Pe scurt
- Senatul a extins ancheta Comisiei pentru constituționalitate și asupra împrejurărilor unei deplasări la Mykonos din 8 iulie 2026, semnalată public ca fiind efectuată cu o aeronavă privată. Actul fixează cinci obiective suplimentare, de la scopul călătoriei până la identificarea persoanei sau a entității care a achitat transportul.
- Termenul de predare a raportului se rescrie: 30 de zile de la intrarea în vigoare, în locul celor 14 zile din forma inițială. Vechiul termen se împlinise pe 7 septembrie 2026, cu o zi înainte ca noua hotărâre să fie publicată.
- Comisia poate cere lămuriri și poate invita persoane la audieri, dar nu poate stabili nicio răspundere. Legea nr. 47/1992 dă Plenului Curții Constituționale competența exclusivă asupra abaterilor disciplinare ale judecătorilor ei.
Publicat: M. Of. nr. 764 din 8 septembrie 2026
Intră în vigoare: 8 septembrie 2026, data publicării
Ancheta parlamentară pornită de Senat în august primește un al doilea obiect, fără legătură cu primul. Prin Hotărârea nr. 118 din 8 septembrie 2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 764 din aceeași zi, plenul Senatului a modificat și completat Hotărârea nr. 113/2026, actul prin care ancheta fusese încuviințată în august. Verificările Comisiei pentru constituționalitate se extind acum și asupra împrejurărilor deplasării judecătorului Curții Constituționale Cristian Deliorga la Mykonos, la data de 8 iulie 2026.
Completarea se face printr-un articol nou, art. 21, introdus după art. 2 al hotărârii din august. Textul spune că ancheta „se extinde și asupra împrejurărilor deplasării”, pe care o descrie drept „semnalată public ca fiind efectuată cu o aeronavă privată de tip Embraer Legacy 600, pe ruta București-Mykonos”. Formularea are greutate juridică: hotărârea nu constată că zborul s-a desfășurat astfel, ci consemnează că așa a fost semnalat public și cere comisiei să verifice.
Obiectivele suplimentare sunt cinci, marcate de la a) la e). Comisia trebuie să clarifice circumstanțele și scopul deplasării, natura relațiilor dintre persoanele participante și judecător, modul de organizare și de acoperire a costurilor, inclusiv cine a achitat transportul, eventualele beneficii materiale sau de altă natură primite în legătură cu deplasarea, precum și orice alte împrejurări relevante pentru independența, imparțialitatea și integritatea judecătorului, de natură să afecteze încrederea publică în actul jurisdicțional al Curții.
Al doilea alineat al articolului nou trasează limitele. Verificările se fac „în limitele competențelor constituționale și regulamentare ale comisiei, cu respectarea independenței Curții Constituționale și a judecătorilor acesteia, fără examinarea ori cenzurarea soluțiilor jurisdicționale și fără substituirea autorităților competente să stabilească forme de răspundere juridică”. Pe scurt, comisia nu rejudecă deciziile Curții și nu ține locul organelor care aplică sancțiuni.
A doua intervenție privește calendarul. Art. 3 al hotărârii din august se rescrie integral: raportul se prezintă Biroului permanent al Senatului „în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri”. Art. II al hotărârii din septembrie încuviințează apoi, expres, continuarea anchetei până la împlinirea acestui termen, formulare care lasă să se vadă că ancheta avea nevoie de o nouă acoperire în timp.
Temeiul invocat în preambul este art. 64 alin. (4) și art. 67 din Constituție, plus art. 78 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005. Hotărârea din august se sprijinise doar pe art. 67 și pe art. 78. Art. 64 alin. (4) este textul care spune că fiecare Cameră „își constituie comisii permanente și poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale”.
Efectele pe care le produce
Primul efect este lărgirea obiectului. Până la 8 septembrie 2026, mandatul comisiei era legat de un singur eveniment, întâlnirea din 14 august 2026 dintre prim-ministrul interimar Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale, judecătoarea Elena-Simina Tănăsescu. De la publicare, comisia are de lămurit și un al doilea eveniment, petrecut cu peste o lună înainte de primul și privind un alt judecător.
Al doilea efect este de calendar. Termenul de 14 zile din forma inițială dispare și este înlocuit cu unul de 30 de zile, socotit de la intrarea în vigoare. Vechiul termen se împlinise pe 7 septembrie 2026, cu o zi înainte de publicarea noii hotărâri, iar art. II vine tocmai ca să acopere continuarea lucrărilor.
Al treilea efect este unul de instrument. Potrivit art. 78 alin. (4) din Regulamentul Senatului, comisia permanentă care face o anchetă poate invita, pentru a da relații, „orice demnitar, funcționar sau angajat al Guvernului și al celorlalte organe ale administrației publice”. Persoanele invitate trebuie înștiințate despre subiectul, data și condițiile audierii cu cel puțin 5 zile înainte, iar cheltuielile de deplasare și de cazare se suportă din bugetul Senatului, la cererea lor.
Al patrulea efect este cel pe care actul îl exclude explicit. Ancheta nu produce sancțiuni. Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, spune la art. 65 că stabilirea abaterilor disciplinare ale judecătorilor, a sancțiunilor și a modului de aplicare a acestora „este de competența exclusivă a Plenului Curții Constituționale”. Art. 66 alin. (1) adaugă că un judecător al Curții nu poate fi reținut, arestat, percheziționat sau trimis în judecată penală decât cu încuviințarea plenului Curții, la cererea procurorului general.
Al cincilea efect este de transparență. Obiectivele sunt scrise în Monitorul Oficial, punct cu punct, deci oricine poate compara ulterior raportul comisiei cu lista pe care ea însăși trebuia să o acopere.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Hotărârea nr. 113/2026 avea trei articole și un singur eveniment. Art. 1 desemna comisia și evenimentul, art. 2 enumera patru aspecte de lămurit despre acea întâlnire, art. 3 fixa un raport în 14 zile. Forma de acum are, în plus, un articol întreg cu cinci obiective despre alt eveniment și alt judecător, iar art. 3 este înlocuit.
S-a schimbat și modul în care este exprimat termenul. Vechiul art. 3 spunea doar „în termen de 14 zile”, fără să arate din ce moment curg. Noul art. 3 leagă termenul de intrarea în vigoare, ceea ce este mai precis, deși, așa cum se vede mai jos, nu suficient de precis.
S-a schimbat temeiul din preambul. Hotărârea din august invoca art. 67 din Constituție și art. 78 din Regulament. Cea din septembrie adaugă art. 64 alin. (4) din Constituție, textul despre comisiile de anchetă. Adăugarea nu schimbă natura procedurii, care rămâne o anchetă făcută de o comisie permanentă, nu de o comisie de anchetă înființată special.
Ce nu s-a schimbat este poziția Curții Constituționale. Art. 145 din Constituție spune că judecătorii Curții sunt independenți în exercitarea mandatului și inamovibili pe durata acestuia, iar art. 1 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 spune că instituția „este independentă față de orice altă autoritate publică și se supune numai Constituției și prezentei legi”. Niciun text nu a fost atins de hotărârea Senatului, și nici nu avea cum: o hotărâre a unei Camere nu modifică legea organică a Curții.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Obiectivele sunt scrise concret, pe litere, nu lăsate la aprecierea comisiei. Cine plătește un transport și ce beneficii au fost primite sunt întrebări verificabile, nu formule generale.
- Limitele sunt puse în chiar textul actului. Alin. (2) al noului articol interzice expres examinarea soluțiilor Curții și substituirea autorităților care stabilesc răspunderi.
- Termenul de raportare este acum legat de un moment identificabil, intrarea în vigoare, nu lăsat suspendat ca în forma din august.
- Actul folosește formula „semnalată public”, deci nu tratează relatările de presă drept fapte stabilite și lasă verificarea în seama comisiei.
Ce rămâne o problemă
- Data la care se împlinește termenul de 30 de zile se poate citi în două feluri, cu o diferență de 15 zile, iar de ea depinde momentul în care mandatul comisiei se stinge.
- Cele mai grele obiective, cine a plătit transportul și ce beneficii au fost primite, privesc persoane private, pe care art. 78 din Regulamentul Senatului nu îi include printre cei care pot fi invitați la audiere.
- Ancheta cuprinde acum două evenimente diferite, la două luni distanță, cu doi judecători diferiți, dar rămâne un singur raport și un singur termen.
- Actul nu spune ce se întâmplă cu raportul după depunerea la Biroul permanent, dacă se dezbate în plen și dacă devine public.
- Numele judecătorului apare de șase ori în textul publicat în Monitorul Oficial, într-un act care deschide o verificare, nu una care constată ceva.
Sfaturi utile
- Citește noul art. 21 împreună cu alin. (2) al lui. Primul alineat spune ce se verifică, al doilea spune ce nu are voie comisia să facă, iar fără al doilea textul pare mai puternic decât este.
- Nu confunda ancheta parlamentară cu o cercetare disciplinară sau penală. Comisia întocmește un raport. Sancțiunile disciplinare pentru judecătorii Curții Constituționale țin, potrivit art. 65 din Legea nr. 47/1992, exclusiv de Plenul Curții.
- Reține două date limită posibile pentru raport, 23 septembrie 2026 și 8 octombrie 2026, și urmărește care dintre ele este asumată în practică de Biroul permanent.
- Verifică ce spune actul înainte de a prelua o relatare. Hotărârea vorbește despre o deplasare „semnalată public ca fiind efectuată” cu o aeronavă privată, nu despre un fapt constatat de Senat.
- Dacă vrei să urmărești procedura, art. 78 alin. (5) din Regulamentul Senatului cere ca persoanele invitate să fie înștiințate cu cel puțin 5 zile înainte despre subiectul, data și condițiile audierii. Convocările apar, de regulă, în agenda comisiei.
- Ține minte că nicio concluzie a raportului nu atinge deciziile deja pronunțate de Curte. Ele rămân definitive și general obligatorii potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție.
Întrebări frecvente
Ce a decis Senatul prin Hotărârea nr. 118/2026?
Ce anume trebuie să lămurească acum comisia?
Hotărârea afirmă că judecătorul a zburat cu un avion privat?
Poate Parlamentul să ancheteze un judecător al Curții Constituționale?
Ce poate și ce nu poate face o comisie de anchetă parlamentară?
Cine poate sancționa un judecător al Curții Constituționale?
Când trebuie prezentat raportul?
Ce s-a întâmplat cu termenul de 14 zile din hotărârea din august?
Ancheta despre întâlnirea din 14 august 2026 continuă?
Când intră în vigoare Hotărârea Senatului nr. 118/2026?
Erori și neconcordanțe în textul publicat
- Art. I pct. 2, sintagma „prezenta hotărâre” din noul art. 3, cea care fixează termenul raportului. Textul nou spune că raportul se prezintă Biroului permanent „în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri”. Potrivit art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, dispozițiile de modificare și de completare „se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta”. Citit așa, art. 3 face parte din Hotărârea Senatului nr. 113/2026, iar „prezenta hotărâre” înseamnă hotărârea din august, intrată în vigoare la 24 august 2026, deci termenul se împlinește la 23 septembrie 2026. Citit după art. II al hotărârii de față, care trimite la „termenul prevăzut la art. I pct. 2” ca la un termen propriu acestei hotărâri, punctul de plecare este 8 septembrie 2026, iar termenul se împlinește la 8 octombrie 2026. Diferența este de 15 zile și nu privește doar predarea unui document: același art. II leagă continuarea anchetei de împlinirea acestui termen, deci de el depinde data la care mandatul comisiei se stinge.
Analiza redacției
Cea mai clară informație despre acest act nu se află în textul lui, ci în calendar. Hotărârea nr. 113/2026 a fost publicată la 24 august 2026 și dădea comisiei 14 zile pentru raport, adică până la 7 septembrie 2026. Hotărârea nr. 118/2026 a fost adoptată și publicată la 8 septembrie 2026, la 15 zile după prima, deci cu o zi după ce termenul se împlinise. Formularea din art. II, „se încuviințează continuarea anchetei parlamentare”, se citește altfel în lumina acestei aritmetici: nu prelungește lucrări în desfășurare, ci le repune în drepturi.
Raportul dintre ce se cere și timpul rămas este al doilea lucru care nu se vede citind actul de la cap la coadă. În lectura pe care o impune art. 62 din Legea nr. 24/2000, comisiei îi rămân 15 zile de la 8 septembrie 2026 ca să acopere cele patru aspecte din august, pe care nu le-a închis în 14 zile, plus cinci obiective noi despre un eveniment vechi de 62 de zile. Art. 78 alin. (5) din Regulamentul Senatului cere ca fiecare persoană invitată să fie înștiințată cu cel puțin 5 zile înainte despre subiectul, data și condițiile audierii. Trei runde succesive de audieri consumă, singure, cele 15 zile.
Al treilea punct privește uneltele. Art. 78 alin. (4) din Regulament spune ce poate face comisia: poate invita, pentru a da relații, „orice demnitar, funcționar sau angajat al Guvernului și al celorlalte organe ale administrației publice”. Un judecător al Curții Constituționale nu intră în niciuna dintre aceste categorii, fiindcă art. 1 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 așază Curtea în afara administrației publice, ca unică autoritate de jurisdicție constituțională, independentă față de orice altă autoritate. Nici persoana sau entitatea care ar fi plătit un transport privat nu intră. Or, tocmai obiectivele c) și d), cele mai grele, presupun informații de la astfel de persoane. Pe acestea, singurul instrument al comisiei este o invitație pe care nimeni nu e obligat să o onoreze.
Rămâne întrebarea de fond, dacă există vreo dispoziție care limitează controlul parlamentar asupra Curții. Răspunsul, după citirea textelor, este că interdicția expresă nu există, dar toate consecințele sunt scoase din mâna Parlamentului. Art. 61 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 spune că judecătorii nu pot fi trași la răspundere juridică pentru opiniile și voturile exprimate la adoptarea soluțiilor. Art. 65 dă Plenului Curții competența exclusivă asupra abaterilor disciplinare. Art. 66 condiționează orice măsură penală de încuviințarea plenului Curții, cu votul a două treimi. Art. 67 alin. (1) lit. c) și alin. (2) lasă tot plenului Curții hotărârea de încetare a mandatului pentru încălcarea gravă a obligațiilor din art. 64. Senatul poate afla fapte și le poate face publice. Atât. Alin. (2) al noului art. 21 spune același lucru, în alte cuvinte, și este partea cea mai bine scrisă a hotărârii.
Ce ar trebui schimbat
- Termen exprimat prin dată, nu prin trimitere. „Raportul se prezintă până la data de 8 octombrie 2026” înlătură cele două citiri posibile și cele 15 zile de incertitudine asupra momentului în care mandatul comisiei se stinge.
- Două anchete, nu una. Al doilea eveniment are altă dată, alt judecător și alte fapte de verificat. Separarea lor ar da fiecăruia termenul și obiectivele proprii, iar raportul nu ar mai amesteca o întâlnire de birou cu o deplasare în străinătate.
- Precizarea a ce urmează după depunerea raportului. Art. 78 alin. (3) din Regulament lasă Biroului permanent să decidă dacă raportul se supune dezbaterii sau aprobării Senatului. Scrierea acestei opțiuni în hotărâre ar spune de la început dacă publicul va vedea vreodată concluziile.
- Trimiterea la textele care stabilesc răspunderile. Alin. (2) vorbește generic despre „autoritățile competente”. Numirea art. 65 și art. 66 din Legea nr. 47/1992 ar arăta oricărui cititor cine anume poate sancționa un judecător al Curții și în ce condiții.
- Enunțarea mijloacelor de realizare. Art. 78 alin. (2) din Regulament cere ca cererea de încuviințare să arate „mijloacele necesare de realizare” ale anchetei. Hotărârea publicată nu spune nimic despre ele, deși două dintre cele cinci obiective cer informații de la persoane private, la care comisia nu are acces prin regulament.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 764 din 8 septembrie 2026 8 pagini PDF, 83 KB
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Senatului nr. 113/2026 privind încuviințarea desfășurării unei anchete parlamentare de către o comisie permanentă
EMITENT: Senatul României
Publicat în: M. Of. nr. 764 din 8 septembrie 2026
A C T E A L E S E N A T U L U I PARLAMENTUL ROMÂNIEI S E N A T U L H O T Ă R Â R E pentru modificarea și completarea Hotărârii Senatului nr. 113/2026 privind încuviințarea desfășurării unei anchete parlamentare de către o comisie permanentă În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) și ale art. 67 din Constituția României, republicată, precum și ale art. 78 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat, Senatul adoptă prezenta hotărâre.
Art. I. — Hotărârea Senatului nr. 113/2026 privind încuviințarea desfășurării unei anchete parlamentare de către o comisie permanentă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 din 24 august 2026, se modifică și se completează după cum urmează:
1. După articolul 2 se introduce un nou articol, art. 21, cu următorul cuprins: „Art. 21. — (1) Ancheta parlamentară încuviințată potrivit art. 1 se extinde și asupra împrejurărilor deplasării judecătorului Curții Constituționale Cristian Deliorga la Mykonos, la data de 8 iulie 2026, semnalată public ca fiind efectuată cu o aeronavă privată de tip Embraer Legacy 600, pe ruta București-Mykonos.
În acest scop, Comisia pentru constituționalitate urmărește următoarele obiective suplimentare:
a) clarificarea circumstanțelor și a scopului deplasării judecătorului Cristian Deliorga la Mykonos, la data de 8 iulie 2026;
b) clarificarea naturii relațiilor dintre persoanele participante la deplasare și judecătorul Cristian Deliorga;
c) clarificarea modalității de organizare și de acoperire a costurilor deplasării, inclusiv identificarea persoanei sau a entității care a achitat transportul judecătorului Cristian Deliorga;
d) identificarea eventualelor beneficii materiale sau de altă natură primite de judecătorul Cristian Deliorga în legătură cu această deplasare;
e) clarificarea altor împrejurări legate de această deplasare, relevante pentru independența, imparțialitatea și integritatea judecătorului Cristian Deliorga și de natură să afecteze încrederea publică în actul jurisdicțional al Curții Constituționale.
(2) Verificările prevăzute la alin. (1) se realizează în limitele competențelor constituționale și regulamentare ale comisiei, cu respectarea independenței Curții Constituționale și a judecătorilor acesteia, fără examinarea ori cenzurarea soluțiilor jurisdicționale și fără substituirea autorităților competente să stabilească forme de răspundere juridică.
(3) Concluziile privind obiectivele suplimentare se includ în raportul prevăzut la art. 3.”
2. Articolul 3 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 3. — Concluziile anchetei parlamentare realizate de Comisia pentru constituționalitate se cuprind într-un raport care se prezintă Biroului permanent al Senatului în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.” Art. II. — Se încuviințează continuarea anchetei parlamentare de către Comisia pentru constituționalitate, cu obiectivele prevăzute în Hotărârea Senatului nr. 113/2026 privind încuviințarea desfășurării unei anchete parlamentare de către o comisie permanentă, astfel cum a fost modificată și completată prin prezenta hotărâre, până la împlinirea termenului prevăzut la art. I pct. 2.
Art. III. — Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 8 septembrie 2026, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. PREȘEDINTELE SENATULUI MIRCEA ABRUDEAN București, 8 septembrie 2026. Nr. 118.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.