Pe scurt
- Un utilaj de 3.000 sau de 4.000 de lei redevine cheltuială decontabilă pentru întreprinderile sociale Un ordin mai nou, Ordinul MIPE nr. 1.426/2026, extinde aceeași regulă la întreprinderile sociale înființate recent. din cinci județe. Schema de ajutor de minimis aprobată în decembrie 2025 declara neeligibile, fără nicio excepție, bunurile care intră contabil în categoria obiectelor de inventar. Ordinul de acum le readuce în finanțare pe cele care costă peste 2.500 de lei și țin mai mult de un an, cu condiția să se încadreze într-una dintre subgrupele Catalogului mijloacelor fixe.
- Banii și calendarul rămân exact cum erau. Schema are 24.642.314 de euro, dintre care 20.945.967 din Fondul pentru o tranziție justă și 3.696.347 de la bugetul de stat, un grant între 50.000 și 300.000 de euro pe întreprindere, o intensitate de cel mult 95% și un număr estimat de cel mult 123 de beneficiari. Se aplică până la 31 decembrie 2028, iar plățile merg până la 31 decembrie 2029. Ordinul nu atinge niciuna dintre aceste cifre.
- Programul își schimbă numele, iar ordinul intră în vigoare pe 15 septembrie 2026. „Programul Tranziție justă 2021-2027” devine „Programul Dezvoltare durabilă și Tranziție justă 2021-2027”, după decizia Comisiei Europene prin care cele două linii de finanțare au fost aprobate împreună. Este a treia oară în paisprezece zile când ministerul face aceeași corecție la o schemă a tranziției juste.
Publicat: M. Of. nr. 783 din 15 septembrie 2026
Intră în vigoare: 15 septembrie 2026, data publicării
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a repus printre cheltuielile decontabile ale schemei pentru întreprinderi sociale bunurile de peste 2.500 de lei care, din februarie 2026, nu mai sunt mijloace fixe în acte, ci obiecte de inventar. Este a treia corecție de același fel într-o săptămână și jumătate: pe 1 septembrie 2026 ministerul a modificat în același sens schema pentru microîntreprinderi, pe 9 septembrie a făcut-o pentru schema de 775,57 milioane de euro destinată IMM-urilor din cele șase județe ale tranziției juste, iar acum a ajuns la întreprinderile sociale.
Ordinul are două articole și șapte puncte de modificare, pe o pagină și jumătate din ediția nr. 783. A fost semnat la București, pe 11 septembrie 2026, de ministrul Dragoș-Nicolae Pîslaru, pe baza Avizului Consiliului Concurenței nr. RG 13.355 din 18 august 2026 și a Referatului de aprobare nr. G2026-116.664 din 7 septembrie 2026. Actul pe care îl modifică, Ordinul nr. 5.980/2025, a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 1186 și 1186 bis din 22 decembrie 2025 și este citat fără mențiunea „cu modificările și completările ulterioare”, semn că aceasta este prima intervenție asupra lui.
Cauza corecției nu are nicio legătură aparentă cu fondurile europene. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 147 din 25 februarie 2026, a ridicat de la 2.500 la 5.000 de lei pragul valoric de la care un bun este considerat mijloc fix amortizabil, potrivit articolului 28 alineatul (2) litera b) din Codul fiscal. Un aparat de 3.800 de lei a încetat peste noapte să fie mijloc fix și a devenit obiect de inventar, fără să se schimbe nimic la el. Iar articolul 21 litera o) din schema pentru întreprinderi sociale declara neeligibile, fără excepție, „cheltuielile pentru procurarea de bunuri care, conform legii, intră în categoria obiectelor de inventar”. Schema fusese publicată cu 65 de zile mai devreme, iar repararea ei a mai durat 202 zile.
Beneficiarii sunt întreprinderile sociale și întreprinderile sociale de inserție din Legea nr. 219/2015 privind economia socială. Întreprinderea socială este o persoană juridică de drept privat care respectă principiile economiei sociale și care a obținut un atestat de întreprindere socială; cea de inserție este întreprinderea socială atestată care deține în plus marca socială, certificarea legată de angajarea persoanelor din grupuri vulnerabile. Pot fi asociații și fundații, cooperative, case de ajutor reciproc, societăți agricole sau alte persoane juridice, dacă actele lor de înființare respectă cumulativ definiția și principiile economiei sociale. Statutul trebuie păstrat pe toată perioada de durabilitate a proiectului.
„Tranziție justă” este numele fondului european care sprijină regiunile lovite economic de renunțarea la cărbune și la industriile poluante. În România, programul acoperă șase județe: Dolj, Gorj, Hunedoara, Mureș, Prahova și Galați. Schema pentru întreprinderi sociale se aplică însă numai în cinci dintre ele, prioritățile 1 Gorj, 3 Dolj, 4 Galați, 5 Prahova și 6 Mureș. Hunedoara, prioritatea 2 a aceluiași program, nu are alocare în această schemă, deși are una în schema pentru IMM-uri.
Efectele pe care le produce
Ordinul intră în vigoare la 15 septembrie 2026, data publicării în Monitorul Oficial. Articolul II prevede doar publicarea, fără nicio dată ulterioară, iar articolul 12 alineatul (3) din Legea nr. 24/2000 stabilește că actele normative ale miniștrilor intră în vigoare la data publicării dacă nu prevăd ele însele altfel. Termenul de trei zile privește legile și ordonanțele, nu ordinele de ministru. Nu există nicio dispoziție tranzitorie pentru proiectele deja depuse sau aflate în evaluare.
Primul efect se citește în trei articole ale schemei, modificate simultan. Articolul 16 litera a), care enumeră activitățile finanțabile, trece printre investițiile în active corporale nu doar echipamentele „de natura mijloacelor fixe”, ci și bunurile din categoria obiectelor de inventar de peste 2.500 de lei, cu durată normală de funcționare mai mare de un an. Articolul 19 punctul 1) le adaugă în categoria cheltuielilor cu echipamente și dotări. Articolul 21 litera o) își păstrează interdicția, dar primește o excepție pentru aceleași bunuri. Practic, banda care ieșise tăcut din finanțare, între 2.500 de lei și pragul fiscal de astăzi, de 5.000 de lei, revine în proiect.
Al doilea efect este mai discret și ține de utilaje. În forma nouă, articolul 19 punctul 1) include expres echipamentele de transport clasificate în clasa 2.3.6 „Utilaje și instalații de transportat și ridicat” din Catalogul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, adică stivuitoarele, macaralele, transportoarele și ascensoarele. Textul exista și înainte, dar acum este reafirmat, iar articolul 16 litera a) continuă să spună, în aceeași frază, „cu excepția mijloacelor de transport”. Clasa 2.3.6 face parte, în Catalog, din subgrupa 2.3 „Mijloace de transport”.
Al treilea efect este de nume, dar se vede în orice hârtie. Titlul ordinului, articolul 1 și titlul schemei nu mai spun „Programul Tranziție justă 2021-2027”, ci „Programul Dezvoltare durabilă și Tranziție justă 2021-2027”, iar preambulul invocă Decizia de punere în aplicare a Comisiei C(2022) 8.703 final din 24 noiembrie 2022, prin care a fost aprobat programul finanțat din Fondul european de dezvoltare regională, din Fondul de coeziune și din Fondul pentru o tranziție justă. Pentru un solicitant, înseamnă că documentele și corespondența vor purta de acum alt nume de program.
Al patrulea efect este cel care nu se produce. Schema rămâne la 24.642.314 de euro, cu un grant de minimum 50.000 și maximum 300.000 de euro pe întreprindere unică, cu o intensitate de cel mult 95% din cheltuielile eligibile și cu un plafon de minimis de 300.000 de euro pe trei ani, stabilit de Regulamentul (UE) 2023/2831, care se aplică până la 31 decembrie 2030. Alocările pe județe rămân cele din decembrie 2025: Prahova 6.968.358 de euro, Galați 5.642.262, Mureș 5.593.583, Gorj 3.326.573 și Dolj 3.111.538. Repartizarea pe ani rămâne 18.000.000 de euro în 2026, 4.500.000 în 2027 și 2.142.314 în 2028. Ordinul nu prelungește nicio dată și nu adaugă niciun leu.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Până la 15 septembrie 2026, textul în vigoare era cel publicat în decembrie 2025, nemodificat. Diferențele, punct cu punct, sunt următoarele.
La articolul 16 litera a), a doua liniuță spunea „achiziționarea de echipamente tehnologice, utilaje, instalații de lucru, mobilier, echipamente informatice, de natura mijloacelor fixe, cu excepția mijloacelor de transport”. Acum spune același lucru, dar adaugă „respectiv bunurile din categoria obiectelor de inventar ce au o valoare mai mare de 2.500 lei și o durată normală de funcționare mai mare de un an”, plus condiția ca bunul să se încadreze într-una dintre subgrupele Catalogului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004 și să nu intre în categoriile neeligibile de la articolul 21.
La articolul 19 punctul 1), formularea veche acoperea „bunuri care intră în categoria mijloacelor fixe”. Cea nouă acoperă „bunuri de natura mijloacelor fixe și/sau din categoria obiectelor de inventar” de peste 2.500 de lei și cu durată de peste un an. Tot aici apare, în plus față de forma din decembrie, condiția ca utilajele și echipamentele cu montaj să nu facă obiectul cheltuielilor neeligibile de la articolul 21.
La articolul 21 litera o), interdicția era scrisă într-un rând și fără excepții: „cheltuielile pentru procurarea de bunuri care, conform legii, intră în categoria obiectelor de inventar”. Acum are o excepție de patru rânduri, construită pe aceleași două praguri, valoarea de peste 2.500 de lei și durata de peste un an.
Ultimul punct înlocuiește, în tot cuprinsul ordinului, sintagma „Program Tranziție justă” cu „Program Dezvoltare durabilă și Tranziție justă”. Restul schemei, adică articolele și anexele pe care ordinul nu le atinge, rămâne exact cum era: condițiile de eligibilitate, lista claselor CAEN excluse, regulile de cumul, obligațiile de raportare și perioada de durabilitate.
Comparația cu schema pentru IMM-uri, modificată cu șase zile mai devreme, arată două deosebiri de redactare. Acolo, limita de sus a benzii decontabile a fost scrisă prin trimitere la articolul 28 alineatul (2) litera b) din Codul fiscal, deci se mișcă singură când Guvernul indexează pragul cu inflația. Aici nu există limită de sus, fiindcă schema acceptă deopotrivă mijloacele fixe și obiectele de inventar de peste 2.500 de lei, ceea ce acoperă întreaga bandă fără nicio trimitere. În schimb, ordinul pentru IMM-uri a adăugat în schemă definițiile pentru „obiecte de inventar” și „active corporale”, iar acesta nu le adaugă.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Categoria de achiziții pierdută în februarie revine în proiect fără ca beneficiarul să schimbe altceva la bugetul propus, iar corecția vine cu mai bine de doi ani înainte de închiderea perioadei de aplicare a schemei.
- Pragurile sunt scrise în cifre și în ani, nu în formulări elastice: peste 2.500 de lei, durată normală de funcționare peste un an, încadrare într-o subgrupă a Catalogului.
- Soluția aleasă aici nu are limită de sus și nu depinde de nicio trimitere la Codul fiscal, deci nu va trebui rescrisă la fiecare indexare a pragului fiscal.
- Bugetul, intensitatea de 95%, grantul de 50.000 până la 300.000 de euro și termenele rămân neatinse, deci nimeni nu trebuie să refacă un dosar din cauza acestui ordin.
- Redenumirea programului aliniază schema la decizia Comisiei Europene invocată în preambul, deci actul intern și documentul european vorbesc despre același lucru.
- Ministerul a aplicat aceeași corecție la toate schemele tranziției juste, nu doar la unele, așa că un antreprenor nu trebuie să verifice separat fiecare program ca să afle ce poate cumpăra.
Ce rămâne o problemă
- Corecția a venit la 202 zile după ce modificarea fiscală a scos categoria din finanțare. În tot acest interval, o cheltuială identică se deconta sau nu după data la care a fost făcută.
- Nu există nicio dispoziție tranzitorie. Un proiect respins ori redus între februarie și septembrie 2026 pentru acest motiv nu are, din textul ordinului, nicio cale de îndreptare.
- Excepția nou introdusă la articolul 21 litera o) este condiționată de o trimitere la articolul 21 însuși, adică la articolul în care se află, ceea ce o face imposibil de aplicat în litera ei.
- Pragul de jos rămâne 2.500 de lei, scris în cifre, deși nu mai corespunde niciunei limite din Codul fiscal după februarie 2026. Un bun de 2.400 de lei nu se decontează nici acum.
- „Obiectele de inventar” apar acum de trei ori în schemă, dar nu sunt definite nicăieri în articolul de definiții, spre deosebire de schema pentru IMM-uri, unde definiția a fost adăugată.
- Hunedoara rămâne în afara schemei pentru întreprinderi sociale, deși este unul dintre cele șase județe ale tranziției juste, iar ordinul nu schimbă nimic în această privință.
- Punctul 7 dispune înlocuirea „în tot cuprinsul ordinului”, în timp ce punctele 3 până la 6 spun explicit „în anexă”, deci nu se poate ști din text dacă redenumirea ajunge și în corpul schemei.
Sfaturi utile
- Dacă pregătiți un buget de proiect, treceți la loc în lista de achiziții echipamentele de 2.500 până la 5.000 de lei pe care le-ați scos de acolo după februarie 2026. Din 15 septembrie 2026 sunt din nou cheltuieli eligibile, cu cele două condiții de durată și de încadrare în Catalog.
- Verificați durata normală de funcționare, nu doar prețul. Condiția este ca bunul să țină mai mult de un an și să se regăsească într-una dintre subgrupele Catalogului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004. Cereți furnizorului să scrie în ofertă clasa din Catalog.
- Pentru un bun de sub 2.500 de lei nu insistați. Limita de jos a rămas neschimbată și este scrisă în cifre, deci nu se mișcă odată cu pragul fiscal.
- Dacă aveți nevoie de un stivuitor, de un transportor sau de o macara, cereți în scris autorității de management confirmarea că intră în clasa 2.3.6 din Catalog. Articolul 19 le acceptă expres, iar articolul 16 conține o formulare care le-ar putea exclude.
- Verificați-vă mai întâi statutul, nu ideea de proiect. Vă trebuie atestat de întreprindere socială sau, pentru întreprinderile de inserție, și marca socială, ambele din Legea nr. 219/2015, iar statutul trebuie păstrat pe toată perioada de durabilitate.
- Citiți condiția de la articolul 6 litera d) din schemă înainte de orice altceva: întreprinderea trebuie să fi avut un număr mediu de zero salariați în anul fiscal anterior deschiderii apelului, fără a socoti administratorul sau asociatul.
- Socotiți-vă plafonul de minimis pe ultimii trei ani, nu pe ultimul an. Cele 300.000 de euro se calculează continuu, pe întreprinderea unică, și cuprind orice alt ajutor de minimis primit din orice sursă, națională sau europeană.
- Dacă întreprinderea are sediul în Hunedoara, căutați alt apel. Schema pentru întreprinderi sociale nu acoperă prioritatea 2, chiar dacă județul face parte din programul tranziției juste.
- Urmăriți documentele care vor purta de acum denumirea nouă a programului. Codurile apelurilor rămân însă cele vechi, așa că nu vă alarmați dacă un anunț spune un nume, iar codul dosarului spune altul.
- Nu construiți graficul de plăți pe termenul din 2028. Schema se aplică până la 31 decembrie 2028, dar plățile pentru cheltuieli eligibile pot fi făcute până la 31 decembrie 2029, iar cele două date se confundă ușor.
Întrebări frecvente
Ce s-a schimbat, pe scurt, pentru cine pregătește un proiect?
De ce era nevoie de această modificare?
Se schimbă bugetul schemei?
Cât poate primi o întreprindere socială?
Care sunt județele acoperite?
Cine poate cere finanțarea?
Ce înseamnă „obiect de inventar” în această discuție?
Se poate cumpăra un stivuitor din acești bani?
De când se aplică noul text?
Ce se întâmplă cu proiectele depuse înainte?
De ce își schimbă programul numele?
Până când se mai poate depune?
Erori și neconcordanțe în textul publicat
- Punctul 6, articolul 21 litera o): excepția care readuce bunurile în finanțare este condiționată de o trimitere la articolul care o cuprinde. Textul nou prevede că sunt neeligibile cheltuielile pentru procurarea de bunuri care intră în categoria obiectelor de inventar, „cu excepția bunurilor ce au o valoare mai mare de 2.500 lei și o durată normală de funcționare mai mare de un an […] și nu fac obiectul categoriilor de cheltuieli neeligibile prevăzute la art. 21”. Litera o) este ea însăși o literă a articolului 21, iar cheltuiala pentru procurarea unui obiect de inventar este exact categoria neeligibilă prevăzută acolo. Citită în litera ei, a treia condiție nu poate fi îndeplinită de niciun bun, excepția rămâne fără obiect, iar schema continuă să excludă tocmai ce ordinul voia să readucă. Rezultatul contrazice punctul 5 al aceluiași ordin, care trece aceleași bunuri printre cheltuielile eligibile de la articolul 19 punctul 1). Formula este corectă la punctele 4 și 5, unde textul modificat se află în articolele 16 și 19, deci trimiterea la articolul 21 are țintă; copiată în interiorul articolului 21, ea se închide în cerc. Diferența decide dacă un utilaj de 3.000 de lei se decontează sau nu.
- Punctul 4, articolul 16 litera a), a doua liniuță: aceeași frază exclude toate mijloacele de transport și, în același timp, trimite la un articol care admite o clasă dintre ele. Liniuța rescrisă se încheie cu „cu excepția mijloacelor de transport, și care nu fac obiectul categoriilor de cheltuieli neeligibile prevăzute la art. 21”. Articolul 21 litera h) din schemă exclude achiziționarea mijloacelor de transport din subgrupa 2.3 a Catalogului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, dar „cu excepția Clasei 2.3.6 «Utilaje și instalații de transportat și ridicat»”. Aceeași clasă este admisă expres, prin punctul 5 al ordinului, la articolul 19 punctul 1), unde este și identificată ca făcând parte din subgrupa 2.3 „Mijloace de transport”. Un solicitant care vrea să cumpere un stivuitor găsește, în același act, o dispoziție care i-l refuză ca activitate finanțabilă și două care i-l acceptă drept cheltuială eligibilă. Contradicția vine din forma inițială a schemei, însă ordinul rescrie ambele texte fără să o înlăture.
Analiza redacției
Corecția era necesară și, în fond, este bine gândită. Un prag fiscal mutat de la 2.500 la 5.000 de lei nu are nicio legătură cu politica de coeziune, dar a scos din finanțare, peste noapte, exact categoria de achiziții pe care o face o întreprindere socială la început de drum: o mașină de cusut industrială, un cuptor de patiserie, un aparat de tâmplărie. Soluția aleasă aici este, tehnic, mai curată decât cea folosită cu șase zile mai devreme la schema pentru IMM-uri: acolo banda decontabilă a fost închisă sus printr-o trimitere la Codul fiscal, deci se va mișca la fiecare indexare; aici schema acceptă deopotrivă mijloacele fixe și obiectele de inventar de peste 2.500 de lei, ceea ce acoperă întreaga bandă fără nicio trimitere mobilă. Partea slabă nu este ideea, ci execuția și, mai ales, ritmul.
Prima observație ține de calendar și nu se vede citind ordinul. Schema a fost publicată pe 22 decembrie 2025. Pragul fiscal s-a schimbat pe 25 februarie 2026, adică la 65 de zile. Repararea a venit pe 15 septembrie 2026, adică după alte 202 zile. Din cele 267 de zile de viață ale schemei, trei sferturi au fost petrecute cu o categorie de cheltuieli scoasă involuntar din finanțare. Iar corecția nu a venit izolat: pe 1 septembrie 2026 ministerul a modificat în același sens schema pentru microîntreprinderi, pe 9 septembrie pe cea pentru IMM-uri, iar pe 15 septembrie pe aceasta. Trei ordine în paisprezece zile, pentru un efect produs de o singură ordonanță de urgență în februarie, arată o problemă descoperită târziu și rezolvată schemă cu schemă, nu printr-o revizuire făcută o dată pentru toate programele.
A doua observație iese din împărțirea banilor la numărul de dosare. Schema are 24.642.314 de euro și estimează cel mult 123 de beneficiari, ceea ce înseamnă 200.344 de euro în medie pe întreprindere socială, adică două treimi din plafonul de 300.000 de euro și de patru ori grantul minim de 50.000. La intensitatea maximă de 95%, un astfel de grant corespunde unui proiect de circa 210.888 de euro, în care întreprinderea pune din buzunar aproximativ 10.544 de euro. Cifra estimată este, așadar, construită pe presupunerea că majoritatea dosarelor vor fi mari. Dacă toate ar lua plafonul, banii ar ajunge la 82 de întreprinderi; dacă toate ar lua minimul, la 493. Distanța dintre cele două capete este atât de mare încât numărul de 123 spune mai multe despre ce fel de proiecte așteaptă ministerul decât despre câte întreprinderi sociale există în cele cinci județe.
A treia observație vine din confruntarea repartizării anuale cu data publicării. Din cele 24,6 milioane de euro, 18 milioane, adică 73% din total, sunt programate orientativ pe anul 2026. De la publicarea acestui ordin și până la 31 decembrie 2026 mai sunt 107 zile. La grantul mediu pe care îl presupune chiar schema, 18 milioane înseamnă aproape 90 de contracte, într-un interval în care ar trebui să încapă deschiderea apelurilor, depunerea, evaluarea, eventualele contestații și semnarea contractelor. Repartizarea anuală este declarată orientativă, ceea ce rezolvă problema pe hârtie, dar arată cât de puțin a mai rămas din calendarul pe care schema a fost construită în decembrie 2025.
A patra observație privește o absență. Cele șase județe ale tranziției juste sunt Dolj, Gorj, Hunedoara, Mureș, Prahova și Galați, iar preambulul schemei le numește pe toate. Articolul 4 al schemei o aplică însă numai la cinci dintre ele. Hunedoara, județul cu cea mai brutală ieșire din minerit și cu o alocare de aproape 132 de milioane de euro în schema pentru IMM-uri, nu are niciun leu în schema destinată economiei sociale. Ordinul de acum nu atinge subiectul, dar îl face vizibil, fiindcă redenumește programul în tot cuprinsul lui fără să atingă aria de aplicare.
În fine, redactarea. Punctele 3 până la 6 spun de fiecare dată „în anexă”, ca să arate că intervenția se face în schemă, nu în ordin. Punctul 7 spune doar „în tot cuprinsul ordinului”, deși efectul urmărit este tocmai schimbarea denumirii în corpul schemei, unde apare de zeci de ori, inclusiv în articolul care fixează aria de aplicare. Mai mult, sintagma pusă la înlocuire este „Program Tranziție justă”, cu literă mică la „justă”, în timp ce schema scrie „Programul Tranziție Justă” și folosește peste tot abrevierea PTJ. O înlocuire dispusă asupra unei sintagme care nu apare ca atare în textul vizat riscă să nu producă niciun efect.
Ce ar trebui schimbat
- Rescrierea excepției de la articolul 21 litera o), cu trimitere la articolul 19 punctul 1) în locul trimiterii la articolul 21. Efect: excepția devine aplicabilă, iar utilajul de 3.000 de lei se decontează în temeiul aceluiași text care îl declară eligibil, nu în ciuda lui.
- Înlocuirea, la articolul 16 litera a), a formulei „cu excepția mijloacelor de transport” cu cea folosită deja la articolul 21 litera h), care exceptează clasa 2.3.6. Efect: un solicitant care cumpără un stivuitor sau o macara nu mai are nevoie de confirmarea autorității de management, fiindcă cele trei articole spun același lucru.
- Adăugarea în articolul 3 din schemă a definițiilor pentru „obiecte de inventar” și „active corporale”, ca în ordinul din 9 septembrie 2026 pentru schema destinată IMM-urilor. Efect: cele trei articole modificate se citesc fără trimitere la reglementări contabile din afara schemei, iar evaluatorul și solicitantul pornesc de la același înțeles.
- Reformularea punctului 7 ca „în tot cuprinsul ordinului și al anexei” și punerea la înlocuire a formelor care apar efectiv în text, inclusiv abrevierea PTJ. Efect: denumirea nouă ajunge și în articolele schemei, nu doar în titluri, iar aria de aplicare încetează să trimită la un program cu alt nume decât cel din titlu.
- Introducerea unei dispoziții tranzitorii pentru cheltuielile efectuate între 25 februarie și 15 septembrie 2026. Efect: un beneficiar căruia i s-a respins un echipament de 3.500 de lei în acest interval are un temei să ceară reanalizarea, în loc să depindă de o interpretare administrativă.
- Revizuirea repartizării anuale din articolul 23 alineatul (3), astăzi cu 73% din buget în 2026. Efect: graficul pe care se raportează execuția schemei redevine realizabil, iar diferența dintre alocarea planificată și cea contractată încetează să pară o subexecuție.
- Verificarea, o singură dată, a tuturor schemelor de finanțare care trimit la noțiunea de mijloc fix, în locul corecțiilor succesive, schemă cu schemă. Efect: o viitoare indexare a pragului din Codul fiscal, prevăzută să se facă anual cu indicele de inflație, nu mai scoate tăcut o categorie de cheltuieli din mai multe programe deodată, timp de șapte luni.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 783 din 15 septembrie 2026 8 pagini PDF, 83 KB actul începe la pagina 6
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Ordinul ministrului investițiilor și proiectelor europene nr. 1.416 din 11 septembrie 2026 pentru modificarea Ordinului ministrului investițiilor și proiectelor europene nr. 5.980/2025 privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis având ca obiectiv dezvoltarea întreprinderilor sociale prin acordarea de sprijin pentru creșterea durabilă și crearea de locuri de muncă în cadrul Programului Tranziție justă 2021-2027
EMITENT: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 15 septembrie 2026
MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE O R D I N pentru modificarea Ordinului ministrului investițiilor și proiectelor europene nr. 5.980/2025 privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis având ca obiectiv dezvoltarea întreprinderilor sociale prin acordarea de sprijin pentru creșterea durabilă și crearea de locuri de muncă în cadrul Programului Tranziție justă 2021-2027 Având în vedere prevederile: — Regulamentului (UE) 2023/2.831 al Comisiei din 13 decembrie 2023 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis; — Deciziei de punere în aplicare a Comisiei C(2022) 8.703 final din 24.11.2022 de aprobare a programului „Dezvoltare durabilă și tranziție justă” pentru sprijin din partea Fondului european de dezvoltare regională, a Fondului de coeziune și a Fondului pentru o tranziție justă în cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică din România”, cu modificările și completările ulterioare; — Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare, ținând cont de: — Avizul Consiliului Concurenței nr. RG 13.355 din 18.08.2026; — Referatul de aprobare al Direcției generale Program Dezvoltare durabilă și Tranziție justă nr. G2026-116.664 din 7.09.2026, în temeiul art. 14 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 52/2018 privind organizarea și funcționarea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, cu modificările și completările ulterioare, ministrul investițiilor și proiectelor europene emite următorul ordin:
Art. I. — Ordinul ministrului investițiilor și proiectelor europene nr. 5.980/2025 privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis având ca obiectiv dezvoltarea întreprinderilor sociale prin acordarea de sprijin pentru creșterea durabilă și crearea de locuri de muncă în cadrul Programului Tranziție justă 2021-2027, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1186 și 1186 bis din 22 decembrie 2025, se modifică după cum urmează:
1. Titlul ordinului va avea următorul cuprins: „O R D I N privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis având ca obiectiv dezvoltarea întreprinderilor sociale prin acordarea de sprijin pentru creșterea durabilă și crearea de locuri de muncă în cadrul Programului Dezvoltare durabilă și Tranziție justă 2021-2027”
2. Articolul 1 va avea următorul cuprins: „Art. 1. — Se aproba Schema de ajutor de minimis având ca obiectiv dezvoltarea întreprinderilor sociale prin acordarea de sprijin pentru creșterea durabilă și crearea de locuri de muncă în cadrul Programului Dezvoltare durabilă și Tranziție justă 2021-2027, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.”
3. În anexă, titlul va avea următorul cuprins: „Schemă de ajutor de minimis având ca obiectiv dezvoltarea întreprinderilor sociale prin acordarea de sprijin pentru creșterea durabilă și crearea de locuri de muncă în cadrul Programului Dezvoltare durabilă și Tranziție justă 2021-2027”
4. În anexă, la articolul 16 litera a), a doua liniuță va avea următorul cuprins: „— achiziționarea de echipamente tehnologice, utilaje, instalații de lucru, mobilier, echipamente informatice, de natura mijloacelor fixe, respectiv bunurile din categoria obiectelor de inventar ce au o valoare mai mare de 2.500 lei și o durată normală de funcționare mai mare de un an, încadrabilă în una dintre subgrupele Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificările ulterioare, cu excepția mijloacelor de transport, și care nu fac obiectul categoriilor de cheltuieli neeligibile prevăzute la art. 21;”.
5. În anexă, la articolul 19, punctul 1) va avea următorul cuprins: „1) Cheltuieli cu echipamente, dotări și active corporale, reprezentând cheltuieli cu procurarea de bunuri de natura mijloacelor fixe și/sau din categoria obiectelor de inventar ce au o valoare mai mare de 2.500 lei și o durată normală de funcționare mai mare de un an, încadrabile în una dintre subgrupele Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificările ulterioare, inclusiv utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport așa cum sunt ele clasificate în clasa 2.3.6 „Utilaje și instalații de transportat și ridicat” (subgrupa 2.3 „Mijloace de transport”) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, cu modificările ulterioare. Se includ cheltuielile pentru achiziționarea utilajelor și echipamentelor și echipamentelor tehnologice cu montaj, cu condiția ca acestea să nu facă obiectul categoriilor de cheltuieli neeligibile prevăzute la art. 21.”
6. În anexă, la articolul 21, litera o) va avea următorul cuprins: „o) cheltuielile pentru procurarea de bunuri care, potrivit legii, intră în categoria obiectelor de inventar, cu excepția bunurilor ce au o valoare mai mare de 2.500 lei și o durată normală de funcționare mai mare de un an, încadrabilă în una dintre subgrupele Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificările ulterioare, și nu fac obiectul categoriilor de cheltuieli neeligibile prevăzute la art. 21;”.
7. În tot cuprinsul ordinului, sintagma „Program Tranziție justă” se înlocuiește cu sintagma „Program Dezvoltare durabilă și Tranziție justă”.
Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș-Nicolae Pîslaru
București, 11 septembrie 2026. Nr. 1.416.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.