Pe scurt
- Hidrogenul intră pentru prima dată în lista de calitate a gazului din conducte, cu o limită de maximum 2% molar. Anexa veche nu îl pomenea deloc.
- Puterea calorifică superioară, cifra cu care metrii cubi de pe contor devin kilowatt-oră pe factură, primește pentru prima dată și un plafon, nu doar un prag: între 34,95 și 42,68 MJ pe metru cub, adică între 9,71 și 11,86 kWh pe metru cub.
- Azotul se strânge de la maximum 10% la maximum 5%, iar dioxidul de carbon de la 8% la 2,5%. Producătorii au 12 luni, până pe 9 septembrie 2027, ca să își aducă instalațiile la nivel.
Publicat: M. Of. nr. 765 din 9 septembrie 2026
Intră în vigoare: 9 septembrie 2026, data publicării
Gazul care ajunge în centrala de apartament are, de pe 9 septembrie 2026, o listă nouă de însușiri obligatorii, iar una dintre ele nu exista până acum: hidrogenul. Ordinul președintelui ANRE nr. 57/2026 înlocuiește integral anexa nr. 5 a Regulamentului de măsurare a cantităților de gaze naturale, adică tabelul care spune ce anume poate să conțină gazul vândut în România și între ce limite. Ordinul poartă numărul imediat următor celui prin care ANRE a aprobat, pe 28 august, Codul pentru hidrogen și cotele obligatorii de hidrogen regenerabil. Primul act spune cât hidrogen trebuie produs, al doilea spune cât hidrogen are voie să intre în conducta de gaz: maximum 2% molar.
Anexa nr. 5 este partea din regulament pe care o simte oricine plătește o factură. Regulamentul nu vinde gaz, ci stabilește cum se măsoară și cum se transformă metrii cubi în energie. Formula de la articolul 84 este scurtă: energia facturată este volumul înmulțit cu puterea calorifică superioară. Contorul dă volumul, iar puterea calorifică vine din compoziția chimică a gazului. Anexa nr. 5 fixează exact acea compoziție.
Până acum, tabelul avea o singură cifră legată de energie, un prag minim de 7.840 kcal pe metru cub, adică 32,82 MJ sau 9,12 kWh. Nu exista niciun plafon și nu exista niciun indice Wobbe, deși regulamentul definea termenul încă din 2008. Noua anexă are ambele. Puterea calorifică superioară trebuie să stea între 34,95 și 42,68 MJ pe metru cub, cu o toleranță scurtă până la 45,28, iar indicele Wobbe între 45,70 și 54,00 MJ pe metru cub. Densitatea relativă primește și ea un interval, 0,555 la 0,70.
Cifrele nu sunt inventate la București. Ordinul introduce, în lista de standarde din anexa nr. 2, standardul SR EN 16726 privind calitatea gazului din grupa H, iar intervalul de densitate relativă și capătul de sus al indicelui Wobbe sunt exact cele din acest standard european. Al doilea standard adăugat, SR EN 437, privește gazele de încercare pentru aparatele de utilizare, adică tocmai centralele și aragazele care ard gazul la capătul conductei.
Restul tabelului se strânge. Azotul coboară de la maximum 10% molare la maximum 5%, cu o toleranță de scurtă durată până la 7% și cu o listă de puncte de intrare unde se acceptă în continuare 10%. Dioxidul de carbon coboară de la 8% la 2,5%, cu toleranță până la 4% și cu patru puncte exceptate. Hidrogenul sulfurat coboară de la 6,8 la 5 miligrame pe metru cub. Oxigenul rămâne la 0,02% molare, dar primește pentru prima dată excepții în jurul instalațiilor de injecție a biometanului, 0,2% în sistemul de transport și 0,5% în distribuție.
Efectele pe care le produce
Ordinul se aplică de la data publicării, 9 septembrie 2026. Articolul VI spune doar că ordinul se publică în Monitorul Oficial, fără să prevadă o dată ulterioară, iar articolul 12 alineatul (3) din Legea nr. 24/2000 stabilește că actele normative ale autorităților administrative autonome intră în vigoare la data publicării dacă nu prevăd altfel. Termenul de trei zile de la publicare privește legile și ordonanțele, nu ordinele ANRE.
Pentru un client casnic, factura nu se schimbă în ziua publicării. Nu se schimbă contorul, nu se schimbă intervalul de citire și nu se schimbă modul de calcul: ordinul nu atinge niciunul dintre articolele care le reglementează. Ce se schimbă este intervalul în care are voie să se miște al doilea factor al înmulțirii. Puterea calorifică superioară folosită la facturare trebuie de acum să stea între 9,71 și 11,86 kWh pe metru cub. Între cele două capete ale benzii sunt 22,1% diferență de energie pentru același metru cub afișat de contor, așa că merită privită cifra de pe factură, nu doar volumul.
Pragul de jos urcă. Vechea limită de 7.840 kcal pe metru cub înseamnă 9,12 kWh, iar noua limită de 34,95 MJ înseamnă 9,71 kWh. Sunt 0,59 kWh în plus pe fiecare metru cub, adică o creștere de 6,5% a energiei minime pe care are dreptul să o primească un client pentru aceeași cantitate măsurată. Pragul nu se simte în lunile în care gazul este bun, fiindcă el nu spune cât primiți, ci cât nu aveți voie să primiți. Contează exact în lunile în care calitatea alunecă, iar cifra de pe factură scade fără ca nimic din contor să se schimbe.
Limita de hidrogen merge în sens invers, iar aici trebuie spus lucrurilor pe nume. Hidrogenul are, la același volum, în jur de o treime din energia metanului. Dacă 2% din gaz devine hidrogen în locul metanului, un metru cub duce cu aproximativ 0,5 MJ mai puțin, adică în jur de 1,4% din conținutul energetic obișnuit. Cum factura se face pe energie, nu pe volum, clientul nu pierde bani: va consuma un pic mai mulți metri cubi pentru aceeași căldură, dar va plăti aceiași kilowatt-oră. Cine plătește diferența este cel care are un aparat proiectat pentru un gaz anume, iar de aceea a fost adăugat standardul privind gazele de încercare.
Pentru producători, articolul III fixează termenul greu: 12 luni de la intrarea în vigoare, deci până pe 9 septembrie 2027, ca gazul introdus în conductele din amonte, în sistemul de transport sau în distribuție să respecte noile cerințe. Nu e o obligație de intenție, ci una de rezultat, cu măsuri tehnice pe instalațiile de producție, tratare, condiționare, comprimare sau predare.
Pentru firmele care au un proiect în lucru, articolul II este partea utilă. Proiectele tehnice făcute pe baza unui aviz tehnic de racordare emis înainte de 9 septembrie 2026 și aflate în proiectare, verificare, autorizare, execuție sau recepție se adaptează noilor cerințe. Adaptarea se face prin revizuirea documentației, fără aviz nou, dacă soluția tehnică rămâne aceeași. Dacă soluția sau parametrii tehnici se schimbă, operatorul de sistem din amonte actualizează avizul gratuit, la cererea beneficiarului. Punerea în funcțiune rămâne însă condiționată de dovada conformității cu noile cerințe.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Forma anterioară a anexei nr. 5 este cea rezultată din Ordinul ANRE nr. 80/2020, în vigoare din 21 mai 2020. Regulamentul a mai fost modificat după acea dată, ultima oară prin Ordinul ANRE nr. 64/2023, cu efect din 1 mai 2023, dar acele modificări au privit alte capitole. Comparația de mai jos este făcută cu forma consolidată dinaintea zilei de 9 septembrie 2026, nu cu textul din 2008.
Prima schimbare este metanul, și ea merge împotriva impresiei generale. Ordinul din 2020 urcase pragul de metan de la 70% la 85% molare, cu o listă de puncte de producție exceptate. Noua anexă scrie din nou minimum 70% molare, pentru toată lumea, fără listă de excepții. Pe hârtie, pragul de metan scade cu 15 puncte procentuale.
În practică nu scade atât, iar asta se vede numai adunând coloana. Dacă însumezi limitele maxime ale tuturor celorlalți componenți din tabel, 10% etan, 3,5% propan, 1,5% butan, 0,5% pentan, 0,1% hexan, 0,05% heptan, 0,05% hidrocarburi superioare, 5% azot, 2,5% dioxid de carbon, 0,02% oxigen și 2% hidrogen, obții 25,22%. Rămân 74,78% pentru metan, adică aproape cinci puncte peste pragul scris în tabel. Chiar și cu toleranțele extinse la azot și la dioxid de carbon, suma urcă la 28,72% și lasă metanului 71,28%. Pragul de 70% nu ajunge niciodată să fie limita care taie: el este depășit de aritmetica celorlalte rânduri.
A doua schimbare este energia. Vechea anexă avea o singură cifră, un minim de 7.840 kcal pe metru cub, exprimat într-o unitate ieșită de mult din uz. Noua anexă are un minim, un maxim și o toleranță de scurtă durată, exprimate în megajouli, plus un indice Wobbe și o densitate relativă care nu existau deloc.
A treia schimbare este aerul din gaz. Azotul se înjumătățește, dioxidul de carbon scade la mai puțin de o treime. Sunt componentele care nu ard, deci exact cele care fac ca un metru cub să valoreze mai puțină energie. Strângerea lor este partea de fond a acestui ordin, chiar dacă titlul nu o anunță.
A patra schimbare este punctul de rouă al apei, adică temperatura la care apa din gaz începe să se condenseze în conductă. Vechea formulare era una singură, maximum minus 15 grade Celsius la presiunea din punctul de predare. Noua formulare o desface în două, după presiunea de livrare: minus 8 grade la presiunea de 40 bara pentru livrările peste 24 bara și minus 15 grade la presiunea din conductă pentru livrările sub 24 bara.
Ce a dispărut merită și el spus. Vechea anexă avea două rânduri pe care noua nu le mai are: temperatura maximă admisă a gazelor naturale, 50 de grade Celsius, și mențiunea explicită a etilmercaptanului ca substanță de odorizare. Temperatura nu mai apare nicăieri în anexă. Mercaptanii apar, dar ca familie de substanțe, nu ca substanță anume, ceea ce lasă operatorului libertatea de a alege alt odorizant.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Puterea calorifică primește pentru prima dată un plafon și un indice Wobbe, deci gazul nu mai poate fi nici prea sărac, nici prea bogat pentru aparatele racordate la conductă.
- Pragul minim de energie urcă de la 9,12 la 9,71 kWh pe metru cub, cu 6,5%, în favoarea celui care plătește.
- Azotul și dioxidul de carbon, componentele care nu ard, se strâng la jumătate, respectiv la mai puțin de o treime din limitele vechi.
- Limita de hidrogen închide un gol de reglementare apărut odată cu Codul pentru hidrogen aprobat pe 28 august 2026: acum se știe cât hidrogen are voie să intre în rețeaua de gaz.
- Biometanul primește un regim propriu pentru oxigen, cu valori măsurate chiar în punctul de injecție și cu medie mobilă pe 24 de ore, ceea ce face aplicabile obligațiile de restricționare a injecției introduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2026.
- Firmele cu proiecte în derulare nu plătesc actualizarea avizului tehnic de racordare, chiar și atunci când soluția tehnică se schimbă.
Ce rămâne o problemă
- Toate cifrele sunt date „în condiții standard”, o expresie pe care regulamentul modificat nu o definește nicăieri. Regulamentul definește „condiții de bază” la 15 grade Celsius și 1,01325 bar, iar la articolul 8 alineatul (4) admite explicit trecerea la 0 grade Celsius. Diferența dintre cele două referințe este de 5,5% pe fiecare valoare volumică.
- Limita de sulf total este scrisă ca interval, 20 până la 50 mg pe metru cub, fără să se spună cine alege cifra din interval.
- Puterea calorifică este exprimată în anexă în megajouli, iar formula de facturare de la articolul 84 al aceluiași regulament o cere în kilowatt-oră. Conversia e simplă, dar o face fiecare pe cont propriu.
- Termenul de 12 luni pentru producători curge până pe 9 septembrie 2027, iar excepția pentru un punct de producție anume, Galbenu II, expiră cu 40 de zile mai devreme, pe 31 iulie 2027. Cele două termene se suprapun prost.
- Temperatura maximă admisă a gazului, 50 de grade, dispare din anexă fără nicio explicație în textul ordinului.
- Standardul de la care sunt luate cifrele, SR EN 16726, este adăugat în lista standardelor neobligatorii, deși valorile pe care le conține devin obligatorii prin anexa nr. 5.
Sfaturi utile
- Uitați-vă pe factura de gaz la rândul cu puterea calorifică superioară folosită la facturare. Articolul 105 din regulament obligă furnizorul să o treacă acolo, alături de consumul în metri cubi și de energia totală. Cifra trebuie să se încadreze de acum între 9,71 și 11,86 kWh pe metru cub.
- Dacă vreți să verificați între facturi, articolul 104 obligă operatorii de distribuție să publice zilnic pe site valorile puterii calorifice superioare pentru fiecare localitate din licența lor.
- Firmele care au un aviz tehnic de racordare emis înainte de 9 septembrie 2026 și un proiect neterminat ar trebui să ceară în scris operatorului din amonte o poziție pe articolul II: se încadrează sau nu proiectul, iar dacă se încadrează, actualizarea avizului este gratuită.
- Cine are aparate sensibile la calitatea arderii, motoare pe gaz, cogenerare, cuptoare industriale, ar trebui să urmărească indicele Wobbe, nu doar puterea calorifică. Wobbe este parametrul care spune dacă flacăra se comportă la fel la același reglaj al arzătorului.
- Producătorii de biometan ar trebui să își verifice analizorul de oxigen din punctul de injecție. Anexa cere media mobilă pe 24 de ore, deci o măsurare punctuală nu mai este suficientă ca dovadă.
- Urmăriți republicarea regulamentului. Articolul V o dispune, cu renumerotarea textelor, iar trimiterile la articolele actuale, inclusiv cele din contracte, vor trebui recitite după republicare.
Întrebări frecvente
Se schimbă ceva la cât plătesc eu pentru gaz?
Ce înseamnă puterea calorifică superioară de pe factură?
O să am hidrogen în centrala de acasă?
Dacă gazul are hidrogen, pierd bani?
Se schimbă contorul sau intervalul de citire?
De când se aplică și cine are timp de adaptare?
Ce se întâmplă dacă un producător nu respectă limitele?
Unde găsesc textul complet al noii anexe?
Erori și neconcordanțe în textul publicat
- Anexa, punctul 2, rândul „Sulf total”. Limita este scrisă „20 până la 50”, deci un interval, nu o cifră. Nimic din act nu spune cine alege valoarea din interval și după ce criteriu. Că este vorba de o singură limită se vede din nota 8 a aceleiași anexe, care vorbește despre „limita superioară” la singular și îi permite să crească pentru cel mult 48 de ore. Un gaz cu 45 mg de sulf total pe metru cub este, după textul publicat, deopotrivă conform și neconform.
- Anexa, punctul 3, rândul „Punctul de rouă al apei”. Prima liniuță se aplică „pentru presiuni de livrare mai mari de 24 bara”, a doua „pentru presiuni de livrare mai mici de 24 bara”. Presiunea de livrare de exact 24 bara nu intră în niciuna dintre ele, deci pentru ea anexa nu prevede nicio limită a punctului de rouă al apei. Formularea anterioară, care nu împărțea pe praguri de presiune, nu avea acest gol.
- Anexa, nota 7 litera b). Rândul „Mercaptani” din tabel impune un minimum de 8 mg pe metru cub, adică pragul de odorizare sub care gazul nu se mai simte la miros. Nota 7 litera b) înlocuiește această regulă, la punctele de interconectare transfrontaliere, cu „limitele maxime sunt de la 6 până la 8 mg/m3”, urmate de posibilitatea de a crește „până la o limită mai ridicată”. Nici capătul intervalului, nici limita mai ridicată nu sunt determinate de act, iar unul dintre capete, 6 mg, este sub pragul general.
Analiza redacției
Ordinul rezolvă o problemă reală și veche. Anexa de calitate a gazului nu mai fusese atinsă din 21 mai 2020, iar înainte de asta fusese scrisă pentru o rețea alimentată aproape exclusiv din producția internă, cu gaz care venea în conductă cu o compoziție previzibilă. Între timp România s-a interconectat, a primit biometan în sistem și a aprobat, cu șase zile înaintea acestui ordin, un Cod pentru hidrogen. Un tabel care nu conținea nici indice Wobbe, nici densitate relativă, nici un rând despre hidrogen nu mai putea susține niciuna dintre aceste realități. Alinierea la SR EN 16726 era pasul firesc, iar faptul că ANRE l-a făcut printr-un act scurt, cu o singură anexă înlocuită integral, este mai bine decât o serie de peticiri.
Miza economică se vede numai dacă aduni coloanele, și ea este alta decât cea din titlu. Metanul pare să scadă de la 85% la 70%, ceea ce ar fi o relaxare de 15 puncte. Nu este. Suma limitelor maxime ale tuturor celorlalți componenți dă 25,22%, deci metanul nu poate coborî sub 74,78%, iar cu toleranțele extinse la azot și dioxid de carbon, nu sub 71,28%. Pragul de 70% din tabel nu are efect propriu în nicio combinație admisă. Adevărata limită a fost mutată din rândul metanului în rândurile componentelor inerte și în limita de energie, ceea ce este o abordare mai bună tehnic, fiindcă ceea ce contează pentru arzător nu este cât metan are gazul, ci câtă energie și cum arde.
A doua observație care nu se vede citind actul de la cap la coadă privește relația dintre cele trei rânduri noi ale punctului 3. Indicele Wobbe este, prin definiție, puterea calorifică împărțită la rădăcina pătrată din densitatea relativă, iar cele trei intervale publicate nu sunt independente. La densitatea relativă maximă admisă, 0,70, indicele Wobbe minim de 45,70 cere o putere calorifică de cel puțin 38,24 MJ pe metru cub, adică 10,62 kWh, cu 3,29 MJ peste pragul de 34,95 scris în tabel. Invers, un gaz aflat exact la pragul de energie nu poate depăși o densitate relativă de 0,585, nu 0,70. Combinația „putere calorifică minimă și densitate maximă” dă un indice Wobbe de 41,77, sub limita inferioară, iar combinația „putere calorifică maximă și densitate minimă” dă 57,29, peste cea superioară. Nu este o eroare, așa funcționează orice specificație de gaz, dar înseamnă că cifrele din tabel nu pot fi citite pe rânduri separate, iar anexa nu spune asta nicăieri.
Punctul slab al actului este vocabularul, nu tehnica. Toate valorile sunt date „în condiții standard”, o expresie care nu apare nicăieri altundeva în regulamentul modificat. Regulamentul definește „condiții de bază”, la 15 grade Celsius și 1,01325 bar, și „condiții de referință”, iar articolul 8 alineatul (4) admite explicit trecerea la 0 grade Celsius. Între cele două referințe volumice există un raport de 1,0549, deci 5,5% pe fiecare valoare exprimată la metru cub. Un prag de 34,95 MJ înseamnă altceva la 15 grade decât la 0 grade. Nu este însă o eroare cu consecință juridică, fiindcă articolul 84 al aceluiași regulament fixează temperatura de combustie la 15 grade și standardul SR ISO 13443 din lista de referințe se numește chiar „Condiții de referință standard”, deci un cititor de bună-credință ajunge la un singur răspuns. Standardul european de la care sunt preluate cifrele folosește la rândul lui 15 grade Celsius, atât pentru ardere, cât și pentru volum. Rămâne totuși o neglijență care se repară cu trei cuvinte.
Un ultim amănunt, pentru cine compară cu originalul european. Capătul de sus al indicelui Wobbe, 54,00 MJ pe metru cub, și intervalul de densitate relativă, 0,555 la 0,70, sunt preluate ca atare din SR EN 16726. Capătul de jos nu este: standardul pornește de la 46,44, iar anexa românească scrie 45,70, cu 0,74 MJ mai jos. Diferența nu e mare, dar merge într-o singură direcție, spre acceptarea unui gaz mai sărac, și ar fi meritat o justificare în referatul de aprobare, fiindcă este singurul loc în care România se abate de la standardul pe care tocmai l-a adăugat în lista de referințe.
Ce ar trebui schimbat
- Definirea expresiei „condiții standard” în anexa nr. 1 a regulamentului. Un rând în lista de terminologie, care să trimită la condițiile de bază de la articolul 8 alineatul (2). Efect: cele nouă valori volumice din anexa nr. 5 devin verificabile fără interpretare, iar un litigiu între producător și operator nu se mai poate purta pe temperatura de referință.
- Închiderea limitei de sulf total la o cifră unică. Fie 20, fie 50, fie o regulă care spune cine stabilește valoarea și pentru ce puncte. Efect: analiza de laborator produce un verdict, nu o discuție.
- Acoperirea presiunii de livrare de exact 24 bara la punctul de rouă al apei. Este suficient ca una dintre cele două liniuțe să spună „mai mari sau egale”. Efect: dispare golul din care se poate susține că, la această presiune, nu se aplică nicio limită.
- Corelarea termenului din articolul III cu datele din notele anexei. Excepția pentru Galbenu II expiră pe 31 iulie 2027, iar termenul general de conformare pe 9 septembrie 2027. Efect: producătorul de la Galbenu II știe dacă cele 40 de zile dintre cele două date sunt sau nu acoperite de perioada de grație.
- Exprimarea puterii calorifice și în kilowatt-oră pe metru cub, alături de megajouli. Formula de facturare din articolul 84 al aceluiași regulament cere kilowatt-ora, iar facturile o folosesc. Efect: clientul poate compara direct cifra de pe factură cu limita din anexă, fără conversie.
- Actualizarea articolului 129 din regulament la republicarea dispusă de articolul V. Articolul sancționează nerespectarea regulamentului „conform Legii gazelor nr. 351/2004”, lege abrogată prin articolul 200 alineatul (2) litera a) din Legea nr. 123/2012. Efect: noile cerințe de calitate capătă un temei sancționator care există, iar republicarea nu duce mai departe o trimitere moartă de 14 ani.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 765 din 9 septembrie 2026 16 pagini PDF, 115 KB actul începe la pagina 13
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
ORDIN pentru modificarea și completarea Regulamentului de măsurare a cantităților de gaze naturale tranzacționate în România, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 62/2008
EMITENT: Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei
Publicat în: M. Of. nr. 765 din 9 septembrie 2026
Având în vedere prevederile:
— art. 99 lit. e), k) și l), art. 1021 alin. (21) și (22) și ale art. 130 alin. (1) lit. d1), k), m) și q) și alin. (5) lit. a) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completărilor ulterioare;
— art. 10 alin. (1) lit. g) și q) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c) și alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările și completările ulterioare,
președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.
Art. I. — Regulamentul de măsurare a cantităților de gaze naturale tranzacționate în România, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 62/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 1 iulie 2008, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La anexa nr. 2 „Documente de referință”, în Lista standardelor neobligatorii, după standardul SR 13251 — Vocabular internațional de termeni fundamentali și generali în metrologie se introduc două noi standarde, cu următorul cuprins:
„SR EN 16726 — Infrastructura pentru gaze. Calitatea gazului — Grupa H
SR EN 437 Gaze de încercare. Presiuni de încercare. Categorii de aparate”.
2. Anexa nr. 5 se modifică și se înlocuiește cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. II. — (1) Proiectele tehnice aferente instalațiilor și/sau obiectivelor din sectorul gazelor naturale elaborate în baza avizelor tehnice de racordare (ATR) emise anterior intrării în vigoare a prezentului ordin și care, la data intrării în vigoare a acestuia, se află în faza de proiectare, verificare, autorizare, execuție sau recepție, respectiv cele care până la această dată nu au fost puse în funcțiune se adaptează prevederilor noilor cerințe minime de calitate a gazelor naturale.
(2) Adaptarea prevăzută la alin. (1) se realizează prin revizuirea documentației tehnice, cu respectarea dispozițiilor legale aplicabile și fără a fi necesară emiterea unui nou ATR, în situația în care modificările nu afectează soluția tehnică de racordare din ATR.
(3) În situația în care adaptarea noilor cerințe minime de calitate a gazelor naturale determină modificarea soluției tehnice de racordare sau a parametrilor tehnici care au stat la baza emiterii ATR, operatorul de sistem din amonte actualizează gratuit ATR-ul, la solicitarea beneficiarului.
(4) Punerea în funcțiune a instalațiilor și/sau obiectivelor din sectorul gazelor naturale prevăzute la alin. (1) este permisă numai după demonstrarea conformității acestora cu cerințele minime de calitate a gazelor naturale prevăzute în prezentul ordin.
Art. III. — Operatorii economici care exploatează instalațiile existente din perimetrele de producție au obligația de a asigura, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, că gazele naturale introduse în amonte, respectiv în conductele de alimentare din amonte, în sistemul de transport sau în sistemele de distribuție al/a gazelor naturale respectă cerințele minime de calitate prevăzute în prezentul ordin, prin implementarea măsurilor tehnice necesare asupra instalațiilor de producție, tratare, condiționare, comprimare sau predare a gazelor naturale.
Art. IV. — Producătorii de gaze naturale sau de biometan, operatorii economici titulari ai licențelor de operare a sistemelor de transport/distribuție/înmagazinare subterană sau a instalației de producere/stocare a biometanului, operatorii economici titulari ai licenței de furnizare de gaze naturale sau biometan, proprietarii sistemelor/mijloacelor de măsurare a gazelor naturale, precum și ceilalți participanți la piața gazelor naturale duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar entitățile organizatorice din cadrul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor acestuia.
Art. V. — Regulamentul de măsurare a cantităților de gaze naturale tranzacționate în România, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 62/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 1 iulie 2008, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezentul ordin, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.
Art. VI. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei,
George-Sergiu Niculescu
București, 3 septembrie 2026.
Nr. 57.
ANEXĂ (Anexa nr. 5 la regulament)
CERINȚE MINIME DE CALITATE A GAZELOR NATURALE
1. Compoziția chimică a gazelor naturale
| Denumirea și formula chimică a componenților | Conținut în fracții/procente molare |
|---|---|
| Metan (C1) | minimum 70% mol |
| Etan (C2)1) | maximum 10% mol |
| Propan (C3)1) | maximum 3,5% mol |
| Butan (C4)1) | maximum 1,5% mol |
| Pentan (C5)1) | maximum 0,5% mol |
| Hexan (C6)1) | maximum 0,1% mol |
| Heptan (C7)1) | maximum 0,05% mol |
| Octani și hidrocarburi superioare (C8+)1) | maximum 0,05% mol |
| Azot (N2)2) 3) | maximum 5% mol (până la 7% mol) |
| Dioxid de carbon (CO2)4) 3) | maximum 2,5% mol (până la 4% mol) |
| Oxigen5) | maximum 0,02% mol |
| Hidrogen | maximum 2% mol |
2. Compușii cu sulf
| Compușii cu sulf | Conținut în (mg/m3) în condiții standard |
|---|---|
| Hidrogen sulfurat H2S (sub formă de sulf)6) | maximum 5 (până la 6,5) |
| Mercaptani7) | minimum 8 |
| Sulf total8) | 20 până la 50 (maximum 100 pe perioadă scurtă) |
3. Proprietăți ale gazelor naturale
| Puterea calorifică superioară9) | Limită | Conținut în (MJ/m3) în condiții standard |
| minimum | 34,95 | |
| maximum | 42,68 (până la 45,28) | |
| Indicele Wobbe | Limită | Conținut în (MJ/m3) în condiții standard |
| minimum | 45,70 | |
| maximum | 54,00 | |
| Densitatea relativă10) | 0,555÷0,70 (adimensional) | |
| Punctul de rouă al apei11) | • maximum –8 °C la presiunea gazelor naturale de 40 bara, pentru presiuni de livrare mai mari de 24 bara*; • maximum –15 °C la presiunea gazelor naturale din conductă, pentru presiuni de livrare mai mici de 24 bara*; |
|
| Punct de rouă al hidrocarburilor12) | 0 °C la presiunea gazelor naturale de până la 70 bara* | |
4. În cazul în care gaz-cromatograful nu măsoară individual componentele C6, C7 și C8+, se aplică limita de 0,2% pentru C6+. Limita de 0,2% a componentelor C6+ poate fi depășită pentru o perioadă scurtă stabilită de comun acord de operatorii de sistem adiacenți, cu condiția respectării limitelor aferente densității relative, indicelui Wobbe și punctului de rouă al hidrocarburilor.
5. Pe lângă limitele specificate mai sus, gazele naturale furnizate nu trebuie să conțină alți constituenți și/sau impurități (inclusiv particule solide și lichide) în măsura în care nu pot fi transportate și introduse în SD (fără ajustarea calității sau tratarea gazelor naturale).
Pentru gazele naturale predate în SD conținutul de impurități mecanice nu trebuie să depășească 0,05 g/m3.
NOTE:
* Bara — unitatea de măsură aferentă presiunii absolute — Pabsolută; Pabsolută = Prelativă + Patmosferică; Prelativă este presiunea măsurată de manometru.
1) a) Intervalele pentru componentele C2÷C8 + pot fi depășite la intervale mai mari pentru perioade scurte stabilite de comun acord între operatorii de sistem adiacenți, cu condiția respectării limitelor aferente densității relative și indicelui Wobbe.
b) Cu excepția punctelor de predare-preluare comercială unde se predau gazele naturale către clienții finali racordați direct în conducta de alimentare din amonte (CA).
2) Cu excepția conținutului de N2 în % molare de maximum 10 pentru compoziția gazelor naturale de la:
a) PM0009 Beia; PM0140 Alămor;
b) punctele fizice de ieșire din sistemul de transport al gazelor naturale (ST), prin care sunt vehiculate și gaze naturale provenite din punctele prevăzute la lit. a);
c) punctele de predare-preluare comercială unde se predau gazele naturale către sistemul de distribuție a gazelor naturale (SD) racordate la CA sau către clienții finali racordați direct în CA.
3) Limita superioară a componenților principali (CO2 sau N2) poate fi depășită pentru o perioadă scurtă de maximum 7 zile, perioadă stabilită de comun acord între operatorii de sistem adiacenți, cu condiția respectării limitelor aferente densității relative și indicelui Wobbe.
4) Cu excepția conținutului de CO2 în % molare de maximum 8 pentru compoziția gazelor naturale de la:
a) PM0083 Abrămuț; PM0079 Cărani; PM0296 Mamu; PM0295 Burcioaia;
b) punctele fizice de ieșire din ST, prin care sunt vehiculate și gaze naturale provenite din punctele prevăzute la lit. a);
c) punctele de predare-preluare comercială unde se predau gazele naturale către SD racordate la CA sau către clienții finali racordați direct în CA.
5) Cu excepția conținutului de oxigen în % molare de maximum:
a) 0,2% mol în apropierea instalațiilor de injecție a biometanului în ST. Aproape de instalațiile industriale sensibile și depozitele subterane, limitele concentrației de oxigen pot fi reduse și mai mult la 0,02 sau 0,001;
b) 0,5% mol în aproprierea instalațiilor de injecție a biometanului în SD.
Pentru situațiile prevăzute la lit. a) și b) conținutul de oxigen se măsoară în punctul de injecție al biometanului în ST sau SD, după caz. Toate limitele sunt specificate ca medie mobilă pe 24 de ore, dacă este disponibil un analizor de oxigen online. Media mobilă pe 24 de ore este o metodă statistică utilizată pentru a netezi fluctuațiile rapide dintr-un set de date și pentru a identifica o tendință clară pe parcursul unei zile. Ea calculează valoarea medie a conținutului de oxigen în % molare, folosind doar ultimele 24 de ore, actualizându-se continuu în timp real pe măsură ce trece fiecare oră.
6) Limita maximă a hidrogenului sulfurat de 5 mg/m3 poate fi depășită accidental până la 6,5 mg/m3, pentru perioade scurte stabilite de comun acord între operatorii de sistem adiacenți.
7) a) Cu excepția gazelor naturale solicitate a fi comercializate la cererea clientului final, unde gradul de odorizare se stabilește de comun acord între părțile implicate, ținându-se cont de tipologia instalației de odorizare din ST care deservește respectivul loc de consum și care permite sau nu permite modificarea/reducerea concentrației de mercaptani.
b) Cu excepția punctelor de interconectare transfrontaliere, unde limitele maxime sunt de la 6 până la 8 mg/m3 în condiții standard. Limita superioară de mercaptani poate crește până la o limită mai ridicată pentru o perioadă scurtă de maximum 48 de ore, cu excepția cazului în care operatorii de sistem adiacenți convin asupra altor condiții.
8) Cu excepția conținutului de sulf total în punctele de interconectare transfrontaliere, unde limita superioară poate crește până la o limită mai ridicată pentru o perioadă scurtă de maximum 48 de ore, cu excepția cazului în care operatorii de sistem adiacenți convin asupra altor condiții.
9) a) Limita maximă a puterii calorifice superioare poate fi depășită pentru perioade scurte stabilite de comun acord între operatorii de sistem adiacenți.
b) Cu excepția punctelor de predare-preluare comercială unde se predau gazele naturale către clienții finali racordați direct în CA.
10) Cu excepția gazelor naturale din PM0079 Cărani, unde valoarea maximă a densității relative este de 0,72.
11) a) Cu excepția livrărilor de gaze naturale către SD racordate la CA sau către clienții finali racordați direct în CA.
b) Cu excepția punctelor fizice de intrare în ST: PM0282 Herepea, PM0010 Bunești, PM0026 Urziceni Nord, PM 0123 Cucerdea și PM 0162 Sâncel Blaj, unde temperatura punctului de rouă al apei este de –8 °C la presiunea de livrare pe perioada verii, respectiv intervalul cuprins între 1 iunie și 30 septembrie a anului curent.
c) Cu excepția punctelor fizice de ieșire din ST, prin care sunt vehiculate gaze naturale provenite din punctele fizice prevăzute la lit. b).
d) În cazul în care nu pot fi asigurate valorile conforme ale punctului de rouă al apei, producătorul de gaze naturale este obligat, la solicitarea scrisă a operatorului de transport și de sistem al gazelor naturale (OTS), pentru PM0026 Urziceni Nord, să diminueze producția de gaze naturale, pentru o perioadă stabilită de comun acord, sau să sisteze livrarea gazelor naturale, după caz.
12) a) Cu excepția livrărilor de gaze naturale către SD racordate la CA sau către clienții finali racordați direct în CA.
b) Până la 31 iulie 2027 se aplică excepția pentru gazele naturale provenite de la PM0299 Galbenu II.
c) În cazul în care, după data de 31 iulie 2027, nu pot fi asigurate valorile conforme ale punctului de rouă al hidrocarburilor, producătorul de gaze naturale este obligat, la solicitarea scrisă a OTS, pentru PM0299 Galbenu II, să diminueze producția de gaze naturale, pentru o perioadă stabilită de comun acord, sau să sisteze livrarea gazelor naturale, după caz.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.