CCR respinge contestațiile pensionarilor: amânarea creșterii punctului de pensie, între 2020 și 2023, a fost constituțională

DECIZIA nr. 189 din 4 martie 2026

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare, ale art. III pct. 1, pct. 2 teza întâi și pct. 3 teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2021 privind sistemul public de pensii și ale art. XLVI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare

EMITENT: CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 643 din 4 august 2026

Elena-Simina Tănăsescu

– președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

– judecător

Mihai Busuioc

– judecător

Mihaela Ciochină

– judecător

Dacian-Cosmin Dragoș

– judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

– judecător

Laura-Iuliana Scântei

– judecător

Gheorghe Stan

– judecător

Cosmin-Marian Văduva

– magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare, ale art. III pct. 1, pct. 2 teza întâi și pct. 3 teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, ale art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate și ale art. XLVI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, excepție ridicată de Monica Nistor în Dosarul nr. 1.164/62/2021 al Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal, de Stana Mititelu în Dosarul nr. 133/59/2022 al Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal, de Nicolae Mădularu și alții în Dosarul nr. 2.935/90/2021 al Tribunalului Vâlcea – Secția I civilă, de Constantin Eftimie în Dosarul nr. 1.433/62/2021* al Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal, de Jănică Păun în Dosarul nr. 106/44/2022 al Curții de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal, de Florin Bălan în Dosarul nr. 46/32/2022 al Curții de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Mariana Dușa în Dosarul nr. 865/62/2021* al Tribunalului Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și de Bako Etelka în Dosarul nr. 1.056/96/2023 al Tribunalului Harghita – Secția civilă.

2. Dezbaterile au avut loc în ședința din data de 4 decembrie 2025, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu. Pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, în temeiul dispozițiilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea a dispus amânarea pronunțării pentru data de 21 ianuarie 2026, iar la acest din urmă termen, având în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată potrivit art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, pentru data de 4 martie 2026, când a fost pronunțată prezenta decizie.

3. Prin Încheierea din 21 februarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.164/62/2021, Curtea de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. III pct. 1, pct. 2 teza întâi și pct. 3 teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Excepția a fost ridicată de Monica Nistor într-o cauză având ca obiect acordarea de despăgubiri și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 565D/2022.

4. Prin Încheierea din 15 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 133/59/2022, Curtea de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. III pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2021. Excepția a fost ridicată de Stana Mititelu într-o cauză având ca obiect acordarea de despăgubiri și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 742D/2022.

5. Prin Încheierea din 1 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.935/90/2021, Tribunalul Vâlcea – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare. Excepția a fost ridicată de Nicolae Mădularu și alții într-o cauză având ca obiect drepturi la pensie și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 885D/2022.

6. Prin Încheierea din 25 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.433/62/2021*, Curtea de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2021. Excepția a fost ridicată de Constantin Eftimie într-o cauză având ca obiect acordarea de despăgubiri și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.390D/2022.

7. Prin Încheierea din 24 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 106/44/2022, Curtea de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. III pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2021. Excepția a fost ridicată de Jănică Păun într-o cauză având ca obiect acordarea de despăgubiri și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.710D/2022.

8. Prin Încheierea din 7 octombrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 46/32/2022, Curtea de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. III pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2021. Excepția a fost ridicată de Florin Bălan într-o cauză având ca obiect acordarea de despăgubiri și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.454D/2022.

9. Prin Încheierea din 18 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 865/62/2021*, Tribunalul Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. III pct. 1, pct. 2 teza I și pct. 3 teza I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2021. Excepția a fost ridicată de Mariana Dușa într-o cauză având ca obiect acordarea de despăgubiri și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.724D/2022.

10. Prin Încheierea din 10 octombrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.056/96/2023, Tribunalul Harghita – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2021, ale art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate și ale art. XLVI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Excepția a fost ridicată de Bako Etelka într-o cauză având ca obiect cererea de revizuire a drepturilor la pensie și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.468D/2024.

11. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că reducerea creșterii punctului de pensie prevăzute prin Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, denumită în continuare Legea, este contrară dreptului de proprietate, garantat de Constituție și de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Pensia acordată în sistemul public reprezintă un bun care nu poate fi limitat decât prin naționalizare sau expropriere, însă numai cu dreaptă despăgubire. Creșterea pensiilor prin Lege reprezintă un bun câștigat. Instanțele judecătorești sunt obligate, în temeiul prevederilor art. 20 din Constituție, să ignore legile interne și interpretările Curții Constituționale care contravin reglementărilor internaționale și interpretărilor date acestora de către organele abilitate. Așadar, nu se încalcă art. 11 alin. (3) și art. 31 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

12. Statul nu este decât un gestionar al fondurilor depuse de salariați pentru a beneficia de pensii. Este un abuz de putere al executivului să taie fiecărui pensionar punctul de pensie cu 30,02773% și nici nu se poate invoca art. 53 din Constituție, pentru că aceasta ar însemna existența stării de război, calamitate sau faliment.

13. Guvernul a încălcat art. 115 alin. (6) din Constituție, deoarece prin ordonanță de urgență nu se poate modifica valoarea punctului de pensie, iar ordonanțele de urgență nu au aceeași valoare normativă ca legile.

14. Ordonanțele de urgență ale Guvernului criticate sunt contrare art. 1 alin. (4) și (5), precum și art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, deoarece modifică Legea. Pensia face parte din domeniul protecției sociale și, ca atare, trebuie să fie reglementată prin lege organică. În cauză, Guvernul a încălcat separația puterilor în stat, deoarece Parlamentului îi revine prerogativa constituțională de a reglementa în această materie.

15. Se încalcă, de asemenea, dreptul la un nivel de trai decent, din cauza inflației și a scăderii puterii de cumpărare a monedei, fenomene care nu sunt „acoperite” de creșterea punctului de pensie la nivelul prevăzut de actele normative criticate, precum și din cauza prorogării intrării în vigoare a Legii.

16. În final, se solicită aplicarea prin analogie a deciziilor Curții nr. 650 din 15 decembrie 2022, nr. 392 din 2 iulie 2014 și nr. 637 din 13 octombrie 2015.

17. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 încalcă separația puterilor în stat și rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare, dar și art. 44 și 47 din Constituție; nivelul de trai decent nu mai poate fi asigurat la standardul considerat adecvat de către legiuitor în Lege.

18. Curtea de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată, arătând că statului i-a fost recunoscută de către Curte o marjă de apreciere în materia reglementată de actele normative criticate, iar modificarea art. 86 alin. (2) lit. b) din Lege s-a realizat înainte de intrarea în vigoare a acesteia, astfel încât intervenția Guvernului, în exercitarea prerogativei de a adopta acte normative și în materia drepturilor de asigurări sociale, nu a afectat drepturi câștigate.

19. Curtea de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența constantă a Curții Constituționale, de exemplu Decizia nr. 671/2019.

20. Curtea de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată, având în vedere că împrejurările menționate în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2020 se pot încadra în conceptul constituțional de „situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată”, astfel cum acesta a fost definit în jurisprudența Curții Constituționale.

21. Curtea de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepției.

22. Tribunalul Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții, de exemplu Decizia nr. 626/2021.

23. Tribunalul Harghita – Secția civilă apreciază că excepția este întemeiată pentru motivele indicate de autorul acesteia.

24. Tribunalul Vâlcea – Secția I civilă apreciază că excepția este neîntemeiată, având în vedere că, prin Constituție, este recunoscut dreptul Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora.

25. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

26. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

27. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

28. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din motivarea acesteia, și nu doar din examinarea dispozitivelor încheierilor de sesizare a Curții, îl constituie o serie de dispoziții din cuprinsul a 4 ordonanțe de urgență ale Guvernului, respectiv: (i) art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare, (ii) ale art. III pct. 1, pct. 2 teza întâi și pct. 3 teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, (iii) ale art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate și (iv) ale art. XLVI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Aceste dispoziții au modificat prevederi din cuprinsul art. 86 și 182 din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iulie 2019. Legea nu a intrat niciodată în vigoare în integralitatea sa, fiind abrogată, începând cu data de 1 ianuarie 2024, prin Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023. În prezent, sistemul asigurărilor sociale din România este reglementat prin Legea nr. 360/2023.

29. Atât Legea, cât și toate dispozițiile criticate din cuprinsul celor 4 ordonanțe de urgență ale Guvernului sunt, în prezent, ieșite din vigoare, fiind abrogate prin Legea nr. 360/2023. Având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, excepția ridicată este admisibilă, prevederile legale criticate având următorul cuprins: (i) art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 751 din 18 august 2020, prevedea reducerea valorii punctului de pensie după 1 septembrie 2020 față de valoarea prevăzută inițial în Lege; (ii) art. III pct. 1, pct. 2 teza întâi și pct. 3 teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 18 februarie 2021, prevedea modificarea modului de stabilire a punctului de pensie preconizat prin Lege a se aplica în valoarea și de la data prevăzute de Lege, respectiv 1.875 lei începând cu 1 septembrie 2021, precum și alte modificări aduse art. 86 și 182 din Lege, inclusiv amânarea până la 1 septembrie 2023 a intrării sale integrale în vigoare; (iii) art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1189 din 15 decembrie 2021, reglementa valoarea punctului de pensie în anul 2022 și modalitatea de calcul al acesteia în anul 2023, precum și data intrării în vigoare a Legii; și (iv) art. XLVI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1186 din 9 decembrie 2022, reglementa valoarea punctului de pensie în anul 2023 și modalitatea de calcul al acesteia în anul 2024, precum și data intrării în vigoare a Legii.

30. În Dosarul nr. 1.390D/2022, în realitate, s-a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. III pct. 1, pct. 2 teza întâi și pct. 3 teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2021.

31. Autorii excepției de neconstituționalitate apreciază că dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 44 referitor la garantarea dreptului de proprietate privată, astfel cum este interpretat, în temeiul art. 20 alin. (1) din Constituție, și prin prisma exigențelor art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 73 alin. (3) lit. p) referitor la reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială, art. 115 referitor la delegarea legislativă, art. 126 alin. (6) referitor la contenciosul administrativ și art. 148 referitor la integrarea în Uniunea Europeană.

32. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că se critică, în esență, „răzgândirea” Guvernului de a crește valoarea punctului de pensie (cu consecința majorării pensiilor) în anul 2020 și încă o dată în anul 2021, așa cum Parlamentul stabilise prin Lege. În acest fel, Guvernul a încălcat o serie de drepturi fundamentale, precum cel de proprietate, de pensie sau dreptul la un nivel de trai decent. De asemenea, se consideră că procedura de adoptare a ordonanțelor de urgență este contrară unor principii și norme constituționale, precum separația puterilor în stat.

33. Curtea reține că neconstituționalitatea prevederilor art. I pct. 2 teza întâi și pct. 3 teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2021, ale art. I pct. 3 și 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2021 și ale art. XLVI pct. 3 și 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 este doar în mod formal invocată, fără ca autorii să aducă vreo critică punctuală acestora.

34. Prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a statuat că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile art. 10 alin. (2) raportat la art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. Ca atare, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. III pct. 2 teza întâi și pct. 3 teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2021, ale art. I pct. 3 și 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2021 și ale art. XLVI pct. 3 și 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 trebuie respinsă ca inadmisibilă.

35. Excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020, ale art. III pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2021, ale art. I pct. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2021 și ale art. XLVI pct. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 este neîntemeiată, pentru motivele expuse în continuare.

36. Toate aceste prevederi au reglementat valoarea punctului de pensie și, implicit, cuantumul pensiilor, după 1 septembrie 2020 până la 1 ianuarie 2024, când Legea a ieșit formal din vigoare. După data de 1 ianuarie 2024, prin urmare, pensiile în sistemul asigurărilor publice din România se calculează potrivit Legii nr. 360/2023.

37. În data de 9 iulie 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Legea. Aceasta nu a intrat în vigoare la 3 zile de la publicare, așa cum prevede regula instituită în art. 78 teza a doua din Constituție. Astfel, în aplicarea art. 78 teza a treia din Constituție, Legea urma să intre în vigoare la data de 1 septembrie 2021, potrivit art. 182 alin. (1) din Lege. Rațiunea amânării intrării în vigoare a Legii a fost determinată de pregătirea autorităților administrative îndatorate cu implementarea Legii, precum și de aducerea la cunoștință asiguraților din sistemul public de pensii a acestei schimbări legislative majore.

38. Cu toate acestea, s-a prevăzut ca un număr restrâns de dispoziții ale Legii să intre în vigoare fie la 3 zile de la publicarea acesteia, fie la momente anterioare datei de 1 septembrie 2021. Dintre aceste dispoziții care au intrat mai devreme în vigoare sau care erau prevăzute să intre în vigoare mai devreme de 1 septembrie 2021, relevante pentru soluționarea prezentei excepții sunt cele privind reglementarea valorii punctului de pensie.

39. Noțiunea de punct de pensie era, în sistemul Legii nr. 263/2010, esențială pentru determinarea cuantumului pensiilor: acesta era direct proporțional cu valoarea punctului de pensie. Legea preconiza, însă, o schimbare majoră de filosofie a calculului pensiilor, schimbare manifestată prin însăși renunțarea la noțiunea de punct de pensie ca element-cheie în calculul cuantumului pensiilor. Astfel, potrivit art. 85 alin. (1) din Lege, „cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință”. Noțiunea de punct de referință nu exista ca atare în sistemul Legii nr. 263/2010. Potrivit art. 86 alin. (1) din Lege, „valoarea punctului de referință prevăzută la art. 85 alin. (1) reprezintă raportul dintre valoarea punctului de pensie și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislația anterioară, respectiv 25”.

40. Însă întrucât Legea și, implicit, noua metodologie de calculare a pensiilor ar fi trebuit să intre în vigoare abia de la 1 septembrie 2021, ea trebuia să prevadă normele care urmau să fie aplicate de autoritățile administrative în intervalul care se va fi scurs până la 1 septembrie 2021. Astfel, se evidențiază 3 secvențe temporale: (i) 12 iulie-31 august 2019: valoarea punctului de pensie nu a mai fost stabilită în temeiul Legii nr. 263/2010; (ii) 1 septembrie 2019-31 august 2020: valoarea punctului de pensie, de 1.265 lei, urma să fie cea prevăzută de Lege, respectiv de art. 86 alin. (2) lit. a); (iii) 1 septembrie 2020–31 august 2021: valoarea punctului de pensie, de 1.775 lei, urma să fie cea prevăzută de Lege, respectiv de art. 86 alin. (2) lit. b); și (iv) la data de 1 septembrie 2021, data preconizată a intrării complete în vigoare a Legii, valoarea punctului de pensie trebuia să fie 1.875 lei.

41. În intervalul 1 septembrie 2019-31 august 2020, valoarea punctului de pensie luată în mod efectiv în considerare la calculul pensiilor a fost cea reglementată de Lege, deoarece art. 86 alin. (2) lit. a) din acest act normativ nu a suferit nicio modificare.

42. În schimb, valoarea punctului de pensie prevăzută a fi luată în considerare după 1 septembrie 2020 nu a ajuns niciodată să fie în mod efectiv utilizată la calcularea pensiilor, deoarece, din rațiuni fiscal-bugetare, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020, Executivul a decis ca valoarea punctului de pensie să nu mai crească începând cu 1 septembrie 2020 la 1.775 lei, ci la 1.442 lei.

43. În anul în care Legea ar fi trebuit să intre integral în vigoare, mai precis la data de 1 septembrie 2021, Guvernul a amânat pentru prima oară intrarea sa integrală în vigoare. Astfel, intrarea în vigoare a Legii a fost amânată cu 2 ani, respectiv la 1 septembrie 2023.

44. Având în vedere această reorientare, Guvernul, în mod necesar, trebuia să decidă și cu privire la valoarea punctului de pensie în intervalul 1 septembrie 2021-31 august 2023. Astfel, Guvernul a renunțat la soluția de a crește, începând cu 1 septembrie 2021, punctul de pensie la valoarea de 1.875 lei și a introdus un algoritm pentru calcularea acestuia.

45. Din punct de vedere tehnic, această modificare a fost realizată prin modificarea art. 86 alin. (2) lit. c) din Lege, care a căpătat următorul cuprins: „începând cu anul 2022 valoarea prevăzută la lit. b) se majorează cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă cel mult 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuți în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicați de Institutul Național de Statistică. Majorarea și data de acordare se stabilesc anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.” Această metodă de calcul al valorii punctului de pensie urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2022.

46. Înainte, însă, de preconizata intrare în vigoare a metodei de calcul al punctului de pensie potrivit unui algoritm, și nu printr-o valoare fixă, Guvernul a decis să amâne implementarea acestei soluții pentru data de 1 ianuarie 2023. Din punct de vedere tehnic, această soluție a fost formalizată prin adoptarea art. I pct. 2 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 125/2021. Prin această dispoziție s-a modificat art. 86 alin. (2) lit. c) din Lege care, în esență, a rămas cu același conținut, mai puțin data intrării sale în vigoare.

47. Pentru coroborarea acestei amânări cu reglementarea valorii punctului de pensie după data de 1 ianuarie 2022, Guvernul a decis ca aceasta să fie de 1.586 lei, mai mare, deci, decât valoarea care era luată în considerare în mod efectiv de către casele de pensii, respectiv 1.442 lei. Din punct de vedere tehnic, această soluție a fost implementată, pe de o parte, prin completarea art. 86 alin. (2) lit. b) din Lege cu lit. b1) și prin completarea art. 182 alin. (1) lit. b) din Lege cu lit. b2).

48. Prin urmare, în intervalul cuprins între 1 septembrie 2021 (când ar fi trebuit ca valoarea punctului de pensie să crească la 1.875 lei) și 1 ianuarie 2022 (când valoarea fixă a punctului de pensie urma să fie înlocuită cu un algoritm) valoarea punctului de pensie luată efectiv în considerare de casele de pensii a fost de 1.442 lei, stabilită prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020.

49. Intrarea în vigoare la data de 1 septembrie 2023 a mai fost amânată încă o dată, de data aceasta pentru un an, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022. De asemenea, a fost amânată și intrarea în vigoare, începând cu 1 ianuarie 2024, a metodei de calcul al valorii punctului de pensie prin algoritm [tehnic, acest lucru s-a realizat prin modificarea art. 86 alin. (2) lit. c) din Lege]. În mod corelativ, Guvernul a trebuit să stabilească, până la 1 ianuarie 2024, o valoare a punctului de pensie, respectiv 1.875 lei [tehnic, acest lucru s-a realizat prin modificarea art. 86 alin. (2) lit. b1) din Lege].

50. Criticile aduse art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 sunt, în esență, similare cu cele soluționate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 203 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 780 din 5 august 2022, și prin Decizia nr. 372 din 29 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 981 din 30 octombrie 2023.

51. Astfel, cu referire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate din perspectiva art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea a statuat că Guvernul a armonizat politica legislativă cu resursele bugetare existente, precum și cu privire la urgența în reglementarea acestei situații, astfel cum rezultă din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2020 și din nota sa de fundamentare.

52. Cu referire la pretinsa încălcare a art. 115 alin. (5) din Constituție, Curtea a observat că validitatea ordonanței de urgență nu este condiționată de aprobarea sa prin lege de către Parlament. Distinct de această statuare a Curții, se observă că, în cauza de față, autorii excepției confundă intrarea în vigoare a ordonanței de urgență cu aprobarea sau respingerea acesteia de către Parlament. Art. 115 alin. (5) teza întâi din Constituție prevede că ordonanța de urgență a Guvernului intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere la Camera competentă. Per a contrario, deci, este suficient ca ordonanța de urgență să fie depusă spre dezbatere în Parlament, și nu să fie și adoptată de către acesta. De altfel, aprobarea sau, după caz, respingerea ordonanței de urgență este reglementată în două texte constituționale distincte, respectiv art. 115 alin. (7) și (8), care, în mod evident, nu se referă la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență.

53. Curtea a respins și critica raportată la art. 115 alin. (6) din Constituție, care, având în vedere conținutul acestuia, a fost analizată împreună cu criticile intrinseci formulate din perspectiva art. 44 și 47 din Constituție, precum și la art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocat prin prisma art. 20 alin. (1) din Constituție.

54. În examinarea în continuare a criticilor de neconstituționalitate extrinsecă, instanța de control constituțional a statuat că nici prevederile art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție nu au fost încălcate de către Guvern, deoarece însuși textul art. 115 alin. (5) ultima teză din Constituție prevede că ordonanțele de urgență pot fi adoptate în materia legilor organice.

55. În sfârșit, cu privire la ultima critică de neconstituționalitate extrinsecă, jurisdicția constituțională a statuat că Guvernul nu a încălcat principiul separației puterilor în stat consacrat de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, respectiv nu a încălcat prerogativa Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării.

56. Cu referire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, instanța constituțională, în Decizia nr. 203 din 7 aprilie 2022 paragrafele 19-25, a reținut că valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum și indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile. Având în vedere că Guvernul nu a redus valoarea punctului de pensie anunțată prin Lege, ci a prevăzut o creștere mai mică, instanța constituțională a statuat că art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 nu încalcă dreptul la pensie și dreptul de proprietate privată.

57. În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 53 din Constituție, în Decizia nr. 372 din 29 iunie 2023, paragraful 119, Curtea a statuat că, întrucât nu a constatat vreo restrângere a exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale, respectiv art. 44 sau 47 din Constituție, nici art. 53 din Constituție nu a fost încălcat.

58. Distinct de cele anterior menționate în Decizia nr. 203 din 7 aprilie 2022, precitată, și Decizia nr. 372 din 29 iunie 2023, cu referire la pretinsa încălcare a dreptului la un nivel de trai decent prin măsura Guvernului de a reduce creșterea punctului de pensie, Curtea amintește că, deși drepturile și libertățile fundamentale sunt în egală măsură prevăzute într-un singur document formal, Legea fundamentală, este la fel de important să se țină seama de cât de diferită este natura lor juridică. De exemplu, dreptul fundamental la viață este un drept fundamental pe care statul îl poate respecta prin simpla sa inacțiune, adică prin neadoptarea de măsuri normative, de exemplu, legi sau ordonanțe ori ordonanțe de urgență care să aducă atingere dreptului la viață. În schimb, în cazul dreptului la un nivel de trai decent, statul este obligat de art. 47 alin. (1) din Constituție să iasă din pasivitate, așa cum este îndatorat să rămână în cazul dreptului la viață, și să acționeze, adică „să ia măsuri de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent”. Or, în mod implicit cel puțin, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a ținut seama de această diferență conceptuală și de natură juridică a unor drepturi precum dreptul la pensie și dreptul la un nivel de trai decent. Astfel, Curtea, în Decizia nr. 677 din 29 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 29 ianuarie 2021, paragraful 23, a amintit că Legea fundamentală consacră, în art. 1 alin. (3), caracterul de stat social al României, obligând statul, prin dispozițiile art. 135 alin. (2) lit. f), să creeze condițiile necesare pentru creșterea calității vieții, iar la art. 41 alin. (2) și art. 47 alin. (2) prevede dreptul salariaților, respectiv al cetățenilor, și la alte măsuri de protecție socială și de asistență socială decât cele nominalizate expres în Legea fundamentală, măsuri stabilite prin lege. Caracteristic tuturor acestor drepturi ale cetățenilor și obligații corelative ale statului este faptul că, în măsura în care nu sunt nominalizate expres de Constituție, legiuitorul este liber să aleagă, în funcție de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite și de necesitatea îndeplinirii și a altor obligații ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituțional, care sunt măsurile prin care va asigura cetățenilor un nivel de trai decent și să stabilească condițiile și limitele acordării lor.

59. În plus, trebuie amintit că, potrivit art. 1 alin. (5) din Constituție, în România, respectarea Constituției este obligatorie, în sensul că nu doar Curtea Constituțională, garantul supremației sale, are această obligație, ci și toate celelalte autorități constituționale. În particular, cu referire la imperativul sau, mai potrivit, aspirația realizării unui nivel de trai decent, Curtea apreciază că Guvernul, în primul rând, este ținut de această îndatorire constituțională.

60. În continuare, cu referire la criticile aduse art. III pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2021, art. I pct. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2021 și art. XLVI pct. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, Curtea observă că, la fel ca prevederile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020, aceste dispoziții legale au împiedicat creșterea valorii punctului de pensie preconizată prin Lege, dar de la 1 septembrie 2021 până în 2024, când Legea a fost abrogată. De asemenea, se observă că autorii prezentei excepții critică aceste texte pentru aceleași motive pentru care au criticat și prevederile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020.

61. În aceste condiții, toate considerentele pentru care art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 sunt conforme Constituției sunt valabile, mutatis mutandis, astfel încât Curtea apreciază că și excepția de neconstituționalitate a art. III pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2021, a art. I pct. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2021 și a art. XLVI pct. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 este neîntemeiată.

62. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudența Curții Constituționale din deciziile nr. 203 din 7 aprilie 2022 și nr. 372 din 29 iunie 2023 mai sus invocate, atât soluția, cât și considerentele deciziilor citate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

63. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. III pct. 2 teza întâi și pct. 3 teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, ale art. I pct. 3 și 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate și ale art. XLVI pct. 3 și 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, excepție ridicată de Monica Nistor în Dosarul nr. 1.164/62/2021 al Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal, de Stana Mititelu în Dosarul nr. 133/59/2022 al Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal, de Constantin Eftimie în Dosarul nr. 1.433/62/2021* al Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal, de Jănică Păun în Dosarul nr. 106/44/2022 al Curții de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal, de Florin Bălan în Dosarul nr. 46/32/2022 al Curții de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Mariana Dușa în Dosarul nr. 865/62/2021* al Tribunalului Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și de Bako Etelka în Dosarul nr. 1.056/96/2023 al Tribunalului Harghita – Secția civilă.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceiași autori în aceleași dosare ale acelorași instanțe, precum și de Nicolae Mădularu și alții în Dosarul nr. 2.935/90/2021 al Tribunalului Vâlcea – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare, ale art. III pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2021, ale art. I pct. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2021 și ale art. XLVI pct. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Vâlcea – Secția I civilă, Curții de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Harghita – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 4 martie 2026.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent,

Cosmin-Marian Văduva