Pe scurt
- Parlamentul a aprobat un nou contract de finanțare de 500 de milioane de euro încheiat cu Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru Autostrada A1, tronsonul Sibiu-Pitești, al doilea împrumut de acest fel dintr-un pachet total de 1 miliard de euro convenit cu banca.
- Banii se adaugă altor surse de finanțare, pentru un cost total estimat al proiectului de 5,48 miliarde de euro (TVA inclus); implementarea rămâne în sarcina Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.
- Legea nu creează obligații noi pentru cetățeni sau firme: ea autorizează statul să împrumute banii și stabilește cine răspunde de rambursare, din bugetul de stat, prin Ministerul Finanțelor.
Publicat: M. Of. nr. 596 din 21 iulie 2026 (Contractul de finanțare, integral, în M. Of. nr. 596 bis)
Intră în vigoare: 24 iulie 2026 (la 3 zile de la publicare)
Autostrada A1 dintre Sibiu și Pitești, unul dintre cele mai importante și mai întârziate șantiere rutiere din România, primește o nouă infuzie de bani europeni. Legea nr. 147/2026 aprobă contractul de finanțare semnat de România cu Banca Europeană de Investiții (BEI) la București, pe 15 ianuarie 2026, și la Luxemburg, pe 19 ianuarie 2026, prin care banca pune la dispoziție încă 500 de milioane de euro pentru Proiectul „Autostrada A1″. Este a doua tranșă majoră dintr-un credit total de 1 miliard de euro convenit cu BEI: primii 500 de milioane de euro au fost aprobați printr-un contract separat, semnat încă din 8 octombrie 2025. Un traseu parlamentar asemănător a urmat și împrumutul de 544 de milioane de euro de la Banca Mondială, confirmat recent de Curtea Constituțională.
În paralel, statul avansează și cu lucrările pregătitoare pentru cealaltă mare autostradă a Transilvaniei: Guvernul a declanșat recent o nouă expropriere pe tronsonul 1 al Autostrăzii Sibiu-Făgăraș, la Avrig, necesară pentru relocarea rețelelor de utilități care blochează coridorul de construcție.
Legea a fost adoptată de Parlament pe 20 iulie 2026 și promulgată în aceeași zi prin Decretul nr. 422/2026, semnat de președintele Nicușor-Daniel Dan. Pentru cititorul obișnuit, esențial e faptul că actul nu introduce taxe noi și nu afectează direct nicio categorie de cetățeni: e vorba de aprobarea parlamentară, obligatorie prin Constituție, a unui împrumut public de stat, o etapă administrativă premergătoare oricărei trageri efective de bani din credit.
Efectele pe care le produce
Practic, legea autorizează Ministerul Finanțelor să tragă din credit, în tranșe de minimum 50 de milioane de euro fiecare, sumele necesare finanțării proiectului, timp de până la 36 de luni de la semnarea contractului (deci cel târziu în ianuarie 2029). Pentru comparație, strategia feroviară aprobată în august 2026 estimează un necesar de 26,34 miliarde de euro pe cinci ani pentru întreaga rețea de cale ferată. Banii nu ajung direct la constructori: potrivit contractului, sumele trase intră mai întâi într-un cont în valută al Ministerului Finanțelor la Banca Națională a României și sunt folosite, în același regim ca orice altă datorie publică, pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice guvernamentale, în paralel cu decontarea cheltuielilor reale ale proiectului din bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.
Implementarea tehnică a proiectului rămâne, ca și până acum, în sarcina CNAIR, care funcționează ca agenție de implementare sub autoritatea Ministerului Transporturilor și administrează, de altfel, și rețeaua de autostrăzi pe care Guvernul o dotează, separat, cu stații de reîncărcare electrică. Ministerul Finanțelor trebuie să încheie cu cele două instituții un acord subsidiar prin care se stabilesc exact drepturile și obligațiile fiecăreia în executarea contractului cu BEI. Guvernul primește, prin lege, și dreptul de a conveni ulterior amendamente tehnice la contract, cu condiția ca acestea să nu majoreze obligațiile financiare ale României față de bancă; orice astfel de amendament se aprobă prin hotărâre de Guvern, fără să mai fie nevoie de o nouă lege.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
- Al doilea contract, nu o modificare a primului: este un contract de finanțare nou și distinct (numărul BEI FI N°99.317), care completează, fără să înlocuiască, contractul semnat pe 8 octombrie 2025 (FI 98753). Împreună, cele două contracte formează creditul total de 1 miliard de euro aprobat de BEI pentru acest proiect.
- Plafoane de cofinanțare explicite: contractul stabilește, pentru prima dată la acest nivel de detaliu public, două limite pe care creditul BEI nu le poate depăși: suma trasă din împrumuturile băncii nu poate trece de 50% din costul total al proiectului, iar fondurile UE cumulate cu împrumuturile BEI nu pot depăși 90% din același cost total.
- Cost total al proiectului confirmat oficial: potrivit contractului, costul întregului tronson Sibiu-Pitești, estimat de BEI, este de 5.481.160.000 euro (TVA inclus), din care 1 miliard de euro vine din creditele BEI, iar restul de 4,48 miliarde de euro din alte surse (fonduri europene, buget de stat, inclusiv TVA și achiziția de terenuri).
- Condiție suplimentară pentru secțiunile 2 și 3: tragerea oricărei tranșe alocate secțiunilor Boița-Cornetu și Cornetu-Tigveni este condiționată explicit de existența autorizațiilor de dezvoltare pentru acele secțiuni, o garanție contractuală suplimentară față de contractul anterior.
Dincolo de investiții, aceeași lună a adus și o schimbare de procedură în exploatarea feroviară: arătarea vagoanelor poate fi de acum întocmită în format electronic.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Asigură o sursă de finanțare externă, cu dobândă avantajoasă față de piața liberă, pentru un proiect de infrastructură esențial pentru legătura rutieră dintre Transilvania și Muntenia.
- Contractul leagă explicit tragerea banilor de progresul real al lucrărilor (autorizații de dezvoltare pentru secțiunile 2 și 3), ceea ce reduce riscul ca banii să fie folosiți fără o justificare tehnică solidă.
- Nu presupune nicio taxă, contribuție sau obligație nouă pentru cetățeni sau firme; costul este suportat exclusiv la nivelul bugetului de stat, prin mecanismul general al datoriei publice.
Ce rămâne o problemă
- Suma aprobată acum, 500 de milioane de euro, acoperă doar circa 9% din costul total estimat al proiectului (5,48 miliarde de euro); finalizarea depinde în continuare de mobilizarea celorlalte surse de finanțare.
- Legea nu conține niciun calendar concret al lucrărilor; contractul menționează doar că finalizarea Proiectului e prevăzută pentru trimestrul 4 din 2028, un termen care a fost deja amânat de mai multe ori în istoria acestui șantier.
- Este, în esență, o datorie publică suplimentară de 500 de milioane de euro, care se adaugă la soldul datoriei externe a României și va fi rambursată din bugetul de stat pe o perioadă de până la 27 de ani.
Un tipar administrativ asemănător apare și la alte proiecte mari de infrastructură: statul a înscris recent în patrimoniul public, cu ani de întârziere față de darea în folosință, infrastructura Magistralei 5 de metrou, tronsonul Eroilor-Râul Doamnei, o etapă birocratică necesară indiferent dacă vorbim de autostrăzi sau de metrou.
Sfaturi utile
- Șofer sau transportator care circulă pe traseul Sibiu-Pitești: nu te aștepta la o schimbare vizibilă pe teren imediat după publicarea legii; aceasta este o etapă de finanțare, nu de execuție, iar termenul contractual de finalizare a întregului tronson rămâne T4 2028.
- Firmă de construcții sau subcontractant interesat de lucrările rămase: urmărește anunțurile CNAIR pentru secțiunile 2 (Boița-Cornetu) și 3 (Cornetu-Tigveni), unde tragerea fondurilor e condiționată explicit de emiterea autorizațiilor de dezvoltare, deci de acolo vor porni următoarele licitații relevante.
- Contribuabil interesat de datoria publică: reține că suma nu se adaugă la impozite sau taxe locale; ea intră în mecanismul general de finanțare a deficitului bugetar și de refinanțare a datoriei publice, gestionat de Ministerul Finanțelor, potrivit legislației generale privind datoria publică.
Întrebări frecvente
Ce aprobă exact Legea nr. 147/2026?
Este un împrumut nou sau o continuare a unuia vechi?
Cât costă, în total, tronsonul Sibiu-Pitești?
Cine plătește înapoi împrumutul de la BEI?
Cât mai durează până se termină Autostrada A1 Sibiu-Pitești?
Când intră în vigoare legea?
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 596 din 21 iulie 2026 (Contractul de finanțare, integral, în M. Of. nr. 596 bis) 16 pagini PDF, 112 KB actul începe la pagina 2
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
LEGE nr. 147 din 20 iulie 2026
pentru aprobarea Contractului de finanțare — Autostrada A1 Cofinanțare aferentă fondurilor de coeziune ale UE B — dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la București la 15 ianuarie 2026 și la Luxemburg la 19 ianuarie 2026
EMITENT: PARLAMENTUL ROMÂNIEI
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 596 din 21 iulie 2026
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. 1. — Se aprobă Contractul de finanțare — Autostrada A1 Cofinanțare aferentă fondurilor de coeziune ale UE B — dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la București la 15 ianuarie 2026 și la Luxemburg la 19 ianuarie 2026, în valoare de 500 de milioane de euro, denumit în continuare Contract de finanțare.
Art. 2. — (1) Ministerului Transporturilor și Infrastructurii i se deleagă întreaga autoritate și responsabilitate privind realizarea proiectului „Autostrada A1″, denumit în continuare Proiectul.
(2) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii asigură implementarea Proiectului prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere — S.A., în calitate de agenție de implementare.
(3) Ministerul Finanțelor încheie cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere — S.A. un acord subsidiar prin care se stabilesc drepturile și obligațiile părților în implementarea Proiectului și executarea Contractului de finanțare.
Art. 3. — Cheltuielile aferente Proiectului, respectiv cheltuielile reprezentând echivalentul în lei al valorii împrumutului și al celorlalte fonduri publice destinate finanțării costului acestuia, inclusiv taxele și impozitele aferente, se cuprind în bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație prin legile bugetare anuale.
Art. 4. — Sumele trase din împrumut și virate în contul de valută deschis pe numele Ministerului Finanțelor la Banca Națională a României se utilizează pe măsura necesităților de finanțare a deficitului bugetului de stat și de refinanțare a datoriei publice guvernamentale, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 5. — Plata serviciului datoriei publice aferent împrumutului, respectiv rambursarea capitalului, plata dobânzilor, comisioanelor și a altor costuri aferente împrumutului se asigură, conform legislației în vigoare privind datoria publică, prin mecanismul aferent finanțărilor rambursabile contractate de Guvern, prin Ministerul Finanțelor, în vederea finanțării deficitului bugetului de stat și refinanțării datoriei publice guvernamentale.
Art. 6. — (1) Se autorizează Guvernul României ca, prin Ministerul Finanțelor, să convină cu Banca Europeană de Investiții amendamente la conținutul Contractului de finanțare care nu sunt de natură să majoreze obligațiile financiare asumate de România față de Banca Europeană de Investiții.
(2) Amendamentele convenite potrivit alin. (1) se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
SORIN-MIHAI GRINDEANU
PREȘEDINTELE SENATULUI
MIRCEA ABRUDEAN
București, 20 iulie 2026. Nr. 147.
DECRET nr. 422 din 20 iulie 2026
privind promulgarea Legii pentru aprobarea Contractului de finanțare — Autostrada A1 Cofinanțare aferentă fondurilor de coeziune ale UE B — dintre România și Banca Europeană de Investiții
În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României decretează:
Articol unic. — Se promulgă Legea pentru aprobarea Contractului de finanțare — Autostrada A1 Cofinanțare aferentă fondurilor de coeziune ale UE B — dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la București la 15 ianuarie 2026 și la Luxemburg la 19 ianuarie 2026, și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
NICUȘOR-DANIEL DAN
București, 20 iulie 2026. Nr. 422.
Din Contractul de finanțare (extras — considerente, publicate integral în M. Of. nr. 596 bis din 21 iulie 2026)
„Costul total al proiectului, așa cum este estimat de Bancă, este de 5.481.160.000,00 euro (cinci miliarde patru sute optzeci și unu milioane o sută șaizeci de mii euro) (TVA inclus), iar Împrumutatul a declarat că intenționează să finanțeze Proiectul după cum urmează: Credit de la Bancă — 1.000,00 milioane EUR; Alte surse de finanțare (inclusiv pentru TVA și achiziția de terenuri) — 4.481,16 milioane EUR; TOTAL — 5.481,16 milioane EUR.”
„Proiectul se referă la construcția unui tronson de 122,11 km din noua Autostradă A1 între orașele Sibiu și Pitești, în regiunile mai puțin dezvoltate din centrul României, fiind parte a rețelei TEN-T Core. […] În scopul implementării, Proiectul este împărțit în 5 Secțiuni: Secțiunea 1: Sibiu — Boița (14,15 km); Secțiunea 2: Boița — Cornetu (30,35 km); Secțiunea 3: Cornetu — Tigveni (37,40 km); Secțiunea 4: Tigveni — Curtea de Argeș (9,86 km); Secțiunea 5: Curtea de Argeș — Pitești (30,35 km). Construcția Proiectului a început în martie 2020, iar finalizarea lucrărilor este prevăzută pentru T4 2028.”
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.
