Pe scurt

  • Banca Națională a României plătește 0,24% pe an pentru euro pe care băncile sunt obligate să îi țină blocați în conturile ei. Sunt rezervele minime obligatorii, adică partea din banii atrași de la clienți pe care fiecare bancă trebuie să o lase la banca centrală și nu are voie să o dea cu împrumut. Pentru banii atrași în valută, cota e de 5%, iar rezerva se ține în euro, indiferent de moneda în care au fost atrași. Vizate direct sunt toate băncile din România, atât cele cu sediul aici, cât și sucursalele băncilor din alte state.
  • E a patra majorare consecutivă. Rata a urcat de la 0,17% pe an pentru perioada 24 mai-23 iunie 2026 la 0,21% pentru 24 iunie-23 iulie, apoi la 0,22% pentru 24 iulie-23 august și acum la 0,24%. În patru luni s-a adăugat 0,07 puncte procentuale, adică o creștere de 41% față de punctul de plecare. Rata pentru rezervele în lei a rămas la 0,90% pe an, nivel neschimbat din 24 iulie 2026.
  • Circulara apare pe 17 septembrie 2026 pentru o perioadă care a început pe 24 august. Nu e o scăpare de calendar. Rata se calculează din datele pe care băncile le raportează abia după începerea perioadei, deci nu are cum să fie anunțată dinainte. Nimeni nu trebuie să facă nimic altfel din cauza ei: se schimbă doar suma pe care banca centrală o virează la final, pe 25 septembrie 2026.
Act: Circulara Băncii Naționale a României nr. 25 din 15 septembrie 2026 privind rata dobânzii plătite la rezervele minime obligatorii constituite în euro începând cu perioada de aplicare 24 august-23 septembrie 2026
Publicat: M. Of. nr. 790 din 17 septembrie 2026
Intră în vigoare: 17 septembrie 2026, data publicării, dar rata se aplică perioadei 24 august-23 septembrie 2026

Pentru euro pe care băncile din România sunt obligate să îi țină blocați la Banca Națională, dobânda a urcat la 0,24% pe an. E un act de un singur rând, publicat pe ultima pagină a Monitorului Oficial nr. 790 din 17 septembrie 2026, și e greu de găsit un randament mai mic prin preajmă: la obligațiunile în euro pe care Ministerul Finanțelor le-a vândut în august, cuponul era de 3,90% pe an, de peste șaisprezece ori mai mare. Diferența nu e o anomalie, ci chiar mecanismul: banii aceia nu stau la banca centrală ca să producă, ci ca să nu circule.

Rezervele minime obligatorii sunt cea mai veche și cea mai simplă dintre uneltele unei bănci centrale. Fiecare bancă adună depozite de la clienți, iar din ele o parte, stabilită procentual, rămâne imobilizată într-un cont la banca centrală. Restul poate fi dat cu împrumut. În România, cota e de 8% pentru banii atrași în lei și de 5% pentru cei atrași în valută, niveluri fixate prin Circularele Băncii Naționale a României nr. 60 și nr. 61 din 11 decembrie 2024 și neschimbate de la perioada de aplicare 24 ianuarie-23 februarie 2025 încoace. Despre componenta în lei a mecanismului, banca centrală spune că are trei funcții principale: ține în frâu oscilațiile dobânzilor de pe piața dintre bănci, dă un instrument de control monetar și ajută la gestionarea lichidității. Componenta în valută a avut, în anii de dinaintea crizei financiare, și un rost în plus, acela de a tempera expansiunea creditului în valută.

Banii ținuți astfel nu sunt confiscați și nici lăsați să lâncezească gratis. Art. 8 alin. (3) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României îi impune băncii centrale să bonifice o dobândă, iar nivelul minim al acestei dobânzi nu e ales liber: legea îl leagă de rata medie pe care băncile însele o plătesc clienților la depunerile la vedere, adică la banii ținuți în conturi curente, de unde se poate retrage oricând. Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 5/2024 privind regimul rezervelor minime obligatorii detaliază la art. 9 cum se calculează acea medie: separat pentru lei și pentru euro, ca medie ponderată, pe baza soldurilor și a dobânzilor raportate de bănci pentru ziua lucrătoare de dinaintea începerii perioadei, cu trei zecimale și rotunjire la a doua.

De aici vine și explicația pentru care rata la euro diferă atât de mult de cea la lei. Ea nu e o decizie de politică monetară, ci oglinda a ceea ce plătesc băncile pe piața românească pentru o anumită monedă. Cine își ține euro în cont curent primește aproape nimic pe ei, iar media ponderată a acelor dobânzi tocmai asta arată. Pentru lei, unde concurența pentru depozite e mai aprigă, media e de aproape patru ori mai mare, 0,90% pe an. Prin comparație, rata dobânzii de politică monetară a Băncii Naționale, cea care se anunță în comunicate și ajunge în știri, e de 6,50% pe an din 8 august 2024, de circa douăzeci și șapte de ori mai mare decât rata din circulară.

„Perioada de aplicare”, expresia care dă titlul circularei, e definită la art. 8 din același regulament: intervalul dintre data de 24 a unei luni și data de 23 a lunii următoare. Nu e o lună calendaristică, iar asta contează, fiindcă dobânda se calculează pe zile efective. Perioada 24 august-23 septembrie 2026 are 31 de zile.

Efectele pe care le produce

Actul nu cere nimănui să facă ceva. Nu impune un termen, nu prevede o sancțiune și nu schimbă nicio obligație de raportare. Singurul lucru care se modifică e cuantumul unei plăți pe care banca centrală o face către bănci.

Cât înseamnă, concret, se poate calcula exact, fiindcă formula e scrisă în regulament, la art. 9 alin. (8): media zilnică a rezervei, înmulțită cu numărul de zile din perioadă și cu rata, împărțită la 36.000. La 1 milion de euro ținuți ca rezervă, cele 31 de zile ale perioadei aduc 206,67 euro. La rata anterioară, de 0,22%, aduceau 189,44 euro. Diferența e de 17,22 euro la fiecare milion.

Pentru o bancă ipotetică, cu 100 de milioane de euro în depozite care intră în baza de calcul, rezerva obligatorie e de 5 milioane, iar dobânda pentru perioada aceasta se ridică la 1.033,33 euro, față de 947,22 euro la rata veche. Un plus de 86,11 euro pe lună. Cât înseamnă la nivelul întregului sistem bancar nu se poate spune din act: circulara nu conține nicio sumă, iar soldul rezervelor în euro nu apare nicăieri în ea.

Trei amănunte din regulament schimbă imaginea mai mult decât cifra însăși. Primul: se remunerează strict rezerva obligatorie, nu și ce ține banca peste ea. Art. 9 alin. (3) spune limpede că deținerile care depășesc nivelul obligatoriu nu primesc nimic, deci nicio bancă nu are motiv să lase în plus la banca centrală. Al doilea: rezerva pentru banii atrași în valută se ține în euro, chiar dacă banca a atras dolari, lire sau alte monede, iar costul schimbului valutar și riscul de curs le suportă integral banca, potrivit art. 3 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din regulament. Banca ce a atras dolari plătește, așadar, ca să își cumpere euro pe care apoi îi ține blocați la 0,24% pe an. Al treilea: plata se face în a doua zi lucrătoare de după sfârșitul perioadei de aplicare. Cum 23 septembrie 2026 cade într-o miercuri, banii ajung la bănci vineri, 25 septembrie 2026.

Mai e o subtilitate care trece neobservată. Convenția de calcul e „număr de zile calendaristice din perioadă, împărțit la 360”, iar anul are 365 de zile. Adunate pe douăsprezece perioade consecutive, cele 365 de zile se împart tot la 360, deci o rată anunțată ca 0,24% pe an produce, pe un an întreg, 0,2433%. Diferența e neglijabilă în valoare absolută, dar arată că cifra din circulară e o rată convențională, nu un randament efectiv.

Pentru cel care are bani la bancă, efectul e indirect și, sincer vorbind, foarte mic. Ordinea cauzelor e chiar inversă față de cum pare: nu dobânda de la banca centrală trage în sus dobânda din conturile curente, ci media dobânzilor din conturile curente stabilește podeaua celei de la banca centrală. Circulara nu e o pârghie, e un termometru. Iar indicația lui a urcat patru luni la rând, ceea ce spune că băncile din România au început să plătească ceva mai mult pentru euro ținuți la vedere, semn de concurență pentru finanțarea în valută. Pe cel care se împrumută în euro actul nu îl atinge în niciun fel: costul rezervei pentru bancă rămâne un cost, iar el se regăsea deja în marja practicată.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Până la 24 august 2026 rata era de 0,22% pe an, fixată prin Circulara Băncii Naționale a României nr. 23 din 11 august 2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 679 din 17 august 2026. Noua rată e mai mare cu 0,02 puncte procentuale, ceea ce înseamnă un plus de 9% în termeni relativi.

Privită pe patru perioade, mișcarea e constant ascendentă. Pentru 24 mai-23 iunie 2026, Circulara nr. 16/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 508 din 22 iunie 2026, a stabilit 0,17% pe an. Pentru 24 iunie-23 iulie, Circulara nr. 19/2026, din Monitorul Oficial nr. 576 din 14 iulie 2026, a urcat-o la 0,21%. Au urmat 0,22% și, acum, 0,24%. Cumulat, 0,07 puncte procentuale în patru luni, ceea ce înseamnă că o bancă primește acum cu 41% mai mult decât în mai pentru aceeași sumă ținută blocată.

Un al doilea lucru s-a schimbat față de luna trecută, deși nu se vede în act: numărul circularelor. Pe 17 august 2026, aceeași ediție a Monitorului Oficial conținea două circulare ale Băncii Naționale pe această materie, nr. 22 pentru lei și nr. 23 pentru euro. Ediția din 17 septembrie 2026 conține doar una. Motivul e la art. 9 alin. (2) din regulament, care cere circulară numai la modificarea ratei. Rata pentru rezervele în lei a rămas la 0,90% pe an, nivelul intrat în vigoare la 24 iulie 2026, deci nu a avut ce să fie publicat.

Ce nu s-a schimbat e tot restul mecanismului. Cotele rezervelor rămân la 8% pentru banii atrași în lei și 5% pentru cei atrași în valută, nemișcate de la perioada de aplicare 24 ianuarie-23 februarie 2025. Rămâne la zero cota pentru depozitele cu scadență inițială mai mare de doi ani, pentru titlurile de datorie emise pe termen mai lung de doi ani și pentru împrumuturile din operațiuni repo, adică exact categoriile de bani despre care banca centrală consideră că nu pleacă la primul semn de neliniște. Rămân neatinse și dobânzile penalizatoare pentru banca ce nu își constituie rezerva: 9,5% pe an, iar la abatere repetată 12,5% pe an.

Ordinea de mărime a acestor cifre merită privită împreună. Pentru rezerva ținută corect, banca primește 0,24% pe an; pentru cea pe care nu o constituie plătește 9,5% pe an, de aproape patruzeci de ori mai mult. Rezerva minimă obligatorie nu e un depozit, e o obligație.

Din aceleași raportări periodice trimise Băncii Naționale se scot și cifrele care decid cât capital imobilizează o bancă pentru riscul operațional. Un regulament european aplicabil din 23 septembrie 2026 arată, rând cu rând, de unde se ia fiecare componentă a indicatorului de activitate: 51 de corelări și 105 celule de raportare.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Banii blocați aduc totuși ceva. În zona euro, unde rezerva minimă e de 1% din pasivele eligibile, Banca Centrală Europeană nu mai plătește nicio dobândă pe ea din iulie 2023. Sistemul românesc cere de cinci ori mai mult, dar remunerează.
  • Nivelul nu e la latitudinea băncii centrale. Art. 8 alin. (3) din Legea nr. 312/2004 îi fixează o podea legată de o mărime observabilă, media dobânzilor pe care băncile le plătesc clienților la vedere, deci rata nu poate fi coborâtă oricât.
  • Actualizarea e lunară, nu ocazională. Rata urmărește piața la fiecare perioadă de aplicare, în loc să rămână blocată ani la rând la un nivel care nu mai corespunde realității.
  • Actul nu creează nicio obligație nouă, niciun termen și nicio raportare suplimentară. Băncile nu au de adaptat proceduri, iar clienții nu au de semnat nimic.
  • Mecanismul e deja croit pe tiparul european. Regulamentul nr. 5/2024, în vigoare din 1 ianuarie 2025, a fost adoptat tocmai ca să apropie regimul rezervelor de cel al Eurosistemului și să facă mai lină trecerea de la adoptarea euro.

Ce rămâne o problemă

  • Circulara nu arată cifra din care rezultă rata. Legea cere „cel puțin” media dobânzilor la depunerile la vedere, dar nici media, nici vreo marjă adăugată peste ea nu se publică. Din act nu se poate verifica dacă minimul legal a fost respectat.
  • Actul nu spune ce rată înlocuiește. Nu există nicio trimitere la Circulara nr. 23/2026, cea care fixase 0,22% pe an, deci din text nu se vede nici că e vorba de o creștere, nici cu cât.
  • Nu există niciun rând de motivare. Circulara e un dispozitiv gol de explicații, deși e singura formă în care publicul află despre această mișcare lunară.
  • Publicarea vine mereu după ce perioada a început, între 20 și 29 de zile la cele patru circulare pe euro din 2026 verificate aici. Nicio bancă nu știe, în ziua în care începe să constituie rezerva, cu ce rată va fi remunerată.
  • Rata rămâne mult sub costul banilor pe piața euro. Dobânda cu care Banca Centrală Europeană remunerează depozitele de o zi ale băncilor din zona euro e de 2,50% pe an de la 16 septembrie 2026, de peste zece ori mai mare.

Sfaturi utile

  1. Dacă lucrezi la trezoreria unei bănci sau a unei sucursale de bancă străină din România, reține că rata se aplică perioadei 24 august-23 septembrie 2026, iar plata intră pe 25 septembrie 2026, a doua zi lucrătoare de după închiderea perioadei.
  2. Nu confunda rata aceasta cu dobânda de politică monetară. Cea de politică monetară e 6,50% pe an și privește operațiunile prin care banca centrală dă sau atrage lichiditate. Cea din circulară privește exclusiv banii imobilizați ca rezervă și e de circa douăzeci și șapte de ori mai mică.
  3. Dacă vrei să știi cât primești efectiv, folosește formula din art. 9 alin. (8) al Regulamentului nr. 5/2024, nu o simplă împărțire la douăsprezece. Numărătorul e numărul real de zile din perioadă, iar numitorul e 360, nu 365.
  4. Nu ține la banca centrală mai mult decât nivelul obligatoriu. Art. 9 alin. (3) prevede că surplusul nu se remunerează deloc, deci fiecare euro peste prag stă acolo pe gratis.
  5. Dacă instituția atrage depozite în dolari sau în alte monede străine, calculează separat costul conversiei. Regulamentul cere ca rezerva pentru toți banii atrași în valută să se constituie în euro, iar cheltuiala și riscul de curs rămân în sarcina băncii.
  6. Pentru cine urmărește seria, circularele apar de regulă în a doua jumătate a lunii, la trei sau patru săptămâni după începerea perioadei de aplicare, și pot fi citite în Monitorul Oficial sau în indexul de reglementări al băncii centrale.

Întrebări frecvente

Ce sunt, pe înțelesul tuturor, rezervele minime obligatorii?
Sunt banii pe care fiecare bancă e obligată să îi lase la banca centrală, ca procent din depozitele pe care le-a atras de la clienți. Nu pot fi dați cu împrumut și nu pot fi investiți. Regula există ca banca centrală să poată influența cantitatea de bani din economie, să stabilizeze dobânzile de pe piața dintre bănci și să aibă o pârghie asupra lichidității. În România cota e de 8% pentru banii atrași în lei și de 5% pentru cei atrași în valută.
De ce plătește banca centrală dobândă pentru banii pe care îi ține blocați?
Pentru că așa îi cere legea. Art. 8 alin. (3) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României prevede că la rezervele minime obligatorii banca centrală bonifică dobânzi cel puțin la nivelul ratei medii pe care băncile o practică la depunerile la vedere. Fără această regulă, rezerva ar fi o imobilizare pur și simplu gratuită pentru bancă.
De ce e rata la euro atât de diferită de cea la lei?
Fiindcă amândouă sunt legate de ce plătesc băncile clienților lor în moneda respectivă, nu de o decizie separată. Banca centrală calculează lunar, distinct pentru lei și pentru euro, media ponderată a dobânzilor la conturile curente ale clienților. Conturile curente în euro sunt remunerate în România aproape de zero, cele în lei ceva mai bine, de unde 0,24% pe an față de 0,90% pe an.
Cum se poate publica pe 17 septembrie o rată care se aplică din 24 august?
Pentru că actul nu impune nicio conduită care ar trebui respectată în acel interval, ci doar stabilește cât plătește banca centrală la final. Rata se determină din datele pe care băncile le raportează în primele trei zile lucrătoare după începerea perioadei, deci nu poate fi cunoscută dinainte. Circulara însăși intră în vigoare la data publicării, 17 septembrie 2026, cu opt zile înainte de data la care se face plata.
Ce se întâmplă dacă o bancă nu își constituie rezerva?
Plătește o dobândă penalizatoare, calculată după aceeași convenție de zile, dar la 9,5% pe an, atât pentru rezervele în lei, cât și pentru cele în euro. Dacă abaterea se repetă, rata urcă la 12,5% pe an. Diferența față de cei 0,24% pe an încasați pe rezerva constituită corect arată că mecanismul nu e gândit ca plasament, ci ca obligație.
Cum e în zona euro?
Rezerva minimă cerută băncilor din zona euro e de 1% din anumite categorii de pasive, de cinci ori mai mică decât cota românească pentru valută. În schimb, din iulie 2023 Banca Centrală Europeană nu mai plătește nicio dobândă pe ea. Regulamentul românesc din 2024 a fost scris tocmai pentru a apropia cele două regimuri și a face tranziția mai simplă la momentul adoptării euro.
Mă afectează în vreun fel dacă am economii în euro la bancă?
Direct, nu. Legătura merge în sens invers față de cum pare: dobânda din circulară e derivată din media dobânzilor pe care băncile le plătesc deja clienților la conturile curente, nu invers. Faptul că rata a urcat de patru ori la rând arată însă că băncile au început să ofere ceva mai mult pentru euro ținuți la vedere, ceea ce merită verificat la propria bancă.

Analiza redacției

Actul e cât se poate de curat: un rând de dispozitiv, trei temeiuri legale care spun exact ce li se atribuie și o cifră. Nu are contradicții, nu are termene imposibile și nu lasă nicio îndoială asupra celui vizat. Problema pe care o rezolvă e reală, chiar dacă modestă, iar mecanismul din spate e bine construit. Ce merită discutat nu e ce scrie în el, ci ce nu scrie și ce se vede doar punând mai multe circulare una lângă alta.

Prima observație vine din calendar, și răstoarnă impresia inițială. Toate cele patru circulare pe rezervele în euro publicate în 2026 și verificate pentru acest articol apar după ce perioada de aplicare a început deja: cea pentru 24 mai-23 iunie a fost publicată pe 22 iunie, la 29 de zile după start și cu o zi înainte de final; cea pentru 24 iunie-23 iulie pe 14 iulie, la 20 de zile; cea pentru 24 iulie-23 august pe 17 august și cea de acum pe 17 septembrie, ambele la 24 de zile. Tiparul nu e neglijență, e consecința directă a modului de calcul: art. 9 alin. (5) din Regulamentul nr. 5/2024 leagă rata de datele din ziua lucrătoare dinaintea începerii perioadei, iar art. 9 alin. (4) dă băncilor trei zile lucrătoare după start ca să le raporteze. Dovada că întârzierea e o alegere, nu o scăpare, stă în celălalt tip de circulară pe aceeași materie. Pentru cotele rezervei, art. 6 alin. (2) din regulament cere comunicarea cu cel puțin 10 zile înainte de începerea perioadei, fiindcă acolo se schimbă comportamentul băncilor. Circularele nr. 60 și nr. 61 din 11 decembrie 2024, cele care au fixat cotele de 5% și 8%, au fost publicate pe 19 decembrie 2024 pentru o perioadă care începea la 24 ianuarie 2025, deci cu 36 de zile în avans, de peste trei ori mai mult decât minimul cerut. Același emitent, aceeași materie, calendare opuse, și motivul e scris în regulament.

A doua observație privește ce se pierde din drum. Legea spune „cel puțin” media dobânzilor la depunerile la vedere, ceea ce înseamnă că banca centrală are libertatea de a plăti mai mult. Nici circulara, nici vreun alt document publicat odată cu ea nu arată care a fost media calculată pentru perioada 24 august-23 septembrie 2026. Un cititor care vrea să verifice dacă minimul legal a fost respectat nu are cum. Faptul că valorile se mișcă lunar cu una sau două sutimi de punct, exact cum se mișcă o medie ponderată recalculată, e compatibil cu ideea că rata e preluată direct, dar compatibil nu înseamnă demonstrat. O singură propoziție în plus în act ar închide subiectul.

A treia iese din compararea unor cifre care nu apar niciodată în același loc. O bancă primește 0,24% pe an pentru rezerva constituită corect și plătește 9,5% pe an pentru cea neconstituită, un raport de aproape patruzeci la unu. Pe rezervele în lei ia 0,90% pe an, în timp ce dobânda de politică monetară a aceleiași bănci centrale e de 6,50%. Mecanismul e, prin construcție, un transfer dinspre bănci către banca centrală, iar mărimea lui nu se citește din niciunul dintre actele lui componente luate separat. Circulara lunară arată doar vârful vizibil al mecanismului, cifra cea mai mică dintre toate.

Ce ar trebui schimbat

  • Publică, odată cu rata, media dobânzilor la vedere din care rezultă. Ar fi o singură cifră adăugată la finalul articolului unic. Efectul practic: oricine ar putea verifica dacă podeaua legală din art. 8 alin. (3) al Legii nr. 312/2004 a fost respectată și cu cât a fost eventual depășită, în loc să deducă asta din mișcarea lunară a rezultatului.
  • Trimite, în chiar textul circularei, la actul pe care îl înlocuiește. O paranteză cu numărul circularei anterioare și cu rata pe care o schimbă ar fi de ajuns. Efectul practic: cititorul ar afla din act dacă e creștere sau scădere și cu cât, fără să caute singur ediția precedentă a Monitorului Oficial.
  • Adaugă un rând de motivare. Efectul practic: s-ar vedea direct din act că a crescut media dobânzilor pe care băncile le plătesc la conturile curente în euro, adică un semn despre concurența pentru finanțarea în valută, în loc de o cifră care urcă fără explicație.
  • Menționează în act numărul de zile al perioadei de aplicare. Efectul practic: cum dobânda se calculează pe zile efective raportate la 360, iar perioadele au 28, 30 sau 31 de zile, cifra ar scoate din calculul fiecărui destinatar o sursă de eroare care acum se rezolvă numărând în calendar.
  • Grupează într-un singur act cele două rate, la lei și la euro, când se modifică amândouă. Efectul practic: cititorul ar avea, într-o singură publicare, întregul tablou al remunerării rezervelor, iar absența uneia dintre monede ar semnala clar că acolo nu s-a schimbat nimic, în loc să lase impresia unei omisiuni.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

M. Of. nr. 790 din 17 septembrie 2026 16 pagini PDF, 101 KB actul începe la pagina 16

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

Circulara Băncii Naționale a României nr. 25 din 15 septembrie 2026 privind rata dobânzii plătite la rezervele minime obligatorii constituite în euro începând cu perioada de aplicare 24 august-23 septembrie 2026

EMITENT: Banca Națională a României

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 17 septembrie 2026

ACTE ALE BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

C I R C U L A R Ă privind rata dobânzii plătite la rezervele minime obligatorii constituite în euro începând cu perioada de aplicare 24 august-23 septembrie 2026

Având în vedere dispozițiile art. 5 și ale art. 8 alin. (3) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, în aplicarea prevederilor art. 9 alin. (1), (2), (4) și (5) din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 5/2024 privind regimul rezervelor minime obligatorii, în temeiul art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României h o t ă r ă ș t e:

Articol unic. — Începând cu perioada de aplicare 24 august-23 septembrie 2026, rata dobânzii plătite la rezervele minime obligatorii constituite în euro este de 0,24% pe an.

Președintele Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, Mugur Constantin Isărescu

București, 15 septembrie 2026. Nr. 25.

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 17 septembrie 2026, pagina 16.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.