Pe scurt

  • Orice firmă care cere TVA înapoi trece, de la 28 septembrie 2026, printr-un filtru de risc pe care nu îl avea. Ordinul ANAF nr. 1.123/2026 adaugă la procedura din 2022 o anexă cu 14 situații din care rezultă un risc de rambursare necuvenită. A paisprezecea se desface în 11 cazuri, deci lista înseamnă 24 de verificări. Dacă firma se află într-una singură, decontul nu se mai rambursează direct, ci după inspecție fiscală anticipată.
  • Prima etapă de analiză a decontului trece de la 5 la 15 zile lucrătoare pentru firmele curate. Acest termen era rezervat, până acum, celor înscrise în baza de date specială a contribuabililor cu risc. Pentru un decont depus vineri, 25 septembrie 2026, etapa se încheie pe 16 octombrie, nu pe 2 octombrie.
  • Regulile noi prind și deconturile depuse înainte de publicarea ordinului. Potrivit articolului III, ele prind deconturile pe august 2026, al căror termen de depunere s-a împlinit pe 25 septembrie, și, în plus, toate deconturile aflate în curs de soluționare pe 28 septembrie 2026. Singura excepție: deconturile deja trimise structurii de inspecție fiscală pentru inspecție anticipată.
Act: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.123/2026 pentru modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 352/2022 pentru aprobarea Procedurii de soluționare a deconturilor cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 28 septembrie 2026, paginile 4-16
Intră în vigoare: de la publicare, 28 septembrie 2026, fiindcă articolul 12 alineatul (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă prevede că actele normative, cu excepția legilor și a ordonanțelor, produc efecte de la data publicării în Monitorul Oficial dacă nu cuprind ele însele o dată ulterioară, iar ordinul nu cuprinde o asemenea dată

Firmele care își cer TVA înapoi de la stat au, de pe 28 septembrie 2026, o listă nouă de motive pentru care banii pot fi opriți până după un control. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat Ordinul nr. 1.123/2026, care atinge în 49 de locuri procedura de soluționare a deconturilor cu sume negative de TVA, aprobată în 2022. Pentru contabili este a doua schimbare de regim în această toamnă, după ordinul prin care ANAF stabilește din oficiu TVA firmelor care nu depun decontul 300. Diferența este că acolo se sancționa o nedepunere, iar aici se schimbă felul în care se decide, pentru fiecare cerere de rambursare, dacă banii vin acum sau după inspecție.

Mecanismul de bază rămâne cel din Codul de procedură fiscală. Articolul 169 din Legea nr. 207/2015 spune că TVA cerută la rambursare se dă întâi și se controlează după. Regula are excepții, iar una dintre ele este cea care produce toate discuțiile: dacă organul fiscal constată, pe baza informațiilor pe care le deține, că există riscul unei rambursări necuvenite, decontul se soluționează abia după inspecție fiscală anticipată. Firmele despre care s-a stabilit asta intră într-o listă internă, numită în procedură baza de date specială privind riscul de rambursare necuvenită a TVA.

Noutatea de fond este cine poate înscrie o firmă în acea listă și pentru ce. Până acum, propunerea venea de la altcineva: inspecția fiscală, Direcția generală antifraudă fiscală, direcția juridică sau structura de administrare, care trimiteau un referat motivat atunci când dețineau informații de felul celor descrise în Cod. Compartimentul care lucra efectiv decontul nu avea cum să pornească singur procedura. Ordinul nr. 1.123/2026 introduce un al doilea drum, la punctul 8.(2): compartimentul de specialitate analizează el însuși fiecare decont și, dacă găsește măcar una dintre situațiile din noua anexă nr. 6 la ordin, întocmește referatul de înscriere.

Anexa are 14 poziții. Primele patru privesc oamenii din spatele firmei: acționari, asociați sau administratori aflați deja în baza de date specială, aceiași oameni cu asemenea calități la alte firme aflate acolo, răspundere solidară sau patrimonială înscrisă în cazierul fiscal, fapte sancționate ca infracțiuni în cazierul celor care reprezintă sau administrează societatea. Urmează comportamentul propriu: regularizări de TVA deductibilă sau colectată cu impact semnificativ asupra sumei cerute, creșterea semnificativă a sumei față de cererile anterioare, frecvența ridicată a corecțiilor de erori materiale, declarațiile 394, 390 și 406 nedepuse la data la care se depune decontul, procedurile de prevenire a insolvenței, starea de insolvabilitate.

Poziția 11 este cea care privește firmele tinere: societatea înființată cu mai puțin de 6 luni înainte de depunerea decontului intră automat în analiză. Pozițiile 12 și 13 aduc în procedură sistemele de raportare din ultimii ani: TVA din facturile raportate în RO e-Factura și din bonurile din RO e-Case de marcat mai mare decât TVA colectată din decont, respectiv TVA deductibilă din deconturi mai mare decât TVA din facturile pe care furnizorii firmei le-au raportat în e-Factura.

Poziția 14 este cea mai lungă și se referă la furnizori, nu la firma care cere banii. Dacă cel puțin unul dintre furnizorii de la care provine o proporție semnificativă a TVA deductibile se află într-unul din 11 cazuri, firma capătă risc: furnizorul figurează în baza de date specială, e în lichidare voluntară sau insolvență, are infracțiuni în cazierul fiscal, nu a depus declarațiile 300, 394, 390 sau 406, raportează în e-Factura mai mult decât colectează în decont, e în insolvabilitate sau faliment, are TVA restantă, apare în registrul contribuabililor inactivi sau al celor cu codul de TVA anulat, a fost înregistrat ori reînregistrat în scopuri de TVA în ultimele 6 luni și declară trimestrial, e persoană afiliată cu solicitantul sau a fost înființat cu mai puțin de 6 luni înainte de decont.

Consecința pentru un decont deja depus este imediată. Punctul 12 din procedură spunea până acum că, la înscrierea firmei în baza de date specială, procedura se întrerupe, iar decontul se soluționează potrivit analizei de la punctele 15.(1) până la 15.(20), analiză care putea să se termine și cu o rambursare. Textul nou taie pasul intermediar: decontul se soluționează cu inspecție fiscală anticipată. Dacă între timp fusese emisă decizia de rambursare sub rezerva verificării ulterioare, ea se desființează, iar firma primește pentru asta un act nou, Decizia privind desființarea Deciziei de rambursare a TVA, al cărei model intră în ordin ca anexa nr. 5. Actul se poate contesta în 45 de zile de la comunicare, sub sancțiunea decăderii.

La termene, schimbarea se citește într-un singur rând. Punctul 39.(2) prevedea că prima etapă, cea de analiză a decontului, se încheie în 5 zile lucrătoare pentru firmele care nu figurau în baza de date specială și în 15 zile lucrătoare pentru cele care figurau. Ordinul lasă un singur termen, de 15 zile lucrătoare, pentru toată lumea. Termenul legal de soluționare a cererii rămâne cel din articolul 77 din Codul de procedură fiscală: 45 de zile, sau cel mult 90 de zile când e nevoie de inspecție.

Firmele cărora li s-a anulat codul de TVA sunt tratate acum pe două cărări, după motivul anulării. Pe prima stau ieșirile fără reproș, adică literele f), g) și i) ale articolului 316 alineatul (11) din Codul fiscal: firma nu era obligată și nici nu avea dreptul să se înregistreze, a cerut scoaterea din evidență ca să aplice regimul de scutire pentru mici întreprinderi ori regimul special al agricultorilor, sau a trecut la regimul transfrontalier pentru mici întreprinderi. Acolo decontul nu se mai supune deloc procedurii, iar sumele se restituie după procedura generală aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.899/2004, numai în urma inspecției fiscale. Pe a doua cărare stau anulările cu reproș, literele a), c) până la e) și h): firma declarată inactivă, cea cu infracțiuni în cazierul fiscal al asociaților sau administratorilor, cea care nu a depus niciun decont șase luni la rând, cea ale cărei deconturi nu arată nici achiziții, nici livrări, și cea cu risc fiscal ridicat. Acolo procedura se încheie, iar sumele negative se pot relua în primul decont depus după reînregistrare. Împărțirea acoperă toate literele în vigoare, fiindcă litera b), inactivitatea temporară înscrisă în registrul comerțului, e abrogată din 1 ianuarie 2017. O excepție nouă, punctul 821, privește firmele cu sediul activității economice în afara României: ele pot cere restituirea sumelor din decontul aflat în lucru la data anulării, dacă declară că au încetat activitatea pe teritoriul României.

Dispozițiile tranzitorii contează mai mult decât restul. Articolul III alineatul (1) spune că ordinul se aplică începând cu deconturile pe luna august 2026 și pe trimestrul III al anului 2026. Alineatul (2) adaugă că se aplică și deconturilor aflate în curs de soluționare la data intrării în vigoare, cu excepția celor transmise deja compartimentului de inspecție fiscală. Semnat pe 21 septembrie 2026 și publicat pe 28 septembrie, ordinul are la mijloc ziua de vineri, 25 septembrie, când s-a împlinit termenul de depunere a decontului pe august. Firmele care au depus la termen au intrat, trei zile mai târziu, sub reguli care nu existau în ziua depunerii.

Efectele pe care le produce

Primul efect este pe timp. Un decont cu sumă negativă depus pe 25 septembrie 2026 de o firmă fără probleme trecea prima etapă până pe 2 octombrie. De pe 28 septembrie, aceeași etapă se poate încheia pe 16 octombrie. Sunt două săptămâni în plus înainte ca dosarul să ajungă măcar la decizia dacă se rambursează direct sau se trimite la inspecție. Termenul de 45 de zile din Codul de procedură fiscală nu se schimbă, dar prima etapă ocupă acum 21 din cele 45 de zile calendaristice, față de 7 înainte.

Al doilea efect este pe probabilitatea de control. Până pe 27 septembrie 2026, punctele 50 și 60 din procedură spuneau limpede că decontul depus de o firmă fără infracțiuni în cazierul fiscal și neînscrisă în cele două baze de date speciale se soluționează prin emiterea deciziei de rambursare. Era o regulă de rezultat: dosar curat, bani. În locul rezultatului stă acum o analiză: compartimentul verifică întâi dacă firma se află în vreuna dintre cele 24 de situații din anexă și abia apoi decide. Cine trece, primește decizia de rambursare; cine nu trece, intră în baza de date specială și la inspecție anticipată.

Al treilea efect privește actele pe care le primește firma. Desființarea unei decizii de rambursare emise sub rezerva verificării ulterioare exista și înainte, la punctele 14 și 21.(4), dar fără formular și fără nume. Acum are model aprobat, temei de drept scris în el, articolul 94 alineatul (2) din Codul de procedură fiscală, și cale de atac: contestație în 45 de zile de la comunicare, la organul fiscal competent potrivit articolului 272. Firmele înrolate în Spațiul privat virtual primesc deciziile prin acest serviciu, potrivit noului punct 43.(3).

Al patrulea efect este intern, dar se vede în practică. Compartimentul de specialitate trimite zilnic structurii de inspecție un borderou cu deconturile încadrate în ziua respectivă pentru inspecție anticipată, cu model nou, în care se scriu temeiul legal și motivul, inclusiv situația din anexă pentru care firma a fost considerată riscantă. Înainte se trimiteau dosarele, fără o listă cu motive. Tot de aici vine și obligația de curățenie anuală: până pe 31 ianuarie, compartimentul radiază din baza de date specială firmele radiate din evidențele fiscale în anul anterior.

Al cincilea efect atinge deconturile depuse târziu. Ele nu se supuneau procedurii nici înainte, iar suma negativă se prelua în perioada următoare. Noul punct 33.(21) adaugă două lucruri: decontul întârziat intră în procedura de corecție din oficiu a erorilor materiale, iar firma este notificată în scris că trebuie să preia soldul în decontul următor. Cine depunea cu o zi întârziere și aștepta banii află acum asta printr-o notificare, nu din tăcere.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Forma în vigoare până pe 27 septembrie 2026 era cea consolidată la 28 aprilie 2026, după singura modificare de până acum a Ordinului nr. 352/2022, făcută prin Ordinul ANAF nr. 506/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 338 din 28 aprilie 2026. Comparația se face cu ea, nu cu textul din martie 2022.

Analiza de risc a trecut de la referat la listă. Punctul 10 avea patru litere, care reproduceau situațiile din articolul 169 alineatul (4) din Codul de procedură fiscală și care porneau toate de la un referat al altei structuri. Litera d), neconcordanțele semnificative dintre declarațiile 394 și 390 VIES ale firmei și cele ale partenerilor, a fost înlocuită cu totul: în locul ei stă acum constatarea proprie a compartimentului de specialitate, făcută pe baza anexei nr. 6. De la litera a) s-a abrogat ultimul paragraf, cel care cerea ca referatele bazate pe informații de la organe de cercetare penală să fie întocmite numai după punerea în mișcare a acțiunii penale.

Definiția primului decont s-a lărgit. Punctul 58.(3) spunea, textual, că prin primul decont depus după înregistrarea în scopuri de TVA se înțelege prima cerere depusă după înregistrarea inițială, „nu și după reînregistrarea în scopuri de TVA”. Forma nouă spune exact invers: intră și cererea depusă după reînregistrare, în condițiile articolului 316 alineatul (12) din Codul fiscal, și cea depusă după renunțarea la opțiunea de rambursare. Cum primul decont se soluționează oricum după inspecție fiscală anticipată, firmele care își recuperează codul de TVA vor trece printr-un control la prima rambursare cerută după revenire. Un alineat nou, 58.(4), adaugă că și al doilea decont merge la inspecție dacă, la data depunerii lui, decizia pe primul nu i-a fost comunicată.

Fereastra în care ANAF mai poate întoarce o rambursare s-a scurtat. Punctul 35 definea decontul ca fiind în curs de soluționare între data depunerii și data compensării sau restituirii efective a sumelor aprobate. Textul nou închide fereastra la data primei operațiuni de stingere, prima compensare sau restituire, „indiferent de suma stinsă”. Pentru o firmă care primește banii în tranșe, asta înseamnă că prima tranșă scoate decontul din zona în care decizia de rambursare mai poate fi desființată.

Un termen al administrației a dispărut. Punctul 74 se abrogă. El obliga compartimentul de specialitate ca, în cel mult o zi de la primirea deciziei de compensare sau a notei de restituire, să înștiințeze firma despre modul în care i s-a soluționat cererea. Sarcina trece, prin noul punct 72.(1), la compartimentul de colectare, care comunică persoanei impozabile un exemplar al deciziei de compensare sau al notei de restituire. Acel termen de o zi nu se mai regăsește nicăieri.

Capitolul VI s-a rescris pe literele anulării codului de TVA. Vechile puncte 78 și 79 vorbeau despre anularea înregistrării „potrivit art. 316 alin. (11)”, fără să distingă între motive. Acum fiecare literă are drumul ei, iar un punct nou, 80.(1), acoperă situația în care codul era deja anulat la data depunerii decontului, caz care înainte nu era reglementat. Evidența sumelor rămase nesoluționate la radierea firmei, ținută până acum într-o „evidență separată” nedefinită, capătă model propriu, anexa nr. 7 la procedură.

Formularele s-au schimbat în bloc. Ordinul înlocuiește anexele nr. 1, 2 și 3 la procedură, adică evidența deconturilor și fișa de reconstituire a sumei negative cu instrucțiunile ei, și înlocuiește anexa nr. 4 la ordin, decizia de încheiere a procedurii. Evidența deconturilor, reprodusă în facsimil pe pagina 10 a ediției, are acum 36 de coloane pentru contribuabilii mari și mijlocii și 40 pentru ceilalți, cu coloane noi pentru referatul de menținere sau radiere, pentru decizia de desființare a rambursării și pentru desființarea totală ori parțială a deciziei în urma contestației.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Desființarea unei decizii de rambursare are, în sfârșit, formular, temei de drept scris și cale de atac. Înainte, firma afla că decizia i-a fost desființată fără să primească un act pe care să îl poată contesta ca atare.
  • Criteriile de risc sunt publicate. Oricine poate citi cele 14 situații din anexa nr. 6 și poate vedea de ce a fost trimis la inspecție, în loc să deducă din tăcere.
  • Fereastra în care rambursarea poate fi întoarsă se închide la prima operațiune de stingere, indiferent de sumă, nu la stingerea integrală. E o limită clară acolo unde textul vechi lăsa loc de interpretare.
  • Deciziile ajung prin Spațiul privat virtual la firmele înrolate, iar decizia de rambursare se comunică în cel mult o zi de la aprobare, termen care înainte nu exista.
  • Firmele străine care își închid activitatea în România pot cere restituirea sumelor din decontul aflat în lucru la anularea codului, în loc să le piardă în așteptarea unei reînregistrări care nu va mai veni.
  • Deconturile depuse după termen se lămuresc printr-o notificare scrisă, nu prin lipsa oricărui răspuns.

Ce rămâne o problemă

  • Regula „dosar curat, bani” a dispărut. Punctele 50 și 60 garantau decizia de rambursare pentru firmele fără infracțiuni în cazier și neînscrise în bazele de date speciale. Acum garanția e înlocuită de o analiză al cărei rezultat nu e previzibil.
  • Din cele 24 de teste ale anexei, 14 privesc pe altcineva decât firma care cere banii: 3 se uită la acționari și administratori, 11 la furnizori. O societate corectă poate ajunge la inspecție pentru că un furnizor și-a depus declarațiile greșit.
  • Cuvântul „semnificativ” apare de șapte ori în anexă, fără niciun prag. Codul de procedură fiscală, la articolul 169 alineatul (4) litera c), știe să cuantifice: peste 10% din suma rambursată, dar nu mai puțin de 50.000 de lei. Anexa nu preia nimic din acest obicei.
  • Prima etapă s-a triplat, de la 5 la 15 zile lucrătoare, pentru firmele care nu au făcut nimic. Cele 15 zile erau, până acum, tratamentul rezervat celor deja bănuite.
  • Înscrierea în baza de date specială se face pe un referat intern, aprobat de o comisie a organului fiscal. Firma nu e ascultată înainte, iar actul de înscriere nu i se comunică. Află doar consecința lui.
  • Ordinul se aplică unor deconturi depuse înainte de publicarea lui, inclusiv celor pe august 2026, al căror termen de depunere s-a împlinit cu trei zile mai devreme.

Sfaturi utile

  1. Citiți anexa nr. 6 la ordin ca pe o listă de verificare înainte de a bifa opțiunea de rambursare, nu după. Cele 14 situații stau pe pagina 15 a ediției 823, iar cea de la poziția 14 are 11 litere.
  2. Verificați furnizorii de la care vine cea mai mare parte a TVA deductibile. Registrul contribuabililor inactivi, registrul persoanelor cu codul de TVA anulat și situația declarațiilor lor sunt publice, iar trei dintre cele 11 litere ale poziției 14 se pot controla dinainte.
  3. Dacă firma a fost înființată în ultimele 6 luni, presupuneți că prima cerere de rambursare va merge la inspecție. Atât poziția 11 din anexă, cât și punctul 58 din procedură duc acolo.
  4. Dacă vi s-a anulat codul de TVA și l-ați recuperat, tratați prima cerere de rambursare depusă după reînregistrare ca pe un prim decont. Regula veche o excepta, cea nouă nu.
  5. Nu depuneți al doilea decont cu opțiune de rambursare înainte să vi se comunice decizia pe primul. Punctul 58.(4) trimite al doilea decont la inspecție anticipată pentru simplul fapt că primul nu s-a închis.
  6. Dacă primiți Decizia privind desființarea Deciziei de rambursare a TVA, notați data comunicării. Aveți 45 de zile pentru contestație, sub sancțiunea decăderii, iar termenul curge de la comunicare, nu de la data deciziei.
  7. Verificați înainte de depunere dacă declarațiile 394, 390 și 406 cu termen împlinit sunt toate depuse. Poziția 8 din anexă se uită exact la asta, la data depunerii decontului.
  8. Pentru deconturile pe trimestrul III, termenul de depunere cade pe 25 octombrie 2026, o duminică, deci se împlinește luni, 26 octombrie. Ele se depun deja sub regulile noi, fără discuția despre aplicarea retroactivă.

Întrebări frecvente

De când se aplică regulile noi?
Ordinul a intrat în vigoare la publicare, pe 28 septembrie 2026. Potrivit articolului III, se aplică deconturilor pe august 2026 și pe trimestrul III 2026, precum și tuturor deconturilor aflate în curs de soluționare la 28 septembrie, cu excepția celor deja trimise la inspecție fiscală anticipată.
Am depus decontul pe august la termen, pe 25 septembrie. Ce se întâmplă cu el?
Intră sub regulile noi. Compartimentul de specialitate va analiza dacă firma se află într-una dintre situațiile din anexa nr. 6, iar prima etapă se încheie în 15 zile lucrătoare de la depunere, nu în 5. Singura situație în care regulile vechi rămân aplicabile este aceea în care decontul fusese deja transmis structurii de inspecție fiscală pentru inspecție anticipată.
Câte situații de risc sunt, de fapt?
Anexa numără 14 poziții, dar poziția 14 se desface în literele a) până la k), adică 11 cazuri distincte care privesc furnizorii. Numărul real de verificări este 24.
O firmă nouă mai poate primi rambursare fără control?
Greu. Poziția 11 din anexă tratează ca risc înființarea cu mai puțin de 6 luni înaintea depunerii decontului, iar punctul 58 din procedură trimite oricum primul decont cu opțiune de rambursare la inspecție fiscală anticipată.
Ce înseamnă „desființarea deciziei de rambursare”?
Organul fiscal a aprobat deja rambursarea sub rezerva verificării ulterioare, apoi a constatat că firma îndeplinește o condiție care cerea inspecție anticipată. Decizia inițială se desființează cu data emiterii noii decizii, iar decontul se reia pe traseul cu inspecție. Actul se poate contesta în 45 de zile de la comunicare.
Cât poate dura acum o rambursare?
Termenul legal rămâne cel din articolul 77 din Codul de procedură fiscală: 45 de zile de la înregistrarea cererii, iar când e nevoie de inspecție fiscală, cel mult 90 de zile. Ordinul lasă aceste termene neatinse și mută doar etapa internă de analiză, de la 5 la 15 zile lucrătoare.
Dacă un furnizor de-al meu are probleme, pierd rambursarea?
Nu o pierdeți, dar riscați să o primiți după inspecție. Poziția 14 din anexă privește furnizorii de la care provine o proporție semnificativă a TVA deductibile, iar cele 11 litere ale ei acoperă de la insolvență și cazier fiscal până la nedepunerea declarațiilor și afilierea cu firma care cere banii.
Ce se întâmplă cu un decont depus după termenul legal?
Nu se supune procedurii de soluționare. Suma negativă se preia în decontul perioadei următoare, iar noutatea este că decontul intră în procedura de corecție din oficiu a erorilor materiale și că firma primește o notificare scrisă despre obligația de preluare a soldului.

Erori și neconcordanțe în textul publicat

  • Articolul 169 alineatul (4) litera d) din Codul de procedură fiscală rămâne fără drum în procedură. Ordinul restrânge la literele a) până la c) atât obligația de sesizare a structurilor de control, la punctul 8.(1), cât și domeniul noii anexe nr. 6, care enumeră situațiile de risc „altele decât cele prevăzute la art. 169 alin. (4) lit. a)-c)”. În același timp, punctul 10 litera d), care reproducea până acum litera d) din Cod, adică neconcordanțele semnificative dintre declarațiile 394 și 390 VIES ale firmei și cele ale partenerilor ei, primește un conținut complet diferit. Litera d) din Cod nu este abrogată, punctul 7.(1) din procedură, care definește baza de date specială prin trimitere la articolul 169 alineatul (4) în întregul lui, nu se modifică, iar nota de subsol a noului borderou din anexa nr. 4 trimite mai departe inspectorul să menționeze „dispozițiile art. 169 alin. (4) lit. a)-d)”. O firmă cu neconcordanțe între declarația 394 proprie și cele ale partenerilor nu poate stabili din text dacă mai intră sau nu în baza de date specială, iar de răspunsul la această întrebare depinde dacă rambursarea i se face direct sau după inspecție anticipată.

Analiza redacției

Ordinul rezolvă o problemă reală. Compartimentul care lucra decontul nu avea, până la acest ordin, instrumentul cu care să oprească o rambursare la care se uita cu neîncredere, fiindcă riscul trebuia constatat de altcineva și trimis pe referat. De aici veneau și amânările, și rambursările întoarse târziu. Ordinul îi dă criterii scrise și un formular. Prețul plătit pentru asta se vede însă tot în text, iar cine îl caută îl găsește la trei niveluri: în cine e privit, în cum se măsoară și în cine dă socoteală cui.

La primul nivel, socoteala e simplă. Cele 14 poziții ale anexei nr. 6 se desfac în 24 de teste, fiindcă poziția 14 are 11 litere. Dintre acestea, 11 privesc furnizorii firmei, iar 3, adică pozițiile 1, 2 și 4, privesc acționarii, asociații și administratorii sau alte societăți ale acelorași oameni. Rămân 10 teste care se uită la ce a făcut efectiv firma cu propriul ei TVA. Cu alte cuvinte, mai puțin de jumătate din criteriile după care se decide dacă o firmă își primește banii acum sau după control descriu purtarea acelei firme.

La al doilea nivel, textul nu măsoară. Cuvântul „semnificativ” apare de șapte ori în anexă: impact semnificativ asupra sumei cerute, creștere semnificativă față de solicitările anterioare, valoare semnificativ mai mare în e-Factura decât în decont, proporție semnificativă a TVA deductibile venită de la un furnizor. Niciuna dintre aceste apariții nu are prag. Comparația se face cu propriul act de referință: articolul 169 alineatul (4) litera c) din Codul de procedură fiscală, pe care ordinul îl citează de zeci de ori, cere diferențe mai mari de 10% din suma rambursată, dar nu mai puțin de 50.000 de lei. Legiuitorul a știut să scrie un prag acolo unde a vrut unul. În anexă, pragul lipsește peste tot, iar decizia rămâne la aprecierea funcționarului care întocmește referatul.

La al treilea nivel stă raportul dintre termene. Ordinul cere firmei să conteste în 45 de zile, sub sancțiunea decăderii, și îi triplează administrației termenul primei etape, de la 5 la 15 zile lucrătoare. Pentru un decont depus vineri, 25 septembrie 2026, asta mută sfârșitul etapei de la 2 octombrie la 16 octombrie, adică 21 de zile calendaristice din cele 45 pe care articolul 77 din Codul de procedură fiscală le dă pentru soluționarea întregii cereri. Înainte, aceeași etapă consuma 7 zile calendaristice, mai puțin de o șesime din termen. În același act, singurul termen scurt pe care administrația și-l impusese singură, cel de la punctul 74, de cel mult o zi pentru a înștiința firma cum i s-a soluționat cererea, se abrogă, iar obligația trece la compartimentul de colectare fără niciun termen. Termenul contribuabilului rămâne pe loc, două termene ale administrației se mișcă, amândouă în același sens.

Rămâne data. Ordinul a fost semnat pe 21 septembrie 2026, publicat pe 28 septembrie și se aplică deconturilor pe august, al căror termen de depunere s-a împlinit pe 25 septembrie. Între semnare și publicare au trecut șapte zile, iar în mijlocul lor a căzut exact ziua în care firmele au depus deconturile care vor fi judecate după regulile noi. Publicarea cu trei zile mai devreme nu ar fi costat nimic și ar fi făcut inutilă discuția despre aplicarea retroactivă.

Ce ar trebui schimbat

  • Praguri numerice pentru fiecare apariție a cuvântului „semnificativ”. Un procent și o sumă minimă, pe modelul articolului 169 alineatul (4) litera c) din Codul de procedură fiscală. Firma ar putea verifica singură, înainte de depunere, dacă intră sau nu în situația de risc, iar referatele ar deveni verificabile în contestație.
  • Comunicarea actului de înscriere în baza de date specială. Astăzi firma află că a fost înscrisă abia din consecință, adică din faptul că decontul i-a fost trimis la inspecție. O copie a referatului aprobat, comunicată în același termen ca deciziile, i-ar da obiectul pe care să îl conteste.
  • Un termen pentru comunicarea modului de soluționare. Punctul 74, abrogat, prevedea cel mult o zi. Noul punct 72.(1) mută sarcina la compartimentul de colectare și nu spune până când. Reintroducerea termenului ar închide golul creat chiar de acest ordin.
  • O lămurire expresă despre articolul 169 alineatul (4) litera d). Fie procedura spune cine sesizează neconcordanțele dintre declarațiile 394 și 390 VIES și pe ce drum, fie trimiterea din nota borderoului se corectează. Astăzi textul le susține pe amândouă, iar rezultatul diferă pentru aceeași firmă.
  • Aplicarea numai deconturilor depuse după publicare. Textul de azi prinde deconturile pe august, depuse înainte ca ordinul să existe. O formulare care leagă regulile noi de data depunerii, nu de perioada fiscală, ar lăsa neatinse dosarele întocmite după regulile în vigoare la acea dată.
  • Numerotare distinctă pentru anexele ordinului și cele ale procedurii. După acest ordin există, în același text, o anexă nr. 6 la ordin, cu situațiile de risc, și o anexă nr. 6 la procedură, cu borderoul. La fel pentru anexele nr. 4 și nr. 5. Fiecare trimitere trebuie citită cu calificativul lipit de ea, iar o singură omisiune schimbă documentul la care se ajunge.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 28 septembrie 2026, paginile 4-16 16 pagini PDF, 159 KB actul începe la pagina 4

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

Se încarcă textul actului…

Sursă: monitoruloficial.ro

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.