Pe scurt
- Guvernul a aprobat lista celor trei perimetre din Marea Neagră care pot fi date în concesiune pentru parcuri eoliene în larg. Este pasul fără de care licitațiile nu pot începe.
- Cele trei zone însumează 948 km² și o capacitate estimată de 3.100 MW, adică 3,1 gigawați, peste ținta de 3 GW pe care Strategia energetică 2025-2035 o fixase pentru 2035.
- Perimetrele sunt definite prin coordonate exacte, în sistemul WGS84, iar anexa arată pentru fiecare ce constrângeri există: rute de navigație, zone militare, infrastructură de petrol și gaze, păsări migratoare, habitate protejate.
Publicat: M. Of. nr. 716 din 27 august 2026
Intră în vigoare: 27 august 2026
România știe, din 27 august 2026, la nivel de coordonată geografică, unde anume se pot construi primele parcuri eoliene din Marea Neagră. Hotărârea Guvernului nr. 664/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 716 din 27 august 2026, aprobă lista perimetrelor eoliene offshore care pot fi concesionate în sectorul românesc al mării. Este actul care transformă o lege din 2024 într-o hartă și vine la două zile după planul de măsuri pentru lanțurile de aprovizionare din acest domeniu.
Actul are un singur articol. Aprobă anexa și precizează că perimetrele sunt definite prin coordonate topogeodezice în sistemul de referință WGS84, adică același sistem pe care îl folosește orice GPS. Temeiul e articolul 7 alineatele (1) și (3) din Legea nr. 121/2024 privind energia eoliană offshore.
Anexa e partea care contează. Ea descrie trei perimetre de concesiune, fiecare cu conturul dat prin puncte, cu suprafața, capacitatea estimată, densitatea de putere, viteza medie a vântului la 150 de metri înălțime, intervalul de adâncime a apei și costul nivelat al energiei, exprimat relativ față de cel mai ieftin dintre ele.
Cifrele, așa cum apar în tabel: perimetrul 1 are 631 km², o capacitate estimată de 1.900 MW, densitate de 3 MW/km², vânt de 7,8 m/s și adâncimi între 63 și 75 de metri. Perimetrul 2 are 149 km², 600 MW, densitate 4 MW/km², vânt de 7,9 m/s și adâncimi între 55 și 67 de metri. Perimetrul 3 are 168 km², tot 600 MW, densitate 3,6 MW/km², vânt de 7,7 m/s și adâncimi între 65 și 75 de metri. Toate trei sunt gândite pentru turbine cu fundație fixă, nu plutitoare.
Costul nivelat al energiei, adică prețul la care ar trebui vândut un megawatt-oră ca investiția să se acopere pe durata de viață a parcului, e cel mai mic la perimetrul 1, luat drept reper la 100%. Perimetrul 2 iese cu 2,1% mai scump, iar perimetrul 3 cu 10,5% mai scump. Diferența vine din vânt și din adâncime: perimetrul 3 are cel mai slab vânt și apa cea mai adâncă.
Patru zile mai târziu, Guvernul a spus și cât costă: redevență de 0,75% și taxe de 800 și 1.500 de euro pe kilometru pătrat.
Patru zile mai târziu au apărut și procedurile: cum se obține aprobarea de dezvoltare și cum se demontează, la final, un parc eolian.
Efectele pe care le produce
Permisul de explorare poate fi cerut numai de concesionarul unui asemenea perimetru, iar metodologia lui a apărut pe 1 septembrie 2026: la 428 de zile după termenul scris în lege.
Efectul imediat e că procedura de concesionare capătă obiect. Legea din 2024 a construit mecanismul, dar o licitație nu se poate organiza pe o mare întreagă; îi trebuie un perimetru delimitat. Din 27 august 2026, cele trei perimetre există ca entități juridice, cu contur închis prin coordonate.
Al doilea efect e că investitorii pot compara. Anexa nu se mulțumește să deseneze conturul, ci publică pentru fiecare zonă datele pe care în mod normal un dezvoltator le-ar afla singur, pe cheltuiala lui: viteza vântului la înălțimea rotorului, adâncimea apei, densitatea de putere și, mai ales, costul relativ. Un investitor vede din primul tabel care perimetru e cel mai atractiv economic și cât de mult pierde dacă alege altul.
Al treilea efect e informarea despre riscuri, iar aici actul e neobișnuit de deschis. Pentru fiecare perimetru, anexa listează constrângerile pe trei paliere: biodiversitate, social și tehnic, cu procentul din suprafață pe care le acoperă și cu un scor de sensibilitate. Perimetrul 1 are păsări migratoare și lilieci pe 100% din suprafață, habitate protejate pe 90% și pește pe 70%. Perimetrul 2 are lilieci și habitate protejate pe 100%, mamifere marine pe 90%. Perimetrul 3 are lilieci și mamifere marine pe 100%.
Anexa spune limpede că, la aceste procente, evitarea zonelor sensibile nu mai e posibilă în interiorul perimetrului. Precizează însă și că prezența unui asemenea element nu înseamnă incompatibilitate cu parcurile eoliene, ci obligația unei evaluări la nivel de proiect și a unor măsuri de atenuare.
Pe partea tehnică, toate cele trei perimetre se suprapun aproape integral cu infrastructură de petrol și gaze: 95% la perimetrul 1, 100% la celelalte două. Sunt nominalizate câmpurile care le influențează: Istria și XV MIDIA pentru primul, EX-25 LUCEAFARUL pentru al doilea, NEPTUN XIX 1 pentru al treilea. Apar și zone militare sensibile, la est de perimetrul 1 și la vest de perimetrul 2, plus ruta navală Odesa-Bosfor, despre care anexa notează că are în prezent densitate redusă.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Până la 27 august 2026, energia eoliană offshore din România era o lege fără hartă. Legea nr. 121/2024 stabilise cadrul, regulile de concesionare și competențele, dar nu spunea unde. În lipsa perimetrelor, nici statul nu putea scoate ceva la licitație, nici un investitor nu putea pregăti un proiect, pentru că nu avea pe ce suprafață să îl așeze.
S-a schimbat și nivelul de detaliu pe care statul îl pune pe masă. Anexa conține contururile complete, punct cu punct: 15 vârfuri pentru perimetrul 1, 4 pentru perimetrul 2 și 12 pentru perimetrul 3, fiecare cu opt zecimale. Suprafețele calculate din aceste coordonate sunt 629, 148 și 168 km², față de 631, 149 și 168 declarate în tabel, deci abateri sub o jumătate de procent, explicabile prin proiecție. Contururile publicate și suprafețele declarate descriu aceleași zone.
Al treilea lucru schimbat ține de ambiție. Strategia energetică a României 2025-2035 fixase 3 GW instalați până în 2035. Cele trei perimetre însumează 3,1 GW, deci lista acoperă ținta cu o marjă mică. Nu e o extindere a obiectivului, ci exact atât cât trebuie ca el să poată fi atins, dacă toate trei se concesionează și se construiesc.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Deblochează procedura: fără perimetre delimitate, licitațiile prevăzute de Legea nr. 121/2024 nu puteau începe.
- Transparență rară pentru un act românesc: statul publică datele de vânt, adâncime și cost relativ pe care un dezvoltator le-ar fi plătit ca studiu.
- Constrângerile sunt spuse înainte, nu descoperite la avizare, ceea ce scurtează drumul până la o decizie de investiție.
- Contururile sunt verificabile de oricine, fiind date prin coordonate, nu prin descrieri.
- Capacitatea totală acoperă ținta din strategia energetică, deci lista e coerentă cu politica declarată.
- Toate cele trei zone sunt alese pentru fundații fixe, tehnologie matură, nu pentru soluții plutitoare încă scumpe.
Ce rămâne o problemă
- Hotărârea aprobă lista, dar nu spune când începe prima licitație și nici în ce ordine se scot perimetrele.
- Suprapunerea aproape totală cu perimetrele de petrol și gaze e semnalată, dar nu e rezolvată: cine are prioritate rămâne o chestiune de negociere.
- Marja peste ținta de 3 GW e de numai 100 MW, deci dacă un perimetru nu se concesionează, obiectivul din strategie nu mai poate fi atins din această listă.
- Cifrele din tabel sunt scrise cu separatoarele engleze, deci „1,900” pentru 1.900 MW și „7.8” pentru 7,8 m/s, deși textul de deasupra scrie „3,1 GW” românește.
- Nu există niciun termen pentru evaluările de mediu la nivel de proiect pe care anexa le anunță ca necesare.
- Racordarea la rețea, care decide dacă un parc de 1.900 MW poate fi preluat de sistem, nu apare deloc în act.
Sfaturi utile
- Dacă pregătiți un proiect, citiți întâi coloana de cost relativ, nu pe cea de capacitate. Diferența de 10,5% dintre perimetrul 1 și perimetrul 3 se traduce direct în prețul cerut la licitație.
- Verificați coordonatele în propriul sistem GIS înainte de orice estimare. Sunt date în WGS84, cu opt zecimale, deci se pot importa direct.
- Priviți procentele de acoperire, nu doar lista elementelor de biodiversitate. Un element prezent pe 10% se poate evita prin amplasarea turbinelor; unul prezent pe 100% nu.
- Pentru perimetrele 2 și 3, planificați de la început discuția cu titularii de petrol și gaze: suprapunerea e de 100%, iar câmpurile sunt nominalizate în anexă.
- Pescarii și operatorii de acvacultură din zonă au motiv să se uite acum, nu la avizare: acvacultura și pescuitul apar cu sensibilitate moderată pe 85% din perimetrul 1 și pe 100% din perimetrul 2.
- Dacă urmăriți subiectul din perspectiva costului la consumator, rețineți că adâncimea și vântul explică diferența de preț dintre zone mai bine decât suprafața.
Întrebări frecvente
Înseamnă că se construiesc parcuri eoliene în Marea Neagră?
Câtă energie ar produce?
Unde sunt situate cele trei perimetre?
Ce înseamnă LCOE relativ?
De ce sunt perimetrele mai scumpe unele decât altele?
Ce se întâmplă cu zonele protejate și cu păsările?
Se suprapun cu zonele de petrol și gaze?
Ce fel de turbine se pot instala?
Analiza redacției
Este, tehnic, unul dintre cele mai bine făcute acte din ultima vreme. Nu doar desenează trei poligoane, ci publică motivele pentru care arată exact așa: unde se oprește din cauza rutei navale Odesa-Bosfor, unde din cauza unei zone militare sensibile, unde din cauza adâncimii peste 75 de metri, prag dincolo de care fundația fixă devine nerentabilă. Suprafețele din coordonatele publicate se închid cu abateri sub o jumătate de procent, iar densitățile declarate se verifică prin împărțirea capacității la suprafață. Un act care rezistă la verificare aritmetică e o raritate.
Deschiderea are și o funcție practică, nu doar una civică. Publicând vântul la 150 de metri, adâncimile și costul relativ, statul mută o parte din studiul de prefezabilitate de pe umerii investitorilor pe ai săi, ceea ce în teorie ar trebui să se vadă în prețuri mai mici la licitație, fiindcă riscul necunoscutului scade.
Ce lipsește ține de pasul următor. Actul spune unde, dar nu spune când și nici în ce ordine. Marja peste ținta din strategia energetică e de numai 100 MW din 3.100, deci întreaga politică declarată depinde de concesionarea tuturor celor trei perimetre; dacă unul cade, ținta de 3 GW nu mai poate fi atinsă din lista aceasta, iar actul nu prevede nici mecanismul prin care s-ar adăuga un al patrulea. Iar suprapunerea de 95% și 100% cu perimetrele de petrol și gaze e onest semnalată, dar lăsată nerezolvată: cine cedează, în ce condiții și cu ce compensații nu scrie nicăieri.
Ce ar trebui schimbat
- Un calendar al licitațiilor, chiar orientativ. O dată-țintă pentru primul perimetru ar permite dezvoltatorilor să își programeze studiile și comenzile de turbine, care se fac cu ani înainte.
- O regulă de coexistență cu titularii de petrol și gaze. Câmpurile sunt nominalizate în anexă, deci cazurile sunt cunoscute; lipsește doar norma care spune cum se împarte spațiul.
- Un mecanism de completare a listei. Cu o marjă de 100 MW peste țintă, actul ar trebui să prevadă cum se adaugă un perimetru dacă unul dintre cele trei nu se concesionează.
- Uniformizarea scrierii cifrelor. În aceeași anexă, textul scrie „3,1 GW” cu virgulă zecimală, iar tabelul „1,900” MW și „7.8” m/s cu separatoare engleze. Sensul se deduce din context, dar într-un act care se citează în caiete de sarcini convenția ar trebui să fie una singură.
- O mențiune despre racordare. Un parc de 1.900 MW nu are valoare fără capacitatea de a livra în rețea; actul ar câștiga dacă ar trimite măcar la planul de dezvoltare a rețelei de transport.
- Termene pentru evaluările de mediu anunțate. Anexa spune că sunt necesare evaluări la nivel de proiect, dar nu spune în ce etapă a procedurii se fac și cine le suportă.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 716 din 27 august 2026 16 pagini PDF, 115 KB actul începe la pagina 12
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
HOTĂRÂRE nr. 664 din 27 august 2026 privind aprobarea listei perimetrelor eoliene offshore care pot fi concesionate în sectorul românesc al Mării Negre
EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 716 din 27 august 2026
Mai jos sunt redate integral hotărârea și partea descriptivă a anexei. Coordonatele celor trei perimetre sunt reproduse în tabelele următoare, iar matricea completă a constrângerilor, cu cele 12 elemente de biodiversitate, 7 elemente sociale și 13 elemente tehnice, se citește în facsimil oficial, în PDF-ul atașat mai sus.
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 121/2024 privind energia eoliană offshore,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. — (1) Se aprobă lista perimetrelor eoliene offshore care pot fi concesionate în sectorul românesc al Mării Negre, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
(2) Perimetrele eoliene offshore sunt definite prin coordonate topogeodezice în sistem de referință World Geodetic System 1984 — WGS84.
PRIM-MINISTRU
ILIE-GAVRIL BOLOJAN
Contrasemnează:
p. Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, Bogdan Despescu, secretar de stat
Viceprim-ministru, ministrul apărării naționale, Radu-Dinel Miruță
Viceprim-ministru, Oana-Clara Gheorghiu
p. Ministrul energiei, interimar, Cristian-Silviu Bușoi, secretar de stat
p. Ministrul transporturilor și infrastructurii, interimar, Horațiu-Lucian Cosma, secretar de stat
Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, interimar, Tánczos Barna
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Cseke Attila-Zoltán
p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Alexandru Avram, secretar general
București, 27 august 2026.
Nr. 664.
ANEXĂ
LISTA perimetrelor eoliene offshore propuse pentru concesionare în vederea dezvoltării energiei eoliene offshore în sectorul românesc al Mării Negre
Ministerul Energiei (MoE), prin „Strategia energetică a României 2025-2035”, a stabilit obiectivul de a instala până în anul 2035 o capacitate eoliană offshore de 3 GW. Acestea urmau să fie întâmpinate de perimetrele de concesiune 1, 2 și 3.
• Perimetrele concesiunilor 1, 2 și 3 definesc fiecare o zonă pentru un proiect propus de energie eoliană offshore, cu o capacitate totală de 3,1 GW.
• Aceste perimetre de concesiuni se află în zone potrivite pentru proiecte eoliene offshore cu fundații fixe.
• Aceste perimetre de concesiune sunt fezabile folosind tehnologia offshore actuală și evită zonele cu sensibilitate ridicată.
*LCOE normalizat la 100% pentru perimetrul concesiunii cu cel mai mic LCOE.
| Nr. | Perimetru de concesiune offshore | Suprafață estimată (km²) | Capacitate estimată (MW) | Densitate nominală (MW/km²) | Viteza medie a vântului la înălțimea de 150 m (m/s) | Intervalul de adâncime al apei (m) | LCOE relativ* |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Perimetrul de concesiune 1 | 631 | 1,900 | 3 | 7.8 | 63 până la 75 Fixă |
100.0% |
| 2 | Perimetrul de concesiune 2 | 149 | 600 | 4 | 7.9 | 55 până la 67 Fixă |
102.1% |
| 3 | Perimetrul de concesiune 3 | 168 | 600 | 3.6 | 7.7 | 65 până la 75 Fixă |
110.5% |
Coordonate (utilizând proiecția WGS84)
Perimetrul de concesiune 1
| Longitudine (°E) | Latitudine (°N) |
|---|---|
| 29.91015743 | 44.41931116 |
| 30.09294404 | 44.54223194 |
| 30.24416035 | 44.53243736 |
| 30.17936489 | 44.40406901 |
| 30.17369363 | 44.39182461 |
| 30.15248703 | 44.36991617 |
| 30.12191128 | 44.32592717 |
| 30.11263613 | 44.29700313 |
| 30.10590011 | 44.29218747 |
| 30.10121518 | 44.27544805 |
| 30.09539149 | 44.26768168 |
| 29.97401937 | 44.26886288 |
| 29.97354523 | 44.20841122 |
| 29.89520094 | 44.22115677 |
| 29.83656007 | 44.22566803 |
| 29.91015743 | 44.41931116 |
Perimetrul de concesiune 2
| Longitudine (°E) | Latitudine (°N) |
|---|---|
| 29.64945211 | 44.26232813 |
| 29.63709497 | 44.05537756 |
| 29.5286008 | 44.04820604 |
| 29.52890968 | 44.14018174 |
| 29.64945211 | 44.26232813 |
Perimetrul de concesiune 3
| Longitudine (°E) | Latitudine (°N) |
|---|---|
| 29.77901558 | 44.0152206 |
| 29.87685071 | 44.00312704 |
| 29.91540587 | 43.98671876 |
| 29.90676477 | 43.95554094 |
| 29.91723448 | 43.93541972 |
| 29.91347333 | 43.89725811 |
| 29.85355699 | 43.89991962 |
| 29.85399776 | 43.86137402 |
| 29.81246336 | 43.86260815 |
| 29.78931020 | 43.86366074 |
| 29.77203117 | 43.86681566 |
| 29.75482782 | 43.87412789 |
| 29.77901558 | 44.0152206 |
Tabelul de mai jos prezintă elementele luate în considerare în procesul de delimitare a perimetrelor eoliene offshore, utilizate pentru evaluarea tuturor perimetrelor prezentate în prezenta anexă.
Pentru fiecare dintre perimetrele prevăzute în tabelul anterior sunt prezentate, în continuare, principalele constrângeri și elemente relevante avute în vedere la delimitarea acestora.
*** Prezența unui element în cadrul unui perimetru de concesiune nu implică incompatibilitate cu dezvoltarea energiei eoliene offshore, ci reflectă necesitatea unei evaluări la nivel de proiect și a unor măsuri de atenuare, acolo unde este cazul.
1. Perimetrul de concesiune 1
Constrângeri ale elementelor asupra amplasării perimetrului. Elemente cu sensibilitate ridicată (scor 4): Nord: B10. Zone protejate legal**; Est: T9. Alte activități ale navelor — trafic naval Odesa-Bosfor (deși în prezent transportul maritim are densitate redusă), T11. Zonă militară sensibilă**; Vest: T9. Alte activități ale navelor. Considerente privind maturitatea tehnologică/LCOE: Est: menținerea adâncimii maxime a apei la 75 m.
Elemente de biodiversitate cu sensibilitate moderată (scor 3): B2. Păsări migratoare (100%); B4. Lilieci (100%); B6. Pești (70%); B7. Habitate protejate (90%); B10. Zone protejate legal (15%). Patru elemente de biodiversitate au sensibilitate moderată pe cea mai mare parte sau pe întregul perimetru de concesiune, ceea ce înseamnă că nu va fi posibilă evitarea zonelor cu sensibilitate moderată.
Elemente sociale cu sensibilitate moderată (scor 3): S1. Acvacultură și pescuit (85%); S3. Patrimoniu subacvatic (100%). Ambele elemente sociale au sensibilitate moderată pe cea mai mare parte sau pe întregul perimetru de concesiune, ceea ce înseamnă că nu va fi posibilă evitarea zonelor cu sensibilitate moderată.
Elemente tehnice cu sensibilitate moderată (scor 3): T5. Infrastructură de petrol și gaze (95%). Există două câmpuri de explorare separate care se suprapun cu acest perimetru de concesiune, Istria și XV MIDIA.
2. Perimetrul de concesiune 2
Elemente cu sensibilitate ridicată (scor 4): Nord și est: T9. Alte activități ale navelor; Sud: T5. Infrastructură de petrol și gaze**; Vest: T11. Zonă militară sensibilă**.
Elemente de biodiversitate cu sensibilitate moderată (scor 3): B2. Păsări migratoare (30%); B4. Lilieci (100%); B5. Mamifere marine (90%); B7. Habitate protejate (100%). Trei elemente de biodiversitate au sensibilitate moderată pe cea mai mare parte sau pe întregul perimetru de concesiune, ceea ce înseamnă că nu va fi posibilă evitarea zonelor cu sensibilitate moderată.
Elemente sociale cu sensibilitate moderată (scor 3): S1. Acvacultură și pescuit (100%); S3. Patrimoniu subacvatic (100%). Ambele elemente sociale au sensibilitate moderată pe întregul perimetru de concesiune, ceea ce înseamnă că nu va fi posibilă evitarea zonelor cu sensibilitate moderată.
Elemente tehnice cu sensibilitate moderată (scor 3): T5. Infrastructură de petrol și gaze (100%). Există un singur câmp de explorare care influențează acest perimetru de concesiune, EX-25 LUCEAFARUL.
3. Perimetrul de concesiune 3
Elemente cu sensibilitate ridicată (scor 4): Nord: T5. Infrastructură de petrol și gaze**; Nord-est: T4. Aerodromuri; Vest: T9. Alte activități ale navelor. LCOE și maturitate tehnologică: în alte zone, menținerea adâncimii maxime a apei la 75 m.
Elemente de biodiversitate cu sensibilitate moderată (scor 3): B4. Lilieci (100%); B5. Mamifere marine (100%). Două elemente de biodiversitate au sensibilitate moderată pe întregul perimetru de concesiune, ceea ce înseamnă că nu va fi posibilă evitarea zonelor cu sensibilitate moderată.
Elemente sociale cu sensibilitate moderată (scor 3): S1. Acvacultură și pescuit (10%); S3. Patrimoniu subacvatic (100%). Ambele elemente sociale au sensibilitate moderată pe cea mai mare parte sau pe întregul perimetru de concesiune, ceea ce înseamnă că nu va fi posibilă evitarea zonelor cu sensibilitate moderată.
Elemente tehnice cu sensibilitate moderată (scor 3): T5. Infrastructură de petrol și gaze (100%); T9. Alte activități ale navelor (10%). Există un singur câmp de explorare care influențează acest perimetru de concesiune, NEPTUN XIX 1.
Legenda elementelor evaluate
Biodiversitate: B1. Păsări marine; B2. Păsări migratoare; B3. Alte specii de păsări rezidente; B4. Lilieci; B5. Mamifere marine; B6. Pești; B7. Habitate protejate; B8. Iarbă de mare; B9. Macroalge; B10. Zone protejate legal; B11. Zone recunoscute internațional; B12. Zone sensibile din punct de vedere ecologic.
Social: S1. Acvacultură și pescuit; S2. Comunități costiere și popoare indigene; S3. Patrimoniu subacvatic; S4. Peisaj terestru și marin; S5. Atracții turistice și zone de ecoturism; S6. Situri pentru scufundări; S7. Câmp vizual.
Tehnic: T1. Activitate seismică; T2. Cost nivelat al energiei; T3. Viteza vântului la rafală extremă; T4. Aerodromuri; T5. Infrastructură de petrol și gaze; T6. Cabluri submarine; T7. Muniție neexplodată; T8. Culoare de navigație, porturi și zone de ancoraj; T9. Alte activități ale navelor; T10. Zone militare cunoscute public; T11. Zone militare sensibile; T12. Zone de extracție a agregatelor și a altor materiale; T13. Adâncimea apei.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.