Pe scurt
- Ajutorul public judiciar acoperă taxele judiciare, inclusiv pe cele din faza de executare silită, dar nu acoperă cauțiunea pe care instanța o cere pentru suspendarea provizorie a executării.
- O persoană care contesta o executare silită a cerut Curții Constituționale să extindă textul și asupra cauțiunii. Curtea a respins cererea ca inadmisibilă: este o omisiune de reglementare fără relevanță constituțională.
- Cine vrea suspendarea provizorie a executării trebuie, deci, să găsească singur banii de cauțiune. Extinderea ajutorului public judiciar rămâne o decizie a Parlamentului, nu a Curții.
Publicat: M. Of. nr. 599 din 22 iulie 2026
Pronunțată: 5 februarie 2026
Poți fi scutit de taxa judiciară pentru că nu ai bani, dar tot ți se poate cere o cauțiune ca să oprești, provizoriu, executarea silită. Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă excepția prin care se cerea ca ajutorul public judiciar să acopere și cauțiunea, prin Decizia nr. 106 din 5 februarie 2026, publicată acum în Monitorul Oficial. Este a doua oară în ultimele luni când mecanismul ajutorului public judiciar ajunge în fața Curții, după decizia în care au fost analizate vechile praguri de venit pentru acordarea lui.
Textul în discuție este art. 6 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă: „Ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme: […] d) scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită.” Criticată a fost sintagma finală, „inclusiv a celor datorate în faza de executare silită”, pentru că nu cuprinde și cauțiunea.
Cazul concret arată bine miza. Ioana-Roxana Pirsa formulase, la Judecătoria Cornetu, o contestație la executare, o cerere de suspendare provizorie a executării silite și o cerere de ajutor public judiciar pentru scutirea de la plata cauțiunii. Instanța de trimitere a considerat excepția neîntemeiată, arătând că Curtea nu este competentă să se pronunțe asupra unor reglementări pretins incomplete, pentru că ar însemna o intervenție directă în activitatea de legiferare.
Efectele pe care le produce
Primul efect este cel practic. Cauțiunea rămâne în afara formelor de ajutor public judiciar prevăzute la art. 6. Cine cere suspendarea provizorie a executării silite trebuie să o consemneze din resurse proprii, chiar dacă a obținut scutirea de taxa judiciară de timbru.
Al doilea efect este limita competenței Curții. Motivarea excepției viza, în fapt, o omisiune de reglementare fără relevanță constituțională. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, o astfel de omisiune nu poate fi suplinită în cadrul controlului de constituționalitate.
Al treilea efect ține de repartizarea rolurilor între puteri. Curtea reamintește că, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție, modificarea sau completarea normelor juridice sunt atribuții exclusive ale Parlamentului. Dacă ajutorul public judiciar trebuie extins la cauțiune, decizia aparține legiuitorului.
Al patrulea efect este criteriul pe care Curtea îl reia și care merită reținut de oricine invocă o lacună a legii. O omisiune legislativă are relevanță constituțională doar dacă ea însăși generează încălcarea dreptului fundamental pretins a fi încălcat. Fără această legătură, critica nu poate fi analizată.
Al cincilea efect este consolidarea unei linii de jurisprudență. Curtea invocă Decizia nr. 895 din 6 iulie 2010, Decizia nr. 502 din 7 octombrie 2014, Decizia nr. 504 din 4 iulie 2017 și Decizia nr. 98 din 16 februarie 2021, toate cu aceeași soluție pe critici similare. Argumentul a fost, deci, respins în mod repetat de peste cincisprezece ani.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
În drept, nimic. Textul art. 6 lit. d) rămâne neschimbat, iar formele de ajutor public judiciar sunt aceleași: scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită.
S-a schimbat, în schimb, claritatea unui punct pe care mulți justițiabili îl descoperă abia în sala de ședință. Scutirea de taxa judiciară nu se extinde automat asupra oricărei sume pe care instanța o cere pe parcursul procesului. Cauțiunea are alt regim și alt scop, iar legea nu o trece printre formele de ajutor.
A doua clarificare privește modul de a formula o excepție. Curtea spune direct că susținerile autoarei nu au natura unor veritabile critici de neconstituționalitate, ci tind la completarea textului de lege. O cerere care începe cu „legea ar trebui să prevadă și” are, structural, această problemă.
A treia clarificare este de calendar. Sesizarea a fost făcută prin Încheierea din 2 februarie 2021 a Judecătoriei Cornetu, iar decizia a fost pronunțată pe 5 februarie 2026 și publicată pe 22 iulie 2026. Contestația la executare din care a pornit totul a rămas în așteptare cinci ani.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Situația este limpede pentru oricine își pregătește o cerere de suspendare provizorie: cauțiunea nu intră în ajutorul public judiciar și trebuie prevăzută din start.
- Curtea explică din nou testul relevanței constituționale a unei omisiuni legislative, util oricui vrea să atace o lacună a legii.
- Separarea rolurilor rămâne clară: completarea legii ține de Parlament, ceea ce ferește textele de modificări făcute pe cale jurisprudențială.
- Linia de jurisprudență este stabilă din 2010, deci avocații și instanțele nu se confruntă cu soluții contradictorii.
Ce rămâne o problemă
- Persoana fără resurse care obține scutirea de taxa judiciară poate rămâne, totuși, fără acces la suspendarea provizorie a executării, pentru că nu poate plăti cauțiunea.
- Curtea nu spune dacă lacuna ar trebui acoperită, ci doar că nu ea poate face asta, iar mesajul către Parlament rămâne implicit.
- Argumentul a fost respins de cinci ori în șaisprezece ani, semn că problema de fond nu a fost rezolvată pe cale legislativă.
- Între sesizarea Curții, în februarie 2021, și publicarea deciziei, în iulie 2026, au trecut peste cinci ani, iar dosarul de la Cornetu a stat pe loc.
Sfaturi utile
- Dacă pregătiți o cerere de suspendare provizorie a executării silite, calculați dinainte cauțiunea. Ajutorul public judiciar nu o acoperă, iar cererea de suspendare fără cauțiune consemnată nu poate fi admisă.
- Cereți ajutor public judiciar pentru ce acoperă el efectiv: scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare, inclusiv cele din faza de executare silită.
- Nu confundați taxa judiciară de timbru cu cauțiunea. Prima este o taxă datorată statului pentru serviciul de judecată, a doua este o sumă consemnată ca garanție, care se poate restitui.
- Dacă vreți să atacați o lipsă din lege, arătați cum anume acea lipsă încalcă ea însăși un drept fundamental. Fără această legătură, excepția este inadmisibilă.
- Verificați celelalte forme de ajutor public judiciar din art. 6 al ordonanței. Unele cheltuieli pot fi acoperite chiar dacă cauțiunea nu este.
- Dacă termenele vă presează, discutați cu executorul și cu instanța despre alternative la suspendarea provizorie. Contestația la executare rămâne calea principală, indiferent de suspendare.
Întrebări frecvente
Ce a decis Curtea Constituțională?
Ajutorul public judiciar acoperă cauțiunea?
De ce nu a extins Curtea textul asupra cauțiunii?
Ce înseamnă omisiune legislativă cu relevanță constituțională?
Ce s-a cerut, concret, în dosarul de origine?
Mai există decizii anterioare pe aceeași temă?
Se poate schimba situația?
Ce se întâmplă dacă nu pot plăti cauțiunea?
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 599 din 22 iulie 2026 16 pagini PDF, 114 KB actul începe la pagina 9
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
DECIZIA nr. 106 din 5 februarie 2026 referitoare la excepția de neconstituționalitate a sintagmei „inclusiv a celor datorate în faza de executare silită” din cuprinsul dispozițiilor art. 6 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă
EMITENT: Curtea Constituțională
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 22 iulie 2026
Elena-Simina Tănăsescu — președinte Asztalos Csaba-Ferenc — judecător Mihai Busuioc — judecător Mihaela Ciochină — judecător Cristian Deliorga — judecător Dacian-Cosmin Dragoș — judecător Dimitrie-Bogdan Licu — judecător Laura-Iuliana Scântei — judecător Gheorghe Stan — judecător Ioana-Laura Paris — magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Laurențiu Sorescu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei „inclusiv a celor datorate în faza de executare silită” din cuprinsul dispozițiilor art. 6 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Ioana-Roxana Pirsa în Dosarul nr. 15.799/1.748/2020/a1 al Judecătoriei Cornetu și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 452D/2021.
2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției ca inadmisibilă, invocând în susținere Decizia Curții Constituționale nr. 185 din 26 martie 2024. Arată, în acest sens, că autoarea excepției critică, de fapt, o omisiune legislativă fără relevanță constituțională, respectiv neincluderea cauțiunii ca o modalitate de acordare a ajutorului public judiciar în materie civilă, și menționează că modificarea sau completarea normelor juridice reprezintă atribuții exclusive ale Parlamentului.
C U R T E A, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4. Prin Încheierea din 2 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 15.799/1.748/2020/a1, Judecătoria Cornetu a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Excepția a fost invocată de Ioana-Roxana Pirsa, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare, respectiv a unei cereri de suspendare provizorie a executării silite și a unei cereri de ajutor public judiciar pentru scutirea de la plata cauțiunii.
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile criticate încalcă accesul liber la justiție în măsura în care sintagma „alte taxe datorate în faza de executare silită” nu include și instituția cauțiunii.
6. Judecătoria Cornetu apreciază că excepția este neîntemeiată, în condițiile în care Curtea Constituțională a precizat constant în jurisprudența sa că nu este competentă să soluționeze excepții de neconstituționalitate privind lacune legislative ori reglementări legale pretins incomplete ori nesatisfăcător redactate, deoarece ar presupune o intervenție nemijlocită din partea sa în activitatea de legiferare.
7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, Curtea nefiind competentă să analizeze un text de lege din perspectiva a ceea ce acesta nu prevede și nici să completeze o reglementare, deoarece acest lucru ar însemna o intervenție directă în procesul legislativ. Cu toate acestea, unele instanțe judecătorești au admis cereri de scutire sau reducere a cauțiunii, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 și al art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, după ce au analizat situația financiară a solicitanților și au pus în balanță dreptul de acces la justiție cu dreptul creditorului de a-și recupera creanța. Astfel, problema ridicată nu ține de constituționalitatea textului legal, ci de modul în care acesta este interpretat și aplicat
9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
C U R T E A, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, punctul de vedere al Guvernului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă sintagma „inclusiv a celor datorate în faza de executare silită” din cuprinsul dispozițiilor art. 6 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, care au următorul conținut: „Ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme: […] d) scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită.”
12. În susținerea excepției de neconstituționalitate sunt invocate prevederile constituționale cuprinse în art. 21 – Accesul liber la justiție.
13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile legale criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare și prin raportare la aceleași dispoziții din Legea fundamentală, în acest sens fiind, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 895 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 10 august 2010, Decizia nr. 502 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, Decizia nr. 504 din 4 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 4 decembrie 2017, sau Decizia nr. 98 din 16 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 2 iunie 2021, decizii prin care Curtea a respins excepția de neconstituționalitate. Astfel, referitor la critica privind absența reglementării cauțiunii dintre formele de ajutor public judiciar, prin Decizia nr. 185 din 26 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 20 august 2024, paragrafele 12-14, Curtea a subliniat că acest aspect vizează, în realitate, o omisiune legislativă, context în care a respins, ca fiind inadmisibile, criticile formulate.
14. Raportat la prezenta cauză, Curtea constată că, în mod similar celor reținute în jurisprudența precitată, motivarea excepției de neconstituționalitate vizează, în fapt, o pretinsă omisiune de reglementare, fără relevanță constituțională, care, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu poate fi suplinită în cadrul controlului de constituționalitate, dat fiind faptul că, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție, modificarea sau completarea normelor juridice sunt atribuții exclusive ale Parlamentului (cu privire la condiția relevanței constituționale a omisiunii legislative, a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017, paragraful 55, prin care Curtea a statuat că această condiție este îndeplinită dacă omisiunea și imprecizia legislativă sunt cele care generează încălcarea dreptului fundamental pretins a fi încălcat).
15. Așadar, susținerile autoarei excepției nu au natura unor veritabile critici de neconstituționalitate, ci tind la completarea textului de lege criticat din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008. Or, așa cum s-a statuat în jurisprudența mai sus menționată, Curtea Constituțională nu poate analiza un text de lege din perspectiva a ceea ce el nu prevede in terminis, adică a lipsei de reglementare. Prin urmare, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a sintagmei „inclusiv a celor datorate în faza de executare silită” din cuprinsul dispozițiilor art. 6 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 este inadmisibilă.
16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
C U R T E A C O N S T I T U Ț I O N A L Ă
În numele legii
D E C I D E:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „inclusiv a celor datorate în faza de executare silită” din cuprinsul dispozițiilor art. 6 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Ioana-Roxana Pirsa în Dosarul nr. 15.799/1.748/2020/a1 al Judecătoriei Cornetu.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Cornetu și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 5 februarie 2026.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Magistrat-asistent, Ioana-Laura Paris
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.
