. Odată activă, schema rămâne valabilă până la 31 decembrie 2028, cu plăți posibile până la 31 decembrie 2030.

Erori și neconcordanțe în textul publicat

  • Anexă, art. 12 alin. (3): trimitere la o condiție suspensivă pe care alin. (2) nu o instituie. Alin. (3) spune că lansarea procedurilor de ofertare și acordarea ajutoarelor după 31 decembrie 2026 se fac „numai după îndeplinirea condiției suspensive prevăzute la alin. (2)”. Alin. (2) nu conține însă nicio condiție suspensivă: conține un angajament al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii de a armoniza schema cu viitorul regulament de exceptare pe categorii și de a cere reavizarea Consiliului Concurenței, angajament fără termen, urmat de o interdicție care privește altceva decât alin. (3), respectiv încheierea de contracte, nu lansarea procedurilor. Rezultă două citiri opuse. Prima, literală: condiția la care trimite alin. (3) nu există, deci nu poate fi îndeplinită niciodată, iar schema nu mai poate lansa nicio procedură în 2027 și 2028, adică în două din cele trei sesiuni de aplicare prevăzute la alin. (1). A doua, de bun-simț: condiția e armonizarea plus reavizarea din alin. (2). Ce anume trebuie să se întâmple ca ministerul să poată deschide o sesiune în ianuarie 2027 nu se poate stabili din text.

Analiza redacției

Schema atacă un blocaj real și bine identificat: pe rutele de tranzit din România, deficitul nu e de prize, ci de putere. De aceea pragurile din art. 11 alin. (4)-(7) nu se exprimă în număr de stații, ci în kilowați instalați pe locație, 3.600 kW pe rețeaua centrală TEN-T, 1.500 kW pe cea globală și 600 kW pe restul drumurilor naționale administrate de CNAIR, cu cel puțin două puncte de reîncărcare și conector CCS Combo 2 obligatoriu. Sunt exact pragurile din Regulamentul (UE) 2023/1.804, transpuse ca cerință de eligibilitate, ceea ce înseamnă că statul nu finanțează infrastructură pe care ar trebui oricum să o raporteze ca insuficientă. Restul construcției e solid: art. 6 definește pe litere, de la a) la w), fiecare termen folosit mai departe, iar formula de punctaj din anexă e o interpolare liniară simplă, verificabilă de oricine.

Problema apare la ultima propoziție din art. 16 alin. (3). Toată logica selecției e construită ca să scadă subvenția: la submăsura 1, ajutorul cel mai mic pe kW instalat ia 85 de puncte, cel mai mare ia zero, iar la componenta de energie regenerabilă a submăsurii 2 același criteriu ia tot punctajul. La egalitate de punctaj însă, spune tot art. 16 alin. (3), „are prioritate proiectul cu valoare solicitată mai mare”. Regula de departajare premiază exact comportamentul pe care criteriul principal îl penalizează, iar acesta nu e un detaliu de procedură: intensitatea de 100 la sută din cheltuielile eligibile e permisă tocmai pentru că selecția se face prin ofertare concurențială care minimizează ajutorul. În aceeași direcție merge și plafonul din art. 16 alin. (2), potrivit căruia ajutorul unei întreprinderi nu poate depăși 40 la sută din bugetul schemei. Patruzeci la sută din 299 de milioane înseamnă 119,6 milioane de euro, de aproape patru ori mai mult decât plafonul de 30 de milioane pe beneficiar din alineatul precedent, care reprezintă 10,03 la sută din buget. Plafonul de concentrare nu poate fi atins niciodată, deci nu produce niciun efect.

A doua observație vine din combinarea art. 11 alin. (3) cu art. 18 alin. (2), la submăsura 2, unde merg 199 din cele 299 de milioane. Proiectul integrat e eligibil doar dacă include toate cele trei componente, iar bateria trebuie să absoarbă anual cel puțin 75 la sută din energia produsă de instalația regenerabilă conectată direct. Pe o locație a cărei rațiune de a exista este livrarea energiei către vehicule în momentul în care acestea ajung acolo, obligația de a trece trei sferturi din producție prin stocare adaugă pierderi de conversie tocmai pe partea majoritară a energiei, iar capacitatea de producție e oricum limitată la cel mult 40 la sută peste puterea utilă a stației, prin același art. 18 alin. (2). Pragul funcționează ca test de dimensionare a bateriei, dar e scris ca obligație de rutare a energiei, ceea ce e altceva.

Rămâne calendarul, iar aici actul își pune singur o piedică. Art. 12 alin. (1) leagă intrarea în vigoare de două momente, publicarea în Monitorul Oficial și aprobarea finanțării de către Banca Europeană de Investiții, dar numai primul are dată. Din acel moment nedatat curg termene concrete: 20 de zile lucrătoare pentru încărcarea fișei în sistemul SANI, potrivit art. 24 alin. (10), și cel mult 5 zile pentru transmiterea ordinului la Consiliul Concurenței, potrivit art. 26. Peste asta se suprapun cele 146 de zile rămase până la 31 decembrie 2026 și cele șase săptămâni în care criteriile de selecție trebuie publicate înainte de termenul de depunere, conform art. 16 alin. (3). Pentru un buget de 299 de milioane de euro și cel mult 25 de beneficiari, adică o medie de 11,96 milioane fiecare, întreaga schemă depinde de o singură fereastră de ofertare deschisă la timp în 2026.

Ce ar trebui schimbat

  • Departajarea la egalitate de punctaj, inversată. Art. 16 alin. (3) ar trebui să dea prioritate proiectului cu valoarea solicitată mai mică, nu mai mare. În forma actuală, dacă două oferte ajung la același punctaj, statul plătește mai mult pentru aceeași infrastructură, iar criteriul care justifică intensitatea de 100 la sută e contrazis chiar în articolul care îl instituie.
  • Un plafon de concentrare care să însemne ceva. Limita de 40 la sută din bugetul schemei pe o singură întreprindere e de patru ori mai largă decât plafonul de 30 de milioane de euro care se aplică oricum. Coborâtă la 10 la sută din bugetul fiecărei sesiuni, ea ar deveni instrumentul real de evitare a concentrării pe care textul pretinde că îl conține.
  • Data aprobării Băncii Europene de Investiții, anunțată public. Un anunț pe www.mt.ro cu data la care s-a îndeplinit condiția din art. 12 alin. (1) ar fixa momentul de la care curg termenele din art. 24 alin. (10) și art. 26 și ar spune solicitanților din ce zi are sens să pregătească dosare.
  • Rescrierea art. 12 alin. (2)-(3) ca o singură regulă. Textul ar trebui să spună explicit ce este condiția suspensivă, cine constată îndeplinirea ei și dacă ea privește lansarea sesiunii, semnarea contractului sau ambele. Așa cum e acum, alin. (2) vorbește despre contracte, alin. (3) despre proceduri, iar între ele nu există o punte.
  • Pragul de 75 la sută, exprimat ca dimensiune de baterie. Dacă intenția e ca stocarea să fie proporțională cu producția, condiția ar trebui scrisă ca raport între capacitatea instalată a bateriei și producția anuală estimată, nu ca obligație ca energia să treacă efectiv prin stocare. Formularea actuală penalizează exact consumul direct al stației, care e cel mai eficient.
  • Publicarea valorilor de referință după fiecare sesiune. Ajutorul mediu și cel minim acordat pe kW, respectiv pe MW instalat, publicate odată cu lista câștigătorilor, ar da ofertanților din sesiunea următoare un reper real. Fără el, o procedură al cărei unic criteriu este prețul se joacă în orb.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

M. Of. nr. 656 din 7 august 2026 16 pagini PDF, 120 KB actul începe la pagina 2

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

ORDIN nr. 746 din 5 august 2026

privind modificarea anexei la Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.319/2025 pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat privind dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare a vehiculelor electrice pe rețeaua națională de autostrăzi, drumuri expres și naționale „e-Mobility RO”

EMITENT: MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 656 din 7 august 2026

Având în vedere:

— prevederile art. 10d din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, cu modificările și completările ulterioare, privind înființarea Fondului pentru modernizare;

— Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1.001 al Comisiei din 9 iulie 2020 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește funcționarea Fondului pentru modernizare care sprijină investițiile în vederea modernizării sistemelor energetice și a îmbunătățirii eficienței energetice a anumitor state membre ale Uniunii Europene, cu modificările și completările ulterioare;

— Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea art. 107 și 108 din tratat, cu modificările și completările ulterioare;

— Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2022 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar de implementare și gestionare a fondurilor alocate României prin Fondul pentru modernizare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu completări prin Legea nr. 376/2023, cu modificările și completările ulterioare;

— Avizul Consiliului Concurenței nr. RG/12.356 din 4.08.2026;

— Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare,

ținând cont de Referatul de aprobare al Direcției generale programe europene transport din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii nr. 22.470 din 5.08.2026,

în temeiul prevederilor art. 9 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 370/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul transporturilor și infrastructurii, interimar, emite prezentul ordin.

Art. I. — Anexa la Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.319/2025 pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat privind dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare a vehiculelor electrice pe rețeaua națională de autostrăzi, drumuri expres și naționale „e-Mobility RO”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 din 18 august 2025, se modifică și se înlocuiește cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul transporturilor și infrastructurii, interimar,
Horațiu-Lucian Cosma,
secretar de stat

București, 5 august 2026.
Nr. 746.

ANEXĂ (Anexa la Ordinul nr. 1.319/2025)

SCHEMĂ de ajutor de stat privind dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare a vehiculelor electrice pe rețeaua națională de autostrăzi, drumuri expres și naționale „e-Mobility RO”

CAPITOLUL I — Dispoziții generale

Art. 1. — (1) Prezenta schemă de ajutor de stat, bazată pe o procedură de ofertare concurențială, vizează sprijinirea investițiilor destinate accelerării dezvoltării unei rețele naționale eficiente și fiabile de stații de reîncărcare pentru vehicule electrice, amplasate strategic pe autostrăzi, drumuri expres și pe drumurile naționale din România aflate în administrarea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere — S.A., în vederea asigurării tranziției către mobilitatea electrică și a atingerii obiectivelor naționale și europene privind decarbonizarea sectorului transporturilor.

(2) Prezenta schemă de ajutor de stat se adoptă în temeiul prevederilor Regulamentului (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat, cu modificările și completările ulterioare, denumit în continuare Regulament, și, în special, ale art. 36a — Ajutoarele pentru investiții în infrastructura de reîncărcare sau de realimentare și art. 41 — Ajutoare pentru investiții destinate promovării producției de energie din surse regenerabile, a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie și a cogenerării de înaltă eficiență.

(3) Prezenta schemă se aplică pe teritoriul României, în toate regiunile de dezvoltare.

(4) Acordarea ajutoarelor din prezenta schemă nu intră sub incidența obligației de notificare către Comisia Europeană în conformitate cu prevederile art. 3 din Regulament.

(5) Sprijinul acordat în cadrul prezentei scheme se încadrează în sprijinul prevăzut de art. 10d din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, ale cărei norme sunt stabilite de Comisia Europeană prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1.001 din 9 iulie 2020, cu modificările și completările ulterioare.

(6) Astfel, pentru a atinge obiectivele stabilite la nivel național și european privind dezvoltarea unei infrastructuri suficiente de combustibili alternativi pentru vehicule rutiere și pentru reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul transporturilor este necesară adoptarea unor măsuri specifice pentru asigurarea unei acoperiri adecvate cu stații de reîncărcare rapide și ultrarapide în zonele importante de tranzit din România. Aceste măsuri vor sprijini creșterea numărului de vehicule electrice în circulație, contribuind astfel la eliminarea barierelor legate de autonomia limitată și de accesul insuficient la infrastructura de reîncărcare.

Art. 2. — (1) Prezenta schemă contribuie la implementarea prevederilor Programului-cheie 9: Eficiență energetică în transporturi — reducerea emisiilor de CO2 prin eficiență energetică și noi tehnologii în transporturi, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2022, aprobată cu completări prin Legea nr. 376/2023, cu modificările și completările ulterioare, precum și a celor specifice din reglementările Uniunii Europene și naționale, ale strategiilor și documentelor de politici publice naționale și europene.

(2) Prin prezenta schemă de ajutor de stat sunt vizate investițiile destinate dezvoltării unei rețele naționale eficiente și fiabile de stații de reîncărcare care furnizează vehiculelor energie electrică, precum și investițiile de producție la fața locului de energie electrică din surse regenerabile de energie și sistemele de stocare a energiei electrice din surse regenerabile.

(3) Administrator și furnizor al ajutorului de stat în temeiul prezentei scheme este Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Direcția generală programe europene transport.

CAPITOLUL II — Obiectivul schemei

Art. 3. — Obiectivul ajutorului de stat este de a stimula investițiile în infrastructura de reîncărcare electrică rapidă și ultrarapidă pe rețeaua de autostrăzi, drumuri expres și naționale din România aflate în administrarea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere — S.A., asigurând conectivitate și accesibilitate pentru vehiculele electrice în rețeaua națională de transport rutier. Astfel, ajutorul urmărește să creeze condițiile necesare adoptării pe scară largă a electromobilității, facilitând mobilitatea sustenabilă, reducând impactul sectorului transporturilor asupra mediului și contribuind direct la îndeplinirea obiectivelor climatice naționale asumate în cadrul Planului național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2021-2030 (PNIESC), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2021, și europene, în conformitate cu strategia Uniunii Europene, promovată prin pachetul „Pregătiți pentru 55”.

CAPITOLUL III — Necesitatea implementării schemei

Art. 4. — Implementarea prezentei scheme va contribui la realizarea următoarelor:

  • a) reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) prin promovarea soluțiilor alternative de transport cu emisii zero;
  • b) atingerea obiectivelor stabilite prin Strategia privind Cadrul național de politică pentru dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul transporturilor și pentru instalarea infrastructurii relevante în România, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 87/2018, cu modificările și completările ulterioare;
  • c) atingerea obiectivelor din sectorul transporturilor de reducere cu 14,5% a emisiilor de gaze cu efect de seră, în conformitate cu Directiva (UE) 2023/2.413 privind promovarea energiei din surse regenerabile (RED III);
  • d) accelerarea implementării infrastructurii de reîncărcare a vehiculelor electrice în scopul diminuării preocupărilor privind autonomia vehiculelor și stimulării utilizării acestora de către conducătorii auto, precum și creșterea utilizării energiei regenerabile în infrastructura de reîncărcare pentru a minimiza amprenta de carbon a transportului cu zero emisii, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2023/1.804 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 septembrie 2023 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi și de abrogare a Directivei 2014/94/UE;
  • e) o economie mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologică și mai competitivă, conducând la dezvoltarea durabilă, care se bazează, printre altele, pe un nivel înalt de protecție și pe îmbunătățirea calității mediului;
  • f) atingerea obiectivului privind neutralitatea climatică, prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1.119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de stabilire a cadrului pentru atingerea neutralității climatice („Legea europeană a climei”), referitor la asigurarea, până cel târziu în 2050, a unui echilibru la nivelul Uniunii între emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră care sunt reglementate în dreptul Uniunii, astfel încât să se ajungă la zero emisii nete până la acea dată.

CAPITOLUL IV — Domeniul de aplicare

Art. 5. — (1) Schema de ajutor de stat se adresează tuturor categoriilor de întreprinderi care au depus la furnizorul ajutorului de stat (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii) solicitarea pentru acordarea unui ajutor de stat pentru realizarea, pe teritoriul României, a unor investiții destinate accelerării dezvoltării unei rețele naționale eficiente și fiabile de stații de reîncărcare pentru vehicule electrice, amplasate strategic pe autostrăzi, drumuri expres și pe drumurile naționale din România aflate în administrarea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere — S.A., precum și pentru producția la fața locului de energie electrică din surse regenerabile și realizarea de sisteme de stocare a energiei electrice din surse regenerabile, conform cerințelor din prezenta schemă de ajutor de stat, detaliate în Ghidul solicitantului.

(2) Prezenta schemă de ajutor de stat nu se aplică:

  • a) ajutoarelor destinate activităților legate de exportul către țări terțe sau către alte state membre, respectiv ajutoarelor legate direct de cantitățile exportate, de înființarea și funcționarea unei rețele de distribuție sau de alte costuri curente legate de activitatea de export;
  • b) ajutoarelor condiționate de utilizarea preferențială a produselor naționale față de produsele importate;
  • c) ajutoarelor acordate în sectorul pescuitului și acvaculturii, care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 1.379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului;
  • d) ajutoarelor acordate în sectorul producției agricole primare;
  • e) ajutoarelor acordate în sectorul prelucrării și comercializării produselor agricole, în cazurile prevăzute la lit. e) pct. (i) și (ii) din prezentul articol;
  • f) ajutoarelor pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive, astfel cum sunt reglementate de Decizia 2010/787/UE a Consiliului;
  • g) măsurilor de ajutor de stat care implică, prin ele însele, prin condițiile asociate lor sau prin metoda lor de finanțare, o încălcare nedisociabilă a dreptului Uniunii, în special măsurile condiționate de sediul beneficiarului în statul membru relevant, de utilizarea de bunuri sau servicii naționale, sau care limitează exploatarea în alte state membre a rezultatelor din cercetare, dezvoltare și inovare.

(3) În cazul în care o întreprindere își desfășoară activitatea atât în sectoarele excluse menționate la alin. (2), cât și în sectoarele care intră în domeniul de aplicare, prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a) din Regulament, prezenta schemă se aplică ajutoarelor acordate pentru aceste ultime sectoare sau activități, cu condiția ca furnizorul să se asigure, prin mijloace corespunzătoare, precum separarea activităților sau o distincție între costuri, că activitățile desfășurate în sectoarele excluse nu beneficiază de ajutoarele acordate în conformitate cu prezenta schemă.

(4) În cadrul prezentei scheme nu se acordă ajutoare întreprinderilor care se află în dificultate, astfel cum sunt definite la art. 6 alin. (1) lit. r).

CAPITOLUL V — Definiții

Art. 6. — (1) În sensul prezentei scheme, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

  • a) procedură de ofertare concurențială — un proces de ofertare nediscriminatoriu care prevede participarea unui număr suficient de întreprinderi și în care ajutorul se acordă fie pe baza ofertei inițiale prezentate de ofertant, fie pe baza unui preț de echilibru. Bugetul sau volumul aferent procedurii de ofertare reprezintă o constrângere obligatorie, ceea ce creează o situație în care nu toți ofertanții pot primi ajutoare;
  • b) costuri eligibile — costurile aferente construirii, instalării, modernizării sau extinderii infrastructurii de reîncărcare, precum și costurile de investiții ale producției la fața locului de energie electrică din surse regenerabile și costurile de investiții ale unităților de stocare a energiei electrice din surse regenerabile, inclusiv lucrările pentru conectarea infrastructurii de reîncărcare la o unitate locală de producție sau stocare a energiei electrice din surse regenerabile, precum și costurile aferente lucrărilor pentru realizarea instalației de racordare și de utilizare, conform art. 41 lit. b) și c) din Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 59/2013, cu modificările și completările ulterioare, precum și cele aferente adaptărilor terestre și costurile de instalare aferente;
  • c) vehicul electric — un autovehicul dotat cu un grup propulsor care cuprinde cel puțin un dispozitiv electric nonperiferic drept convertor de energie cu un sistem electric reîncărcabil de stocare a energiei, care poate fi reîncărcat extern;
  • d) infrastructură de reîncărcare — o instalație fixă sau mobilă care furnizează energie electrică vehiculelor, care trebuie să accepte instrumente de plată utilizate pe scară largă în Uniune, în special plăți electronice prin terminale și dispozitive utilizate pentru serviciile de plată;
  • e) vehicul — oricare vehicul rutier din categoria M1, M2, N1, M3, N2, N3 sau L;
  • f) vehicul cu emisii zero (electric) — vehiculul definit, pe categorii (două/trei roți și cvadricicluri, vehicule ușoare, vehicule grele), prin trimitere la Regulamentul (UE) nr. 168/2013, Regulamentul (UE) 2017/1.151 și Directiva 2009/33/CE;
  • g) reîncărcare inteligentă — o operațiune de reîncărcare în cazul căreia intensitatea energiei electrice furnizate bateriei este ajustată în timp real, pe baza informațiilor primite prin intermediul comunicațiilor electronice;
  • h) autostrăzi — drumuri de mare capacitate și viteză, rezervate exclusiv circulației autovehiculelor, care nu deservesc proprietățile riverane, prevăzute cu două căi unidirecționale separate printr-o zonă mediană având cel puțin două benzi de circulație pe sens și bandă de staționare de urgență, cu intersecții denivelate și acces limitat;
  • i) drumuri expres — drumuri accesibile numai prin noduri sau intersecții reglementate, care pot fi interzise anumitor categorii de utilizatori și vehicule și pe care oprirea și staționarea pe partea carosabilă sunt interzise;
  • j) drumuri naționale — drumuri care asigură legătura capitalei țării cu orașele reședință de județ, legăturile dintre acestea, precum și cu punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a României, precum și alte drumuri naționale aflate în administrarea CNAIR;
  • k) infrastructură de reîncărcare accesibilă publicului — infrastructura de reîncărcare care furnizează energie electrică și care oferă utilizatorilor un acces nediscriminatoriu, sub diverse forme de autentificare, utilizare și plată;
  • l) data acordării ajutorului — data la care dreptul legal de a primi ajutorul este conferit beneficiarului, respectiv data semnării contractului de finanțare, indiferent de data la care ajutorul se plătește;
  • m) demararea lucrărilor — primul angajament cu caracter juridic obligatoriu de comandă pentru echipamente sau oricare alt angajament prin care investiția devine ireversibilă; obținerea de terenuri, avize/autorizații și studii tehnice pregătitoare nu sunt considerate drept demarare a lucrărilor;
  • n) efect stimulativ — prezentarea de către potențialul beneficiar furnizorului ajutorului de stat a solicitării în cadrul procedurii de ofertare concurențială, înainte de demararea lucrărilor la proiectul sau la activitatea respectivă;
  • o) intensitatea ajutorului — valoarea brută a ajutorului exprimată ca procent din costurile eligibile, înainte de deducerea impozitelor sau a altor taxe;
  • p) Regulament — Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014, cu modificările și completările ulterioare;
  • q) analiză de oportunitate a proiectului de investiții — documentul tehnico-economic în care sunt evaluate necesitatea și fezabilitatea investiției, incluzând date despre proiect și beneficiar, opțiuni tehnico-economice, impact economic, social și de mediu (inclusiv reducerea estimată a emisiilor de gaze cu efect de seră) și aspecte legate de schimbările climatice și reziliența la dezastre;
  • r) întreprindere în dificultate — întreprinderea care se află în cel puțin una dintre situațiile prevăzute detaliat la acest punct (capital social erodat de pierderi acumulate, procedură de insolvență, ajutor de salvare/restructurare nerambursat, sau, pentru întreprinderile mari, raport datorii/capitaluri proprii peste 7,5 și capacitate de acoperire a dobânzilor sub 1,0 în ultimii doi ani);
  • s) studiu de soluție — documentația tehnico-economică prin care se stabilesc, se analizează și se propun soluții pentru racordarea la rețeaua de transport al energiei electrice a instalației utilizatorului;
  • ș) întreprindere — entitate care desfășoară o activitate economică, oricare ar fi forma sa juridică, inclusiv parteneriate sau asociații care, împreună cu alte entități controlate solidar sau individual, pot forma o singură unitate economică în sensul normelor privind ajutoarele de stat;
  • t) punct de reîncărcare — un punct de reîncărcare cu o putere de ieșire egală sau mai mare de 150 kW, pentru transferul de energie electrică către un vehicul electric;
  • ț) stație de reîncărcare — o instalație fizică situată într-un anumit loc, formată din unul sau mai multe puncte de reîncărcare;
  • u) grup de reîncărcare — una sau mai multe stații de reîncărcare situate într-un anumit loc;
  • v) locație — pentru autostrăzi și drumuri expres, spațiile de servicii publice/stațiile peco deja existente; pentru drumurile naționale, locul pentru care beneficiarul face dovada dreptului de folosință;
  • w) întreprindere nou-înființată — întreprinderea înființată în anul anterior înregistrării cererii de finanțare, fără situații financiare aprobate pentru ultimul exercițiu financiar încheiat, sau care nu a desfășurat activitate economică mai mult de trei ani fiscali consecutivi înainte de depunerea cererii.

(2) Termenii microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii și întreprindere mare au semnificația dată de anexa I la Regulament.

CAPITOLUL VI — Beneficiarii

Art. 7. — (1) Potențialii beneficiari pot fi microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii, dar și întreprinderi mari, legal constituite și înregistrate la Oficiul Național al Registrului Comerțului în România până la data primei plăți din ajutorul de stat acordat în cadrul prezentei scheme, ale căror proiecte au fost selectate drept câștigătoare în baza unei proceduri de ofertare concurențială.

(2) În cadrul prezentei scheme sunt excluse de la finanțare întreprinderile nou-înființate.

Art. 8. — Potențialii beneficiari pot depune un proiect în cadrul fiecărei proceduri concurențiale, care poate conține una sau mai multe locații.

Art. 9. — Solicitarea în cadrul procedurii de ofertare concurențială conține cel puțin următoarele informații: denumirea întreprinderii și dimensiunea acesteia; descrierea proiectului, inclusiv data începerii și a finalizării acestuia; obiectivele proiectului și rezultatele așteptate; localizarea proiectului; bugetul proiectului; lista costurilor proiectului (eligibile și neeligibile); valoarea finanțării publice necesare pentru proiect raportată la puterea instalată (euro/kW, euro/MW, după caz); analiza de oportunitate care să conțină analiza cost-eficacitate și costul reducerii emisiilor de CO2.

Art. 10. — (1) La momentul depunerii solicitării de sprijin, potențialii beneficiari trebuie să îndeplinească, printre altele: să nu aibă decizii de recuperare a unui ajutor de stat neexecutate; să nu fie în incapacitate de plată, insolvență, faliment sau lichidare; să demonstreze capacitate tehnică și financiară; să aibă obligațiile fiscale la zi; solicitantul sau reprezentantul legal să nu fi fost condamnat definitiv pentru infracțiuni de crimă organizată, corupție, fraudă asupra intereselor financiare ale UE, terorism sau spălare de bani; să nu fie întreprinderi în dificultate; să demonstreze capacitatea financiară printr-un raport datorii totale/capitaluri proprii pozitiv și sub 7,5 în ultimul an financiar, sau să prezinte o scrisoare de confort bancar.

(2) Beneficiarul îndeplinește și alte condiții specificate în Ghidul solicitantului, care nu reprezintă condiții de eligibilitate.

(3) Solicitantul se angajează să respecte perioada de durabilitate a proiectului, de 5 ani de la finalizarea implementării, timp în care trebuie: să nu înceteze activitatea desfășurată cu bunul finanțat; să nu înstrăineze bunurile finanțate; să nu realizeze o modificare substanțială care subminează obiectivele investiției; să asigure accesul publicului nediscriminatoriu la infrastructura de reîncărcare, inclusiv privind tarifele și metodele de plată.

CAPITOLUL VII — Condiții generale de eligibilitate a proiectelor

Art. 11. — (1) Sunt eligibile proiectele care îndeplinesc, cumulat, printre altele: implementarea pe teritoriul României; contribuția dovedită la creșterea numărului de stații de reîncărcare electrică; instalarea infrastructurii accesibile publicului pe rețeaua CNAIR; perioada de implementare între depunerea solicitării și cel târziu 30 iunie 2030; respectarea principiului „efectului stimulativ”; prezentarea unei analize de oportunitate și respectarea principiului DNSH; respectarea reglementărilor privind eligibilitatea cheltuielilor, nediscriminarea și achizițiile publice; echipamente noi și de generație nouă; amplasare pe rețeaua de autostrăzi/drumuri expres/drumuri naționale principale sau la maximum 3 km de cea mai apropiată ieșire a unui drum TEN-T; lipsa altor finanțări publice pentru aceleași costuri; obținerea unui acord prealabil de acces de la administratorul drumului.

(2) Sunt eligibile proiectele care vizează: a) submăsura 1 — construirea, instalarea, modernizarea sau extinderea infrastructurii de reîncărcare, precum și adaptările terestre necesare; b) submăsura 2 — aceleași investiții, plus producția la fața locului de energie electrică din surse regenerabile și sistemele de stocare asociate.

(3) Solicitanții pot depune proiecte fie în cadrul submăsurii 1, fie în cadrul submăsurii 2, ca proiect integrat. În cadrul submăsurii 2 sunt eligibile exclusiv proiectele care includ toate componentele (infrastructură, producție regenerabilă, stocare), iar componenta de stocare trebuie să absoarbă anual cel puțin 75% din energia electrică produsă de instalația regenerabilă conectată direct.

(4) Infrastructura de reîncărcare destinată vehiculelor electrice grele trebuie să aibă cel puțin două puncte de reîncărcare cu o putere de cel puțin 350 kW fiecare și o putere totală instalată de minimum 3.600 kW pe rețeaua centrală TEN-T, respectiv 1.500 kW pe rețeaua globală TEN-T, cu conector CCS Combo 2 obligatoriu.

(5) Prin excepție, pentru infrastructura destinată vehiculelor grele amplasată pe drumuri naționale TEN-T aflate în curs de înlocuire cu autostrăzi sau drumuri expres, cerințele minime sunt de 2.800 kW (rețea centrală) sau 1.400 kW (rețea globală).

(6) Infrastructura destinată vehiculelor electrice ușoare trebuie să aibă cel puțin două puncte de reîncărcare cu o putere de 150 kW fiecare și o putere totală instalată de minimum 600 kW, cu conector CCS Combo 2.

(7) Standardul minim de cel puțin două puncte de reîncărcare de minimum 150 kW și putere totală de minimum 600 kW se aplică general întregii rețele de drumuri naționale CNAIR care nu aparține rețelei TEN-T.

(8) Puterea instalată minimă prevăzută la alin. (4)-(7) se asigură din energie regenerabilă produsă la fața locului, din rețeaua publică de distribuție sau dintr-o combinație a acestora.

(9) Toate stațiile de reîncărcare accesibile publicului trebuie să asigure acces permanent și nediscriminatoriu, 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână, la tarife care corespund prețurilor pieței pentru alți utilizatori decât beneficiarul ajutorului.

(10) Solicitantul are obligația prezentării, anual, a unui audit energetic întocmit de personal autorizat ANRE, pe întreaga perioadă de durabilitate a proiectului.

CAPITOLUL VIII — Durata

Art. 12. — (1) Prezenta schemă intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, ulterior aprobării finanțării acesteia de către Banca Europeană de Investiții, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2022, aprobată cu completări prin Legea nr. 376/2023, cu modificările și completările ulterioare, și se aplică până la data de 31 decembrie 2028.

(2) Având în vedere că Regulamentul expiră la 31 decembrie 2026, după această dată Ministerul Transporturilor și Infrastructurii se angajează să asigure că prezenta schemă este, pe toată durata sa de aplicare, în conformitate cu dispozițiile noilor reglementări de exceptare pe categorii de ajutoare, prin operarea modificărilor necesare și solicitarea reavizării schemei de către Consiliul Concurenței. Dacă prezenta schemă nu va fi armonizată cu viitorul regulament, nu vor putea fi încheiate contracte ulterior datei de 31 decembrie 2026 sau expirării perioadei de tranziție, în funcție de care dintre acestea intervine prima.

(3) Lansarea procedurilor de ofertare concurențiale și acordarea ajutoarelor de stat în cadrul acestei scheme după 31 decembrie 2026 se vor realiza numai după îndeplinirea condiției suspensive prevăzute la alin. (2).

(4) Plata ajutoarelor de stat se poate realiza până la data de 31 decembrie 2030.

CAPITOLUL IX — Bugetul schemei și numărul estimat de beneficiari

Art. 13. — (1) Bugetul alocat prezentei scheme este echivalentul în lei la cursul InforEuro din luna iunie 2026 al sumei de 299.000.000 euro și reprezintă sume nerambursabile din Fondul pentru modernizare, alocat de către furnizor în cadrul mai multor proceduri de ofertare concurențiale, până la epuizarea bugetului.

(2) Bugetul reflectă sumele alocate, prin Fondul pentru modernizare, Programului-cheie 9: Eficiență energetică în transporturi.

(3) Bugetul mediu anual nu va depăși 149.500.000 euro în cadrul fiecărei proceduri de ofertare concurențiale.

(4) Bugetul este defalcat astfel: a) pentru submăsura 1: 100.000.000 euro; b) pentru proiectele integrate (submăsura 2): 199.000.000 euro, din care 100.000.000 euro pentru investiții aferente art. 36a din Regulament și 99.000.000 euro pentru investiții aferente art. 41 din Regulament.

Art. 14. — Numărul maxim estimat de beneficiari de ajutor de stat în cadrul prezentei scheme este de 25.

CAPITOLUL X — Modalitatea de acordare a ajutorului de stat

Art. 15. — Măsurile de sprijin acordate beneficiarilor pentru realizarea de investiții constau în acordarea de granturi din Fondul pentru modernizare.

CAPITOLUL XI — Valoarea maximă a finanțării nerambursabile (intensitatea ajutorului de stat)

Art. 16. — (1) Valoarea ajutorului de stat solicitat nu poate depăși 30.000.000 euro pe beneficiar (echivalent în lei la cursul InforEuro din luna iunie 2026).

(2) Ajutorul acordat unei întreprinderi nu trebuie să depășească 40% din bugetul total al schemei.

(3) Intensitatea maximă a ajutorului de stat acordat prin prezenta schemă este de 100% din cheltuielile eligibile, fiind bazată pe o procedură de ofertare concurențială care îndeplinește cumulativ condiții precum: criterii de selecție obiective, clare, transparente și nediscriminatorii publicate cu cel puțin șase săptămâni înainte de termenul de depunere; corectarea procedurii dacă toți solicitanții primesc ajutor (de exemplu prin reducerea bugetului); excluderea ajustărilor ex post; pentru submăsura 1, 85% din criteriile de clasificare se definesc în euro/kW instalat (cu cât ajutorul solicitat e mai mic, cu atât punctajul e mai mare), iar 15% în funcție de puterea totală instalată (cu cât e mai mare, cu atât punctajul e mai mare); pentru submăsura 2, componenta de producție regenerabilă e punctată 100% în funcție de ajutorul solicitat pe MW instalat; la egalitate de punctaj, are prioritate proiectul cu valoare solicitată mai mare.

(4) Formula de calcul aferentă criteriilor de selecție este prezentată în anexa la schemă.

Art. 17. — (1) Diferența până la valoarea totală a proiectului se acoperă de către beneficiar, din resurse proprii sau surse atrase, sub o formă care să nu facă obiectul niciunui ajutor public.

(2) Cheltuielile neeligibile vor fi suportate integral de către beneficiar.

CAPITOLUL XII — Cheltuielile eligibile

Art. 18. — (1) Prevederile prezentului capitol sunt în concordanță cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2022, aprobată cu completări prin Legea nr. 376/2023, cu modificările și completările ulterioare, în măsura în care acestea din urmă sunt mai restrictive decât prevederile specifice ajutorului de stat.

(2) Cheltuielile eligibile sunt: a) pentru submăsura 1 — costurile de construire, instalare, modernizare sau extindere a infrastructurii de reîncărcare, inclusiv racordarea și adaptările terestre aferente; b) pentru submăsura 2 — aceleași costuri, plus investițiile în producția locală de energie regenerabilă și în sistemele de stocare, inclusiv conectarea acestora la infrastructura de reîncărcare. Capacitatea instalată de producție regenerabilă poate depăși cu cel mult 40% puterea maximă utilă a infrastructurii de reîncărcare la care e conectată, iar componenta de stocare trebuie să absoarbă anual cel puțin 75% din energia produsă de instalația regenerabilă conectată direct.

(3) Cheltuielile care nu se încadrează în categoriile de mai sus sunt neeligibile. Costurile legate de TVA nu sunt eligibile.

(4) Ulterior încheierii contractului de finanțare, beneficiarul nu va mai putea primi finanțări din alte surse publice pentru aceleași cheltuieli eligibile, sub sancțiunea rezilierii contractului și a returnării sumelor, inclusiv dobânzi.

(5) În vederea calculării costurilor eligibile, toate cifrele sunt luate în considerare înainte de orice deducere de impozite sau taxe, susținute prin documente justificative clare, specifice și contemporane cu faptele.

(6) Ajutoarele plătibile în viitor, inclusiv în tranșe, se actualizează la valoarea lor din momentul acordării, la rata de actualizare aplicabilă la acea dată.

CAPITOLUL XIII — Efectul stimulativ

Art. 19. — (1) Prezenta schemă se aplică numai ajutoarelor care au efect stimulativ.

(2) Se consideră că ajutoarele au efect stimulativ dacă beneficiarul adresează furnizorului o solicitare scrisă în cadrul procedurii de ofertare concurențială înaintea demarării lucrărilor la proiectul de investiții.

(3) Dacă demararea lucrărilor are loc anterior îndeplinirii acestei condiții, întregul proiect nu va mai fi eligibil pentru ajutor.

(4) Solicitarea de ajutor conține cel puțin: denumirea și dimensiunea întreprinderii; descrierea proiectului (inclusiv datele de început și de finalizare); locul de desfășurare; lista costurilor; tipul de ajutor și valoarea finanțării necesare; valoarea finanțării raportată la puterea instalată.

CAPITOLUL XIV — Reguli privind cumulul ajutoarelor de stat

Art. 20. — (1) Pentru același beneficiar și pentru aceleași cheltuieli eligibile, ajutorul acordat prin prezenta schemă nu se poate cumula cu niciun alt ajutor de stat, inclusiv de minimis.

(2) Furnizorul monitorizează ajutoarele acordate pentru a nu depăși intensitatea maximă admisă sau pragurile prevăzute de schemă.

(3) Beneficiarul prezintă o declarație pe propria răspundere privind eventuale alte ajutoare primite pentru aceleași cheltuieli eligibile, de el sau de întreprinderi înrudite conform anexei I la Regulament.

CAPITOLUL XV — Modalitatea de derulare a schemei de ajutor de stat

Art. 21. — (1) Furnizorul stabilește condițiile de eligibilitate și de selecție și lansează procedura de ofertare concurențială pentru selecția proiectelor.

(2) Procedura de implementare se desfășoară conform Ghidului solicitantului, aprobat prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii și publicat pe site-ul MTI.

(3) Furnizorul va acorda ajutorul după verificarea îndeplinirii tuturor condițiilor prevăzute în schemă.

(4) Perioada de depunere a propunerilor de proiecte va fi anunțată pe pagina oficială de internet a furnizorului.

(5) Solicitanții transmit furnizorului solicitarea de sprijin, anexele acesteia și alte documente cerute prin Ghidul solicitantului.

(6) După evaluarea tehnico-economică, verificarea plafonului maxim pe beneficiar și verificarea conformității și eligibilității, furnizorul ordonează ofertele conforme după punctajul final, până la acoperirea bugetului fiecărei sesiuni, și semnează contracte de finanțare cu câștigătorii.

CAPITOLUL XVI — Alte obligații

Art. 22. — (1) Operatorii infrastructurii de reîncărcare care oferă sau permit plăți pe bază de contract nu fac discriminări între furnizorii de servicii de mobilitate.

(2) Taxele percepute de la alți utilizatori decât beneficiarul ajutorului corespund prețurilor pieței.

(3) Orice concesiune sau alt tip de contract prin care un terț exploatează infrastructura sprijinită se atribuie în condiții concurențiale, transparente și nediscriminatorii.

(4) Beneficiarii au obligația de a pune la dispoziția furnizorului, anterior semnării contractului de finanțare, studiul de soluție și/sau avizul tehnic de racordare; în lipsa acestora, contractul nu poate fi semnat.

(5) Beneficiarii au obligația respectării prevederilor art. 5 din Regulamentul (UE) 2023/1.804.

(6) Furnizorul verifică respectarea condițiilor de mai sus.

CAPITOLUL XVII — Reguli privind recuperarea/stoparea acordării ajutoarelor de stat

Art. 23. — (1) Furnizorul verifică respectarea condițiilor și criteriilor de eligibilitate pe toată durata schemei și monitorizează permanent ajutoarele acordate.

(2) Dacă se constată că ajutorul a fost acordat ilegal sau utilizat abuziv, furnizorul dispune recuperarea/stoparea acordării acestuia și încetarea contractului de finanțare.

(3) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii va lua măsurile necesare pentru recuperarea sumelor, emițând o decizie de recuperare cu titlu executoriu, transmisă spre executare silită ANAF.

(4) Ajutorul care trebuie rambursat sau recuperat include dobânda aferentă, calculată conform Regulamentului (UE) nr. 1.589/2015 și instrucțiunilor Consiliului Concurenței.

(5) Furnizorul transmite Consiliului Concurenței, spre informare, în maximum 5 zile lucrătoare, deciziile prin care dispune recuperarea ajutoarelor.

CAPITOLUL XVIII — Reguli privind publicarea, informarea, raportarea și monitorizarea ajutoarelor de stat

Art. 24. — (1) Furnizorul aplică procedura specifică prevăzută în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015.

(2) Furnizorul păstrează o evidență a tuturor ajutoarelor acordate timp de minimum 10 ani de la ultima alocare specifică.

(3) Beneficiarii păstrează o evidență a ajutorului primit timp de minimum 10 ani și o pun la dispoziția MTI și/sau Consiliului Concurenței la cerere.

(4) MTI transmite Consiliului Concurenței datele necesare monitorizării la nivel național, conform Regulamentului privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat și de minimis.

(5) Beneficiarii pun la dispoziția MTI, la cerere, toate informațiile necesare raportării și monitorizării.

(6) MTI are obligația să încarce în Registrul ajutoarelor de stat (RegAS) informațiile privind schema, contractele, plățile și recuperările, în termene cuprinse între 7 și 10 zile lucrătoare de la evenimentele relevante, extensibile excepțional la 15 zile lucrătoare cu aprobarea Consiliului Concurenței.

(7)-(9) Furnizorii/administratorii au obligații de informare a Consiliului Concurenței privind modificările survenite în informațiile utilizatorilor RegAS și privind drepturile de acces și înscriere.

(10) Furnizorul va încărca în sistemul SANI fișa de informații specifică schemei, în forma prevăzută de anexa II la Regulament, în termen de 20 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a schemei.

Art. 25. — După obținerea avizului Consiliului Concurenței, textul schemei și actul normativ pentru aprobarea acesteia se publică integral pe pagina oficială a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, la adresa www.mt.ro.

Art. 26. — Ministerul Transporturilor și Infrastructurii transmite Consiliului Concurenței, spre informare, ordinul privind aprobarea schemei, în termen de maximum 5 zile de la intrarea în vigoare a acestuia.

Art. 27. — Informațiile privind fiecare ajutor individual care depășește echivalentul în lei a 100.000 euro vor fi comunicate de furnizor Consiliului Concurenței pentru publicare pe pagina națională www.ajutordestat.ro

CAPITOLUL XIX — Dispoziții finale

Art. 28. — Anexa face parte integrantă din prezenta schemă.

ANEXĂ la schemă — Formulă de calcul

pentru acordarea punctajului potențialilor beneficiari în vederea clasificării cererilor de finanțare aferente Schemei de ajutor de stat „e-Mobility RO”

Va fi utilizată doar la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii — Direcția generală programe europene transport, în evaluarea proiectelor pentru ambele submăsuri.

Submăsura 1

Criteriul nr. 1 (85% din punctaj): valoarea ajutorului solicitat pe kW instalat de putere a infrastructurii de reîncărcare. Se urmărește ca subvenția publică per kW instalat să fie cea mai joasă: ajutorul cel mai mic solicitat (euro/kW instalat) primește 85 de puncte, iar ajutorul cel mai mare solicitat primește 0 puncte. Valorile intermediare se calculează proporțional, prin interpolare liniară între cele două extreme.

Cererile de finanțare considerate conforme sunt ordonate în funcție de punctajele obținute și înscrise pe lista pentru finanțare, începând de la cele cu punctajul cel mai mare, până la acoperirea bugetului alocat pentru sesiunea competitivă.

Criteriul nr. 2 (15% din punctaj): puterea totală instalată a infrastructurii de reîncărcare pe proiect. Cea mai mare putere instalată primește 15 puncte, cea mai mică primește 0 puncte, cu valori intermediare calculate prin interpolare liniară.

Notă: Acordarea punctajului final aferent fiecărei submăsuri e posibilă numai după închiderea sesiunii de depunere a solicitărilor. În urma evaluării tuturor criteriilor, solicitarea de sprijin primește un punctaj între 0 și maximum 100 de puncte. Pentru proiectele admise, punctajele pentru cele două criterii se însumează pentru a stabili lista finală, ordonată descrescător, până la acoperirea bugetului alocat.

Submăsura 2

Criteriile de selecție pentru investițiile privind instalarea infrastructurii de reîncărcare sunt cele de la submăsura 1. Pentru componenta legată de instalarea capacităților de energie regenerabilă, inclusiv sisteme de stocare, 100% din punctaj se definește în termeni de ajutor de stat solicitat pe unitate de energie regenerabilă instalată (euro/MW instalat): ajutorul cel mai mic solicitat pe MW instalat primește 100 de puncte, cel mai mare primește 0 puncte, cu valori intermediare calculate prin interpolare liniară. Punctajul final al proiectului se determină prin media punctajelor obținute pentru fiecare componentă de investiții, iar ordonarea solicitărilor se face descrescător, în funcție de punctajul final obținut.

Ministrul transporturilor și infrastructurii, interimar,
Horațiu-Lucian Cosma, secretar de stat

București, 5 august 2026. Nr. 746.

Sursa: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 7 august 2026, pag. 2-11. Text integral disponibil și pe monitoruloficial.ro.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.