Pe scurt
- Schema de ajutor de stat pentru investiții în porturi primește un calendar nou. Măsura 1, cea pentru infrastructura portuară și dragaj, se închide la 31 decembrie 2026, cu plăți până la 31 decembrie 2028. Măsura 2, cea pentru eficiență energetică, poate acorda ajutoare până la 31 decembrie 2028, cu plăți până la 31 decembrie 2030.
- Bugetul măsurii 2 rămâne 150 de milioane de euro din Fondul pentru modernizare, dar se convertește la cursul InforEuro din iunie 2026, de 5,2481 lei pe euro. Rezultă un plic de 787,2 milioane de lei.
- Orice apel de proiecte lansat după 31 decembrie 2026 pe măsura 2 depinde de o condiție suspensivă legată de un regulament european care încă nu a fost adoptat. Ordinul o invocă, dar nu o definește nicăieri.
Publicat: M. Of. nr. 762 din 8 septembrie 2026
Intră în vigoare: 8 septembrie 2026, data publicării
Cei 150 de milioane de euro pe care statul îi ține deoparte pentru porturile românești au, de la 8 septembrie 2026, un termen limită mai apropiat și o condiție agățată de el. Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii, interimar, nr. 822/2026 rescrie trei articole din schema de ajutor de stat aprobată în 2023 pentru investițiile în transportul naval. Este a șasea intervenție de acest fel în șapte zile, după cele cinci ordine, nr. 817-821/2026, publicate pe 2 septembrie, care au strecurat aceeași clauză în alte scheme de finanțare din transporturi.
Schema în cauză a fost aprobată prin Ordinul nr. 1.848/2023, publicat în Monitorul Oficial nr. 954 din 23 octombrie 2023. În forma inițială avea o singură componentă: bani europeni pentru construirea, înlocuirea și modernizarea infrastructurii din porturile maritime și fluviale, pentru drumurile de acces în zona portuară și pentru dragaj, cu un buget de 1,11 miliarde de euro, jumătate din Fondul de coeziune și jumătate cofinanțare de la bugetul de stat sau de la bugetele locale. În 2025 ministerul a adăugat o a doua componentă, măsura 2, finanțată din Fondul pentru modernizare, care plătește investiții pentru reducerea consumului de energie în porturi: stații modulare de încărcare a bateriilor de tip container, producție de energie din surse regenerabile la fața locului și sisteme de stocare a electricității.
Ordinul de acum atinge trei lucruri. Rescrie integral articolul care stabilește cât timp trăiește schema, înlocuiește alineatul care fixează bugetul măsurii 2 și adaugă o regulă de calcul care taie din ajutor profitul pe care investiția îl va aduce beneficiarului. Restul schemei, inclusiv plafoanele pe proiect și intensitățile de ajutor pentru infrastructura portuară, rămâne neatins.
Piesa cu adevărat importantă e alineatul (3) al noului articol 14. Acolo ministerul recunoaște că temeiul european pe care stă toată schema, Regulamentul (UE) nr. 651/2014, expiră la 31 decembrie 2026, și se angajează să pună schema în acord cu regulamentul care îi va lua locul, cerând și reavizarea de către Consiliul Concurenței. Dacă armonizarea nu se face, contractele nu se mai pot semna. Alineatul (4) merge mai departe și blochează, pentru măsura 2, atât lansarea apelurilor, cât și acordarea ajutoarelor după 31 decembrie 2026, până când se îndeplinește ceea ce textul numește condiție suspensivă.
Ordinul e semnat, pentru ministrul transporturilor și infrastructurii, interimar, de secretarul de stat Horațiu-Lucian Cosma. Articolul 9 alineatul (7) din Hotărârea Guvernului nr. 370/2021 privind organizarea ministerului permite ministrului să delege, prin ordin, o parte din atribuțiile sale secretarilor de stat, iar alineatul (4) al aceluiași articol este cel care îi dă puterea de a emite ordine. Semnătura are, așadar, acoperire.
Efectele pe care le produce
Pentru administrațiile portuare, pentru operatorii privați din porturi și pentru primăriile care administrează porturi mici, efectul imediat este un calendar. Ajutorul pe măsura 2 se poate acorda până la 31 decembrie 2028, iar banii pot ajunge efectiv în conturi până la 31 decembrie 2030. Între ultima zi în care se poate semna un contract și ultima zi de plată sunt exact doi ani. Aceeași distanță de doi ani există și la măsura 1, între 31 decembrie 2026 și 31 decembrie 2028, deci ministerul a păstrat același raport pentru ambele componente.
Calendarul întârzie și în propria contabilitate a porturilor: bugetele pe 2026 ale administrațiilor de la Constanța și Galați au fost aprobate abia în a 264-a zi a anului.
Al doilea efect este financiar și se vede numai dacă faci conversia. Bugetul de 150 de milioane de euro se convertește la cursul InforEuro din iunie 2026, publicat de Comisia Europeană la 5,2481 lei pe euro. Plicul măsurii 2 valorează, prin urmare, 787.215.000 de lei. Cursul e înghețat la luna iunie, ceea ce înseamnă că deprecierile ulterioare ale leului nu măresc suma disponibilă. Pentru comparație, cursul InforEuro al lunii septembrie 2026 este 5,2584 lei pe euro, cu 0,2% peste cel folosit în ordin.
Al treilea efect este o restrângere a ajutorului per proiect. Noul alineat introdus la articolul 18 spune că ajutorul acordat pe măsura 2 nu poate depăși diferența dintre costurile eligibile și profitul din exploatare pe care investiția îl aduce. Profitul se scade înainte, pe baza analizei financiare a proiectului, prin estimări rezonabile sau printr-un mecanism de recuperare. În traducere: un port care își montează panouri fotovoltaice și baterii și economisește bani la factură nu primește ajutor pentru toată investiția, ci doar pentru partea care nu se plătește singură. Regula exista deja în schemă pentru investițiile în infrastructura portuară. Acum se aplică și componentei de energie.
Al patrulea efect este incertitudinea. Pentru orice apel lansat după 31 decembrie 2026, ministerul își pune singur o piedică pe care nu o poate ridica de unul singur, pentru că depinde de adoptarea unui regulament la Bruxelles și de un aviz al Consiliului Concurenței. Cine își face un plan de investiții pe 2027 nu are din ce să calculeze data la care se deschide fereastra.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Comparația cea mai clară se face cu forma din 2023, care este și singura publicată în portalul legislativ oficial. Acolo schema se aplica până la 31 decembrie 2025, cu plăți până la 31 decembrie 2026, avea un buget de 1,11 miliarde de euro și estima maximum 100 de beneficiari. Nu exista nicio măsură 2, niciun ban din Fondul pentru modernizare și nicio referire la eficiență energetică. Distanța dintre acea formă și cea de astăzi este un buget suplimentar de 150 de milioane de euro și patru ani în plus de viață.
Față de forma imediat anterioară, cea rezultată din modificarea făcută în 2025, ordinul schimbă durata măsurii 2 și modul în care se calculează ajutorul pentru ea. Aici trebuie spus limpede ce se poate verifica și ce nu. Documentația pusă în consultare publică de minister pe 8 iulie 2025 anunța, pentru măsura 2, aplicarea schemei până la 31 decembrie 2029, plăți până la 31 decembrie 2030 și o perioadă de implementare a proiectelor care nu poate depăși 30 iunie 2030. Textul publicat acum fixează pentru acordarea ajutoarelor 31 decembrie 2028, cu un an mai devreme decât anunța ministerul. Forma efectiv adoptată în 2025 nu se poate consulta în portalul legislativ, care afișează în continuare varianta din 2023, deci nu putem afirma dacă termenul a fost scurtat prin acest ordin sau dacă el era 2028 încă de la adoptare.
Ce este sigur e că elementul nou al ordinului, alineatele (3) și (4) ale articolului 14, nu exista în forma din 2023 și nu figura nici în documentația de consultare din 2025. Clauza de armonizare cu viitorul regulament european apare pentru prima dată în această schemă și este identică, în esență, cu cea introdusă pe 2 septembrie 2026 în alte cinci scheme din transporturi. Ordinul face aici o distincție corectă: limitează blocajul de la alineatul (4) la măsura 2, pentru că măsura 1 se închide oricum la 31 decembrie 2026, adică în ziua în care expiră și regulamentul european.
În sfârșit, bugetul măsurii 2 rămâne 150 de milioane de euro, aceeași cifră pe care ministerul o anunța în iulie 2025. Ce se schimbă este luna de referință pentru curs. La cursul InforEuro din iunie 2025, de 5,0608 lei pe euro, aceleași 150 de milioane însemnau 759,1 milioane de lei. La cursul din iunie 2026 înseamnă 787,2 milioane. Diferența, 28,1 milioane de lei, vine exclusiv din deprecierea leului cu 3,7% într-un an, nu dintr-o alocare suplimentară.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Măsura 2 primește doi ani în plus de acordare a ajutorului față de măsura 1, ceea ce dă timp unor investiții energetice care cer studii, avize de racordare la rețea și autorizații de construire.
- Ministerul recunoaște explicit că temeiul european expiră la finalul lui 2026 și își asumă un angajament scris de armonizare, în loc să lase problema nescrisă până când apare.
- Deducerea profitului din exploatare aliniază măsura 2 la regula care se aplica deja infrastructurii portuare și reduce riscul ca un beneficiar să încaseze ajutor pentru o investiție care oricum se amortiza singură.
- Blocajul de la alineatul (4) e limitat la măsura 2, deci nu împiedică inutil finalizarea apelurilor de pe măsura 1, care se închid oricum la 31 decembrie 2026.
- Bugetul se exprimă cu o lună de referință clară pentru curs, ceea ce elimină discuțiile despre ce curs se aplică la momentul contractării.
Ce rămâne o problemă
- Condiția suspensivă invocată de alineatul (4) nu este definită nicăieri în ordin, deci nimeni nu poate spune ce anume trebuie să se întâmple ca ministerul să poată deschide un apel în 2027.
- Alineatele (3) și (4) dau răspunsuri diferite pentru primele șase luni ale lui 2027, perioada de adaptare prevăzută de regulamentul european.
- Ordinul nu spune cât durează perioada de tranziție de care depinde totul, deși o pomenește de trei ori în același alineat.
- Nu există nicio dispoziție tranzitorie pentru cererile de finanțare deja depuse sau pentru contractele deja semnate pe măsura 2, dacă există.
- Cursul fix din iunie 2026 înseamnă că, dacă leul se depreciază până la contractare, plicul în lei nu crește, iar lucrările vor costa mai mult.
- Termenul de finalizare a investițiilor, anunțat de minister ca fiind 30 iunie 2030, nu este atins de acest ordin, deși data până la care se poate acorda ajutorul se închide cu 18 luni mai devreme.
Sfaturi utile
- Dacă pregătiți un proiect pe măsura 2, tratați 31 decembrie 2026 ca pe data reală de decizie, nu 31 decembrie 2028. Un dosar depus și contractat până atunci nu depinde de niciun regulament viitor.
- Cereți în scris Direcției generale programe europene transport, prin solicitare de informații de interes public, ce anume consideră ministerul că este condiția suspensivă de la articolul 14 alineatul (3) și cine constată îndeplinirea ei. Răspunsul este singura interpretare pe care o veți putea invoca ulterior.
- Puneți în bugetul proiectului cursul de 5,2481 lei pe euro, cel din iunie 2026, nu cursul zilei. Diferența de câteva procente decide dacă o linie de deviz mai încape sau nu în plafon.
- Calculați profitul din exploatare al investiției înainte de a depune, nu după. Ajutorul se micșorează exact cu acea sumă, iar o analiză financiară optimistă vă taie singură finanțarea.
- Verificați ghidul solicitantului aferent măsurii 2 pentru pragurile pe proiect și pentru mecanismul de recuperare a profitului. Ordinul trimite explicit la ghid pentru amănunte, deci nu găsiți totul în schemă.
- Dacă administrați un port care nu este pe rețeaua TEN-T, măsura 2 vă privește oricum, spre deosebire de măsura 1, care este legată de rețeaua centrală și globală.
- Urmăriți publicarea noului regulament european de exceptare pe categorii. Fără el, apelurile din 2027 și 2028 nu se pot deschide, indiferent ce scrie în calendarul ministerului.
Întrebări frecvente
Când intră în vigoare Ordinul nr. 822/2026?
Cine poate lua bani din măsura 2?
Ce se finanțează concret prin măsura 2?
Câți bani sunt și cât înseamnă în lei?
Până când se pot depune proiecte?
De ce contează 31 decembrie 2026?
Ce se întâmplă dacă noul regulament european întârzie?
Se schimbă ceva pentru investițiile în cheiuri, drumuri de acces sau dragaj?
Ce înseamnă că se scade profitul din exploatare?
Ordinul este semnat de un secretar de stat. Este valabil?
Erori și neconcordanțe în textul publicat
- Articolul 14 alineatul (4) trimite la o condiție suspensivă pe care alineatul (3) nu o instituie. Alineatul (4) spune că lansarea apelurilor și acordarea ajutoarelor pe măsura 2 după 31 decembrie 2026 se fac „numai după îndeplinirea condiției suspensive prevăzute la alin. (3)”. Alineatul (3) conține însă un angajament al ministerului și două interdicții, nu o condiție. În el se amestecă trei fapte distincte: adoptarea noului regulament european de exceptare pe categorii, modificarea schemei pentru a se pune în acord cu el și reavizarea de către Consiliul Concurenței, la care se adaugă transmiterea unei fișe de informații sintetice, cerută doar „dacă va fi necesar”. Cele trei se petrec la date diferite și țin de autorități diferite. Un administrator portuar care își planifică depunerea în 2027 nu poate stabili din textul publicat care dintre ele deschide fereastra și cine constată că s-a produs.
- Articolul 14 alineatul (3) și alineatul (4) dau răspunsuri diferite pentru primele șase luni ale anului 2027. Alineatul (3) interzice încheierea contractelor „ulterior expirării perioadei de tranziție prevăzute de Regulament”, ceea ce înseamnă că, în interiorul acelei perioade, contractele rămân posibile chiar dacă schema nu e încă armonizată. Alineatul (4) interzice, pentru măsura 2, acordarea oricărui ajutor după 31 decembrie 2026 până la îndeplinirea condiției. Perioada de adaptare prevăzută la articolul 58 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 este de șase luni de la încetarea valabilității regulamentului, deci se încheie la 30 iunie 2027. Pentru intervalul 1 ianuarie 2027 până la 30 iunie 2027, un alineat permite semnarea contractelor, celălalt o oprește. Diferența decide dacă un apel se poate deschide în prima jumătate a lui 2027 sau nu, iar în joc sunt 150 de milioane de euro.
Analiza redacției
Cifra care spune cel mai mult despre acest ordin nu apare în el. Măsura 2 poate acorda ajutoare din ziua publicării, 8 septembrie 2026, până la 31 decembrie 2028, adică 845 de zile. Din acestea, doar 114 zile, până la 31 decembrie 2026, sunt acoperite de Regulamentul (UE) nr. 651/2014, temeiul pe care ordinul îl invocă. Adăugând și perioada de adaptare de șase luni prevăzută de articolul 58 alineatul (4) al aceluiași regulament, ajungem la 295 de zile. Rămân 550 de zile, adică 65% din fereastra de acordare, care se sprijină pe un regulament european care nu a fost încă adoptat și al cărui conținut nu este cunoscut. Ministerul nu ascunde asta, dimpotrivă, o scrie. Dar o scrie ca angajament, nu ca soluție, iar un angajament nu poate fi pus în bugetul unui port.
A doua observație ține de proporții. Măsura 2 valorează 150 de milioane de euro față de 1,11 miliarde cât are măsura 1, adică 13,5% din bugetul componentei de infrastructură portuară și 11,9% din totalul schemei, care ajunge acum la 1,26 miliarde de euro. Documentația ministerului din iulie 2025 estimează maximum 100 de beneficiari pentru măsura 2 și un buget mediu anual de cel mult 75 de milioane de euro per procedură concurențială. Din aceste două cifre rezultă un ajutor mediu de 1,5 milioane de euro, adică 7,87 milioane de lei, și un plan construit pentru aproximativ două runde de finanțare. Cum prima rundă trebuie să încapă în cele 114 zile sigure, întregul echilibru al schemei atârnă de a doua, care e tocmai cea condiționată.
A treia observație e o nepotrivire de calendar pe care ordinul o lasă în urmă. Ministerul a anunțat public, pe 8 iulie 2025, că perioada de implementare a proiectelor din măsura 2 nu poate depăși 30 iunie 2030. Ordinul de acum închide acordarea ajutoarelor la 31 decembrie 2028, deci un beneficiar care semnează contractul în ultima zi posibilă are 18 luni ca să termine investiția, iar unul care semnează în 2027 are între doi și trei ani. Diferența dintre cele două situații nu vine dintr-o decizie de politică publică, ci din întârzierea unui regulament european. Tot din documentația de consultare din 2025 reiese că măsura 2 urma să se aplice până la 31 decembrie 2029, cu un an mai mult decât prevede textul publicat acum. Forma adoptată efectiv în 2025 nu este disponibilă în portalul legislativ oficial, care afișează încă varianta din 2023, așa că nu putem stabili în care dintre cele două ordine s-a pierdut anul.
Merită spus și ce e în regulă. Restrângerea blocajului la măsura 2, prin alineatul (4), e făcută corect, pentru că măsura 1 se stinge oricum odată cu regulamentul. Deducerea profitului din exploatare, adăugată la articolul 18, aliniază componenta de energie la regula deja aplicată infrastructurii portuare, cu aceeași notă de subsol despre estimări rezonabile și mecanism de recuperare, deci e o completare consecventă, nu o improvizație. Rămâne însă un fir care se repetă. Pe 2 septembrie 2026 am semnalat, la Ordinul nr. 818/2026, că trimiterea la o condiție suspensivă rămâne fără obiect, iar pe 7 august 2026 semnalasem același lucru la schema „e-Mobility RO”. Este a treia oară în cinci săptămâni când aceeași formulă circulă între scheme fără să fie completată. Nu e o scăpare de redactare, ci un text șablon care se copiază.
Ce ar trebui schimbat
- Definiți condiția suspensivă în chiar alineatul care o instituie. O singură frază care spune că fereastra se deschide la data publicării în Monitorul Oficial a ordinului de armonizare, ulterior avizului Consiliului Concurenței, ar transforma o incertitudine într-o dată verificabilă de oricine.
- Scrieți în schemă durata perioadei de tranziție și data la care se încheie. Sunt șase luni, conform articolului 58 alineatul (4) din regulament, deci 30 iunie 2027. Textul o pomenește de trei ori fără să o cuantifice, iar cititorul trebuie să deschidă regulamentul ca să afle.
- Armonizați alineatele (3) și (4) pentru intervalul ianuarie-iunie 2027. Fie contractele se pot semna în perioada de adaptare, fie nu. Ambele soluții sunt apărabile, dar textul nu poate să le conțină pe amândouă.
- Corelați data de acordare a ajutorului cu termenul de finalizare a investițiilor. Dacă termenul de implementare rămâne 30 iunie 2030, ultima zi de contractare ar trebui aleasă astfel încât orice beneficiar să aibă aceeași durată minimă de execuție, nu între 18 luni și trei ani, în funcție de noroc.
- Publicați forma consolidată a schemei odată cu ordinul de modificare. Portalul legislativ afișează încă varianta din 2023, deși schema a fost modificată de cel puțin trei ori. Un operator portuar nu poate citi astăzi, într-un singur loc, regulile după care depune.
- Adăugați o dispoziție tranzitorie pentru dosarele aflate în evaluare. Ordinul schimbă modul de calcul al ajutorului pe măsura 2, prin deducerea profitului din exploatare, fără să spună dacă regula se aplică și cererilor depuse înainte de 8 septembrie 2026.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 762 din 8 septembrie 2026 16 pagini PDF, 113 KB actul începe la pagina 4
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Ordin pentru modificarea și completarea anexei la Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.848/2023 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru realizarea de investiții în infrastructura de transport naval aferentă Programului Transport (PT 2021-2027)
EMITENT: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
Publicat în: M. Of. nr. 762 din 8 septembrie 2026
A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T E A L E A D M I N I S T R A Ț I E I P U B L I C E C E N T R A L E MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII O R D I N pentru modificarea și completarea anexei la Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.848/2023 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru realizarea de investiții în infrastructura de transport naval aferentă Programului Transport (PT 2021-2027), prioritatea 7 — Dezvoltarea transportului naval și multimodal, obiectivul specific 3.1. Dezvoltarea unei rețele TEN-T, reziliente la schimbările climatice, inteligente, sigure, durabile și intermodale și obiectivul specific 3.2. Dezvoltarea și ameliorarea unei mobilități naționale, regionale și locale sustenabile, reziliente la schimbările climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere, precum și de investiții pentru promovarea eficienței energetice a porturilor din România Având în vedere: — prevederile art. 10d din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, cu modificările și completările ulterioare, privind înființarea Fondului pentru modernizare; — Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1.001 al Comisiei din 9 iulie 2020 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește funcționarea Fondului pentru modernizare care sprijină investițiile în vederea modernizării sistemelor energetice și a îmbunătățirii eficienței energetice a anumitor state membre ale Uniunii Europene, cu modificările și completările ulterioare; — Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea art. 107 și 108 din tratat, cu modificările și completările ulterioare; — Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2022 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar de implementare și gestionare a fondurilor alocate României prin Fondul pentru modernizare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu completări prin Legea nr. 376/2023, cu modificările și completările ulterioare; — Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare, ținând cont de Referatul de aprobare al Direcției generale programe europene transport din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii cu nr. 26.710 din 25.08.2026, în temeiul prevederilor art. 9 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 370/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, cu modificările și completările ulterioare, ministrul transporturilor și infrastructurii, interimar, emite prezentul ordin.
Art. I. — Anexa la Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.848/2023 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru realizarea de investiții în infrastructura de transport naval aferentă Programului Transport (PT 2021-2027), prioritatea 7 — Dezvoltarea transportului naval și multimodal, obiectivul specific 3.1. Dezvoltarea unei rețele TEN-T, reziliente la schimbările climatice, inteligente, sigure, durabile și intermodale și obiectivul specific 3.2. Dezvoltarea și ameliorarea unei mobilități naționale, regionale și locale sustenabile, reziliente la schimbările climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere, precum și de investiții pentru promovarea eficienței energetice a porturilor din România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 954 din 23 octombrie 2023, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. Articolul 14 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 14. — (1) Pentru măsura 1 prezenta schemă se aplică până la data de 31 decembrie 2026. Pentru această măsură plățile se vor efectua până cel târziu la data de 31 decembrie 2028.
(2) Pentru măsura 2, prezenta schemă se aplică până la data de 31 decembrie 2028. Pentru această măsură plățile se vor efectua până cel târziu la data de 31 decembrie 2030.
(3) Având în vedere că Regulamentul (UE) nr. 651/2014 expiră la 31 decembrie 2026, după această dată Ministerul Transporturilor și Infrastructurii se angajează să asigure că prezenta schemă este, pe toată durata sa de aplicare, în conformitate cu dispozițiile noilor reglementări de exceptare pe categorii de ajutoare, prin operarea modificărilor necesare și solicitarea reavizării schemei de către Consiliul Concurenței, inclusiv prin transmiterea fișei de informații sintetice modificate, dacă va fi necesar. Dacă prezenta schemă nu va fi armonizată cu viitorul Regulament se consideră că nu vor putea fi încheiate contracte ulterior expirării perioadei de tranziție prevăzute de Regulament. De asemenea, dacă prezenta schemă nu este armonizată conform noului Regulament în perioada de tranziție prevăzută de acesta, de la data expirării perioadei de tranziție și până la data adoptării formei armonizate nu se vor putea încheia contracte/acorda ajutoare în baza prezentei scheme.
(4) Pentru măsura 2, lansarea apelurilor de proiecte și acordarea ajutoarelor de stat după data de 31 decembrie 2026 se vor realiza numai după îndeplinirea condiției suspensive prevăzute la alin. (3).”
2. La articolul 15, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „(2) Bugetul total estimat al măsurii 2 alocat pentru investițiile în eficiență energetică în porturi este de 150.000.000 euro (echivalent în lei la cursul InforEuro din iunie 2026) și este asigurat din Fondul pentru modernizare, «Programul-cheie 9»: Eficiență energetică în transporturi — reducerea emisiilor de CO2 prin eficiență energetică și noi tehnologii în transporturi.”
3. La articolul 18, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins: „(41) Valoarea ajutorului de stat acordat în cadrul măsurii 2 nu poate depăși diferența dintre costurile eligibile și profitul din exploatare aferent investiției pentru creșterea eficienței energetice în porturi. Profitul din exploatare se deduce din costurile eligibile ex ante prin analiza financiară a proiectului*, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 651/2014 și prevederile relevante din Ghidul solicitantului aferent Măsurii 2.”
4. După nota de subsol 2 se introduce o nouă notă de subsol, nota de subsol *, cu următorul cuprins: „* Deducerea ex ante a profitului din exploatare din costurile eligibile se realizează pe baza unor estimări rezonabile sau prin intermediul unui mecanism de recuperare.” Art. II. — Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitatea sa de furnizor al ajutorului de stat, prin Direcția generală programe europene transport, va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. III. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul transporturilor și infrastructurii, interimar, Horațiu-Lucian Cosma, secretar de stat București, 1 septembrie 2026. Nr. 822.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.