Pe scurt

  • Un polițist a cerut în instanță să fie avansat la gradul de inspector principal și a atacat textul care leagă avansarea de existența unui post prevăzut cu acel grad. Curtea Constituțională a confirmat textul.
  • Regula rămâne: gradele profesionale următoare din aceeași categorie se acordă în ordinea ierarhică a gradelor și în limita numărului de posturi aprobat de ministru. Îndeplinirea condițiilor personale nu este suficientă.
  • Vizați sunt polițiștii și, prin analogie, orice funcționar public cu statut special a cărui promovare depinde de existența postului. Textul a fost între timp abrogat, dar continuă să producă efecte în dosarele vechi.
Act: Decizia CCR nr. 105/2026
Publicat: M. Of. nr. 599 din 22 iulie 2026
Pronunțată: 5 februarie 2026

Poți îndeplini toate condițiile pentru gradul următor și tot să nu îl primești, dacă nu există post liber prevăzut cu acel grad. Curtea Constituțională a confirmat această regulă prin Decizia nr. 105 din 5 februarie 2026, publicată acum în Monitorul Oficial, respingând ca neîntemeiată excepția ridicată împotriva art. 19 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Este a doua decizie din aceeași ediție care privește un statut profesional din zona forțelor de ordine și a armatei, alături de cea în care o contestație amplă la Statutul cadrelor militare a fost respinsă din start.

Textul confirmat sună așa: „Acordarea gradelor profesionale următoare în cadrul aceleiași categorii se face în ordinea ierarhică a gradelor, în limita numărului de posturi prevăzute cu gradele respective, aprobat de ministrul administrației și internelor.”

Cazul a pornit de la Liviu Soare, care a cerut în instanță obligarea Ministerului Administrației și Internelor să emită un ordin prin care să îi acorde gradul profesional de inspector principal de poliție începând cu 25 martie 2015. Dosarul a ajuns în recurs la Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, iar sesizarea Curții Constituționale a fost făcută prin Decizia civilă nr. 4.925 din 21 octombrie 2016, îndreptată ulterior prin Încheierea din 15 ianuarie 2021.

Tot pe statutul polițistului, dar pe latura salarială, Curtea a confirmat că compensația pentru risc și pericol deosebit rămâne „de până la 30%”, cu cuantumul stabilit prin ordin.

Efectele pe care le produce

Primul efect este confirmarea regulii de fond. Avansarea în gradul profesional următor, în cadrul aceleiași categorii, este condiționată cumulativ de două lucruri: respectarea ordinii ierarhice a gradelor și existența unui post prevăzut cu gradul respectiv, în limita numărului aprobat de ministru.

Al doilea efect este răspunsul la acuzația de discriminare. Curtea reține că textul nu conține niciun element care să determine apariția unei stări de discriminare, pentru că se aplică identic tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. Cine se află în aceeași situație primește același tratament, iar limitarea vine din numărul de posturi, nu din calitățile persoanei.

Al treilea efect ține de natura dreptului. Accesul la gradul profesional următor constituie, spune Curtea, o caracteristică specifică funcției publice. Nu este un drept care se naște automat din vechime sau din îndeplinirea unor criterii personale, ci ține de organizarea carierei în interiorul instituției.

Aceeași logică a organizării carierei se regăsește și în alte structuri ale ministerului: pentru posturile de specialitate de la bordul navelor, regulamentul nou al serviciului la bordul navelor MAI trimite atestarea personalului navigant la instrucțiuni separate ale ministrului, care trebuie emise în 30 de zile.

Al patrulea efect este de metodă și explică de ce decizia contează pentru dosare vechi. Textul fusese abrogat prin art. I pct. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2016. Curtea l-a analizat totuși, invocând Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011: controlul de constituționalitate se exercită și asupra dispozițiilor ale căror efecte juridice continuă să se producă după ieșirea lor din vigoare.

Al cincilea efect privește art. 53 din Constituție, invocat de autor. Curtea reține că invocarea restrângerii exercițiului unor drepturi nu poate fi reținută dacă nu s-a constatat încălcarea vreunei prevederi constituționale care consacră drepturi sau libertăți fundamentale. Cum situația premisă nu pune în discuție o abatere de la desfășurarea firească a relațiilor sociale, art. 53 nu este incident în cauză.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

În drept, nimic. Decizia confirmă un text abrogat din 2016 și reia o linie de jurisprudență deja fixată prin Decizia nr. 1.570 din 6 decembrie 2011, care privise aceleași dispoziții din perspectiva unor critici similare.

Curtea spune explicit că nu au intervenit elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței sale, iar atât soluția, cât și considerentele din decizia anterioară își păstrează valabilitatea. Este, deci, o reconfirmare, nu o schimbare de poziție.

A doua clarificare privește obiectul excepției. Actul de sesizare viza art. 19 din Legea nr. 360/2002 în întregime, dar Curtea a restrâns analiza la alin. (1), pentru că autorul nu adusese nicio critică soluțiilor legislative din alin. (2)-(4). Este un exemplu util de cum se delimitează obiectul unei excepții după conținutul real al motivării.

A treia clarificare este de calendar. Sesizarea Curții datează din 2016, îndreptată în 2021, iar decizia a fost pronunțată în februarie 2026 și publicată în iulie 2026. Pentru autorul excepției, dosarul de origine a stat în așteptare aproape un deceniu.

Statutul polițistului a ajuns din nou în fața Curții, de data aceasta pe latura disciplinară. Soluția e tot de respingere: prin Decizia nr. 590/2025, publicată la 23 septembrie 2026, polițistul cercetat pentru o faptă din starea de urgență poate fi sancționat fără consiliu de disciplină.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Regula rămâne previzibilă: cine cunoaște schema de posturi știe de ce depinde avansarea, iar decizia nu introduce niciun criteriu nou.
  • Se confirmă că limitarea prin numărul de posturi se aplică identic tuturor celor aflați în aceeași situație, ceea ce blochează argumentul discriminării.
  • Curtea reconfirmă că poate analiza texte deja abrogate, dacă efectele lor continuă, ceea ce protejează dosarele începute sub legea veche.
  • Delimitarea obiectului excepției la alin. (1) arată că motivarea, nu actul de sesizare, decide ce anume se judecă.

Ce rămâne o problemă

  • Polițistul care îndeplinește toate condițiile personale rămâne dependent de o schemă de posturi aprobată la nivel de minister, asupra căreia nu are niciun control.
  • Decizia nu discută transparența acelei scheme, deși aici se află, în practică, sursa cea mai frecventă de nemulțumire.
  • Între sesizarea Curții, în 2016, și publicarea deciziei, în iulie 2026, au trecut aproape zece ani, iar textul analizat era deja abrogat de opt.
  • Art. 53 din Constituție a fost înlăturat pe cale procedurală, fără o discuție de fond despre proporționalitatea limitării.

Sfaturi utile

  1. Înainte de a cere avansarea, verificați dacă există un post prevăzut cu gradul următor și dacă el este cuprins în numărul aprobat de ministru. Fără acest post, cererea nu are temei, oricât de bine ați îndeplini celelalte condiții.
  2. Cereți în scris situația posturilor prevăzute cu gradul vizat. Un răspuns oficial este singurul document pe care vă puteți sprijini într-o eventuală contestație.
  3. Verificați ordinea ierarhică a gradelor din categoria dumneavoastră. Textul cere ca avansarea să respecte această ordine, deci nu se poate sări peste un grad.
  4. Dacă intenționați să atacați un text de lege, formulați critici pentru fiecare alineat pe care îl vizați. Curtea reține ca obiect doar alineatele efectiv criticate, chiar dacă actul de sesizare menționează articolul întreg.
  5. Nu vă bazați exclusiv pe art. 53 din Constituție. Restrângerea exercițiului unor drepturi se analizează doar după ce s-a constatat atingerea adusă unui drept sau unei libertăți fundamentale.
  6. Dacă dosarul dumneavoastră privește perioada dinaintea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2016, textul vechi rămâne aplicabil, iar decizia de față îl confirmă.

Întrebări frecvente

Ce a decis Curtea Constituțională?
A respins excepția ca neîntemeiată și a constatat că art. 19 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului este constituțional în raport cu criticile formulate.
De ce depinde avansarea în gradul profesional următor?
De două condiții cumulative: respectarea ordinii ierarhice a gradelor și existența unui post prevăzut cu gradul respectiv, în limita numărului aprobat de ministrul administrației și internelor.
Este discriminatorie condiția existenței postului?
Nu, potrivit Curții. Textul se aplică identic tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei și nu conține niciun element care să determine apariția unei stări de discriminare.
Textul mai este în vigoare?
Nu. A fost abrogat prin art. I pct. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2016. Curtea l-a analizat totuși, pentru că efectele lui juridice continuă să se producă în dosarele începute anterior.
De ce a analizat Curtea un text abrogat?
Potrivit Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, controlul de constituționalitate se exercită și asupra dispozițiilor ale căror efecte juridice continuă să se producă după ieșirea lor din vigoare.
De ce nu s-a aplicat art. 53 din Constituție?
Pentru că invocarea lui nu poate fi reținută dacă nu s-a constatat încălcarea vreunei prevederi constituționale care consacră drepturi sau libertăți fundamentale. Curtea a reținut că art. 53 nu este incident în cauză.
Curtea a analizat tot art. 19?
Nu. A reținut ca obiect doar alin. (1), pentru că autorul excepției nu a adus nicio critică soluțiilor legislative din alin. (2)-(4).
Există jurisprudență anterioară pe același text?
Da. Prin Decizia nr. 1.570 din 6 decembrie 2011, Curtea reținuse deja că dispozițiile art. 19 alin. (1) nu conduc la un tratament discriminatoriu. Soluția și considerentele își păstrează valabilitatea.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

M. Of. nr. 599 din 22 iulie 2026 16 pagini PDF, 114 KB actul începe la pagina 7

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

DECIZIA nr. 105 din 5 februarie 2026 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului

EMITENT: Curtea Constituțională

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 22 iulie 2026

Elena-Simina Tănăsescu — președinte Asztalos Csaba-Ferenc — judecător Mihai Busuioc — judecător Mihaela Ciochină — judecător Cristian Deliorga — judecător Dacian-Cosmin Dragoș — judecător Dimitrie-Bogdan Licu — judecător Laura-Iuliana Scântei — judecător Gheorghe Stan — judecător Ioana-Laura Paris — magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Liviu Soare în Dosarul nr. 20.303/3/2015 al Curții de Apel București — Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 219D/2021.

2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent învederează Curții că în data de 26 ianuarie 2026 autorul excepției de neconstituționalitate a depus la dosar note scrise în susținerea admiterii acesteia.

4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției ca inadmisibilă deoarece autorul nu a arătat în mod concret care sunt carențele de neconstituționalitate ale legii, invocând, în susținere, Decizia nr. 141 din 10 martie 2016, prin care Curtea Constituțională a respins, ca inadmisibilă, o excepție de neconstituționalitate nemotivată, în temeiul art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Totodată, în motivarea excepției de neconstituționalitate se face vorbire despre aspecte ce țin de modul de interpretare și aplicare a legii, fiind astfel irelevant, sub aspectul constituționalității, faptul că raportului juridic supus judecății i se aplică și altă lege în materia salarizării personalului bugetar. Acestea reprezintă chestiuni ce se află în competența exclusivă a instanțelor judecătorești.

C U R T E A, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Decizia civilă nr. 4.925 din 21 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 20.303/3/2015, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 15 ianuarie 2021, Curtea de Apel București — Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Excepția a fost invocată de Liviu Soare într-o cauză aflată în faza de recurs, având ca obiect obligarea pârâtului Ministerul Administrației și Internelor să emită un ordin prin care să acorde autorului excepției gradul profesional de inspector principal de poliție începând cu data de 25 martie 2015.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că textele de lege criticate încalcă art. 53 din Constituție și art. 26 alin. (1) și (3) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Menționează că a fost supus unui tratament discriminatoriu de către pârâții din dosarul de fond, considerând că este singurul polițist din România, președinte de sindicat, care nu a beneficiat de prevederile unui ordin emis de ministrul administrației și internelor, și că, în pronunțarea sentinței recurate, instanța judecătorească a depășit atribuțiile puterii judecătorești, încălcându-i dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare.

7. Curtea de Apel București — Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

C U R T E A, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul- raportor, notele scrise ale autorului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă, potrivit actului de sesizare, dispozițiile art. 19 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Observând însă argumentele prezentate de autorul excepției, precum și faptul că acesta nu aduce vreo critică de neconstituționalitate cu privire la soluțiile legislative cuprinse de dispozițiile legale ale art. 19 alin. (2)-(4), Curtea va reține drept obiect al excepției doar dispozițiile art. 19 alin. (1) din cuprinsul Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, care au următorul conținut: „(1) Acordarea gradelor profesionale următoare în cadrul aceleiași categorii se face în ordinea ierarhică a gradelor, în limita numărului de posturi prevăzute cu gradele respective, aprobat de ministrul administrației și internelor.”

12. Curtea observă că dispozițiile legale criticate au fost abrogate prin art. I pct. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 21 iunie 2016. Cu toate acestea, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a constatat că sintagma „în vigoare” din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, se va proceda la analiza excepției de neconstituționalitate, normele referitoare la acordarea gradelor profesionale următoare îndeplinind condiția anterior enunțată.

13. În susținerea excepției de neconstituționalitate sunt invocate prevederile constituționale cuprinse în art. 53 — Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Totodată, examinând motivarea excepției, Curtea reține ca standard de referință și prevederile constituționale cuprinse în art. 16 — Egalitatea în drepturi.

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile legale criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare. În acest sens, cu titlu exemplificativ, prin Decizia nr. 1.570 din 6 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 24 ianuarie 2012, Curtea a reținut că dispozițiile art. 19 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 nu cuprind norme juridice care să conducă la aplicarea unui tratament discriminatoriu subiecților vizați de normă. Astfel, acordarea gradelor profesionale următoare în cadrul aceleiași categorii se face, în mod firesc, în ordinea ierarhică a gradelor și în limita numărului de posturi prevăzute cu gradele respective, aprobat de ministrul administrației și internelor. Textul legal nu conține niciun element care să determine apariția unei stări de discriminare, aplicându-se în mod identic tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. Totodată, accesul la gradul profesional următor constituie o caracteristică specifică funcției publice, acesta fiind acordat, firește, cu îndeplinirea cerințelor legale reglementate în acest scop. Cât privește condiția existenței și a nedepășirii limitei numărului de posturi prevăzute cu gradele respective, aceasta nu are legătură cu principiul egalității în drepturi, ci ține de organizarea Ministerului Administrației și Internelor, atribuție ce intră în sfera de competență exclusivă a ministrului administrației și internelor, care va decide în funcție de alocațiile bugetare existente în materie de cheltuieli cu personalul.

15. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

16. Totodată, deși sunt invocate de către autor prevederile art. 53 din Constituție, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, invocarea acestora nu poate fi reținută dacă nu s-a constatat încălcarea vreunei prevederi constituționale care consacră drepturi sau libertăți fundamentale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 483 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 31 martie 2020, paragraful 26). Ținând seama de coordonatele normative ale excepției de neconstituționalitate, precum și de faptul că situația premisă nu pune în discuție o abatere de la desfășurarea firească a relațiilor sociale, Curtea reține că art. 53 din Constituție nu este incident în cauză.

17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

C U R T E A C O N S T I T U Ț I O N A L Ă

În numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Liviu Soare în Dosarul nr. 20.303/3/2015 al Curții de Apel București — Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 19 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București — Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 5 februarie 2026.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent, Ioana-Laura Paris

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 22 iulie 2026, paginile 7-9.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.